2,313 matches
-
a-i vedea pe când erau în floarea vârstei. Îmi plăcea mai mult dansul contemporan: trupele Martha Graham, Paul Taylor și Merce Cunningham. Cum tata scria pentru operă, am luat contact cu arta nouă: avangarda, experimentele. Bucata multi-media a tatei "The Nude Paper Sermon" includea un text de poetul John Ashbery și avea printre interpreți pe actorul Stacy Keach, care s-a dus mai apoi la Hollywood (Și de acolo la închisoare, dar asta e altă poveste...). Finalul acestei bucăți mi-a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poetul John Ashbery și avea printre interpreți pe actorul Stacy Keach, care s-a dus mai apoi la Hollywood (Și de acolo la închisoare, dar asta e altă poveste...). Finalul acestei bucăți mi-a oferit prima imagine (fugară) a unui nud masculin. Cum ziceam, copiii New York-ului sunt precoci. Tata cunoștea și lucra cu compozitori, instrumentiști și dirijori renumiți, cum ar fi Pierre Boulez, William Bolcolm, Joshua Rifkin și Charles Rosen. Mama lui (acceași bunică despre care a mai fost vorba
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conică, aderă superior de adventicea vaselor mari și fascia pretraheală, iar inferior de diafragm, prezentând două puncte de susținere reprezentate de ligamentele sternopericardice superior și inferior. Raporturile topografice ale pericardului sunt: * anterior * recesurile costomediastinale drept și stâng, cu excepția unei arii nude corespunzătoare cartilajelor costale IV-VI numită aria nudă a lui Edwards sau spațiul de matitate cardiacă (datorită lipsei de rezonanță la percuție); * cartilajele costale; * sternul; *posterior *bronhiile principale dreaptă și stângă; * limfonodulii mediastinali; * esofag și plex nervos periesofagian; * aortă descendentă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fascia pretraheală, iar inferior de diafragm, prezentând două puncte de susținere reprezentate de ligamentele sternopericardice superior și inferior. Raporturile topografice ale pericardului sunt: * anterior * recesurile costomediastinale drept și stâng, cu excepția unei arii nude corespunzătoare cartilajelor costale IV-VI numită aria nudă a lui Edwards sau spațiul de matitate cardiacă (datorită lipsei de rezonanță la percuție); * cartilajele costale; * sternul; *posterior *bronhiile principale dreaptă și stângă; * limfonodulii mediastinali; * esofag și plex nervos periesofagian; * aortă descendentă toracică; * pleura pulmonară; *lateral * pleura mediastinală; * nervii frenici
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
partizanii regulilor, după cum o dovedește, încă din 1641, punctul de vedere al lui Scudéry în Aviz cititorului (Avis au lecteur) cu care își precede piesa Andromire, pe când tocmai se declarase de partea regulilor. "Este foarte greu ca o acțiune complet nudă, într-un mod sau altul, fără episoade și fără accidente neprevăzute, să poată avea tot atâta grație ca cea care, în fiecare scenă, arată ceva nou, care ține în permanență spiritul în atenție și care, printr-o sută de mijloace
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Mischwesen”): omul-scorpion, omul-pește („Oannesxe "Oannes"”), capra-pește, mușhușșu, menționat mai sus ca simbol al lui Mardukxe "Marduk", taurul-om etc. d) Eroii Despre eroii mesopotamieni vorbesc atât izvoarele epigrafice, cât și reprezentările (mai ales sigiliile, unde există multe reprezentări de eroi nuzi sau Îmbrăcați cu veșminte caracteristice)1. Este greu să conciliem În mod satisfăcător definițiile pentru „erou” așa reies din izvoarele clasice greco-latine cu cele care pot fi folosite În lumea mesopotamiană: acestea din urmă sunt acceptabile În baza principiului analogiei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nici măcar În formă sintetică, observațiile deja făcute despre istoria politică și culturală a hurriților 1. În schimb, În ceea ce privește religia lor, care a avut multe contacte cu cea mesopotamiană, este suficient să amintim anumite texte hurrite, scrise În cuneiformă, provenite de la Nuzi, datate În a doua jumătate a mileniului al II-lea Î.Hr. Acestea conțin nume din panteonul hurrit pe care le raportează, În unele cazuri, la zeitățile din panteonul mesopotamian. De exemplu, se pare că zeița Îalaxe "S#ala", cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
avem posibilitatea de a cunoaște cultul acestor divinități, nici de a da aceste nume statuetelor descoperite sau reprezentărilor divine de pe sigilii. Acestea din urmă prezintă două modele iconografice principale, constituite de un zeu călare pe taur și de o zeiță nudă, uneori Îmbinate. Statuile din plumb cu trei figuri umane unite, descoperite și În cadrul săpăturilor de la Acemhüyük, Alișar, Boghazköy, Cahgar Bazar, atestă, conform unor cercetători (Balkan, 1992), cultul unei triade divine, venerate În Anatolia Înainte de afirmarea populațiilor indo-europene. Nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi, În unele cazuri, Împinsă până În neolitic. Grota din Scotino, În apropiere de Cnossos, a restituit, În afară de o secure cu două tăișuri, niște figuri În bronz și unele imagini gravate pe pereți, iar cea de la Vernafeto, desenul unei figuri feminine nude, cu arc și săgeți În mâinile ridicate, Înconjurată de animale și pești 2. Interpretată ca o „stăpână a animalelor”, a fost pusă În legătură cu unele analoage figuri feminine Însoțite de lei, figuri ce apar pe sigilii. Când mai apoi a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fără nume" Rămâne În orice caz un mister cui Îi erau destinate acele ofrande și acele sacrificii. Multă vreme savanții s-au gândit la o divinitate feminină ce ar fi dominat panteonul relativ modest, divinitate moștenită și derivată din „venerele” nude ale civilizației neolitice care locuise bazinul central-răsăritean al Mediteranei și apropiata Anatolie. Cercetătorii s-au gândit la o „Mare Zeiță” sau o „Zeiță-Mamă”, protectoare și promotoare a fecundității naturii și oamenilor, căreia i se alătura o pereche masculină. Din această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale Artemisei grecești, numită În mod explicit astfel În Iliada (XXI, 470-471), riscă să fie o inițiativă nepotrivită care, de altfel, pierde din vedere diferența dintre personalitatea divină și modelul morfologic. Dacă „Stăpâna animalelor” reprezentată În grota de la Vernafeto apare nudă, idolii cretani și gravurile de pe sigilii propun, În schimb, o imagine feminină caracterizată de o nuditate parțială. Cu brațele ridicate, Într-un gest de adorare sau de binecuvântare, Înveșmântate cu o caracteristică „fustă evazată” și cu sânul descoperit, aceste reprezentări
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din lirica momentului, O. își particularizează prezența prin simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
carrière parisienne" un program iconografic care a împrumutat "elementele sale idiomului artistic al lui Puvis de Chavannes"58. Analizând aceste proiecte, dintre care numai Munca va fi realizat, istoricul de artă sesizează întrebuințarea civică a unui limbaj plastic simbolist, de la nudul feminin senzual, la alegoriile sensibilizate, de la gesticulația hieratică, la spiritul emblemelor, de la lirism, la spiritualism etc. Pictorul de origine română aplică principiile unei picturi murale impregnate simbolist ale maestrului francez. "Utilizarea tentelor pastel, respectând tonalitatea mai mult sau mai puțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
celelalte embleme care-i compun recuzita războinică, printre care chipul-medalie al Meduzei placat pe armură în dreptul pieptului, o altă figură, care nu are nimic în comun cu alura războinică a divinității elene, dimpotrivă, ca o mică statuetă de tanagra stă Nuda Veritas, care ține în mână, nu o lance precum cea purtată de zeiță, ci o oglindă pe care o așază în fața omului modern. Scenariul războinic ocultează o formulă subversivă a sa, care minează alegoria demnității cognitive și virile a zeiței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lance precum cea purtată de zeiță, ci o oglindă pe care o așază în fața omului modern. Scenariul războinic ocultează o formulă subversivă a sa, care minează alegoria demnității cognitive și virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la un examen specular al modernității omului societății vieneze contemporane artistului: să afle adevărul despre sine privindu-se în oglindă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
războinic ocultează o formulă subversivă a sa, care minează alegoria demnității cognitive și virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la un examen specular al modernității omului societății vieneze contemporane artistului: să afle adevărul despre sine privindu-se în oglindă -, reiterare modernă a principiului delphic, gnotise auton. Mica divinitate de serviciu a Rațiunii reprezintă doar un intercesor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sine, sau al unei concentrări maladive în personalitatea instabilă a geniului. Klimt corporalizează alegoria, trecând-o din spațiul bidimensional în cel tridimensional. În plus, caracterul său simbolic, abstract, este bulversat de atributele fizice detaliate, prin "feminizarea" sa în datele fiziologice. Nuda Veritas cu forme provocatoare și păr pubian de un roșu aprins a devenit una dintre acele femmes fatales ale decadentismului. Nuda Veritas s-a metamorfozat în Vera Nuditas, expresie a unei eliberări a instinctualului și a forțelor subconștientului prin scoaterea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tridimensional. În plus, caracterul său simbolic, abstract, este bulversat de atributele fizice detaliate, prin "feminizarea" sa în datele fiziologice. Nuda Veritas cu forme provocatoare și păr pubian de un roșu aprins a devenit una dintre acele femmes fatales ale decadentismului. Nuda Veritas s-a metamorfozat în Vera Nuditas, expresie a unei eliberări a instinctualului și a forțelor subconștientului prin scoaterea libidoului de sub tutela normativă, civilă, îmblânzită, a rațiunii. "Atena, zeița fecioară, nu mai este simbolul unui polis național și al înțelepciunii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oniric-voluptuos pe care-l reflectă o parte din nudurile feminine, precum cel care se detașează în partea stângă a tabloului și care a stârnit nenumărate controverse. Klimt bulversa încă odată convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură care a stârnit oprobiul a fost cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în timp ce corpul său înscrie o spirală în zona pubiană a zeiței. Este forța sexualității care imprimă energie vitală, care generează viața și o consumă în egală măsură. "Klimt îi exploatase simbolismul în mod defensiv în cazul Atenei, agresiv în al Nudei Veritas, seducător în al șerpilor de apă. [...] Hygeia, ea însăși o transformare antropomorfă a șarpelui, îi oferă acestuia potirul Lethei pentru a bea din lichidul său primordial"100. Hygeia ca și Das Wissen sau Atena sau Nuda Veritas silește spectatorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
agresiv în al Nudei Veritas, seducător în al șerpilor de apă. [...] Hygeia, ea însăși o transformare antropomorfă a șarpelui, îi oferă acestuia potirul Lethei pentru a bea din lichidul său primordial"100. Hygeia ca și Das Wissen sau Atena sau Nuda Veritas silește spectatorul la o confruntare lucidă cu viziunea existențială căreia ea îi servește de intercesor, cu umanitatea aflată sub semnul decadenței. Schorske se întoarce la mitologia greacă pentru a evidenția caracterul ambiguu, amfibiu al Hygeei, ipostaza antropomorfizată a șarpelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unor états d'âme difuze care se reflectă la Petrașcu în pierderea conturilor și încețoșarea imaginilor. În schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se află sub influența lui Gustave Moreau, socotit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viața... Dar la spatele lui se furișează ursitoarea cea rea: Moartea, care dintr-o dată va tăia firul, prăvălind pe om în noaptea din care nu se mai întoarce nimeni"245. Nașterea este îmbrăcată într-un port țărănesc, Iubirea apare ca nud întors cu spatele la spectator, iar Moartea ca o bătrână. Trupul tânărului este prins în țesătura celor trei Parce-Ursitoare. Lângă cea de-a treia ursitoare se află o ogivă, decupaj care permite o perspectivă asupra unui crâng unde se evidențiază anamorfotic un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fanteziei, al imaginației, de a prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud masculin în atitudinea lui Atlas care susține bolta pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii feminine pe baza asocierii măreției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este o poetică eminesciană prin excelență..."280. Într-adevăr, o mare parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități: o "pictură-poem" (Popescu-Gogan) Scrisoarea IV (1897) o nocturnă, Oră de dragoste (1904), un moment din "Luceafărul", Seară de dragoste, Nud la malul mării (1931)281, Natură moartă (1935) și Flori (ofrandă lui Eminescu) (ulei pe pânză, 1,708 x 1,708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale un chip, dar portretul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]