4,211 matches
-
în care respectivele așezări devin obiectul unor tranzacții cu conținut feudal: vânzări, cumpărări, danii, confirmări de proprietate, schimburi de sate, stabilirea hotarelor” etc., prin care satul românesc intră în circuitul relațiilor feudale, în paralel cu dispariția treptată a relațiilor de obște . Urmașii lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb (1504-1517) și Ștefăniță (1517-1527), fiul și nepotul marelui domn, folosesc în documentele date din Hârlău, Huși sau Suceava, sintagmele cunoscute , înlocuindu-se într-un singur document formularea „pe unde au umblat din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
act de proprietate, prin care să probeze un drept exclusiv asupra unei suprafețe de pământ. Pe tot teritoriul locuit de români a existat, înainte de formarea statelor feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care să probeze un drept exclusiv asupra unei suprafețe de pământ. Pe tot teritoriul locuit de români a existat, înainte de formarea statelor feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase la sorți, ca fiecare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românești, au apărut, așa cum s-a întâmplat și în alte societăți, dar prin alte mijloace, elemente care prefigurau societatea medievală: aristocrația gentilică, care, la noi s-a numit juzi, cnezi sau mai marii pământului și puternicii acelor locuri . Analiza obștii gentilice românești, prin comparație cu forme similare de organizare la alte popoare, germani (mark =hotar), slavi (zadruga sau mir) și pe baza documentelor din cancelariile străine, atestă existența unei nobilimi prestatale, de origine gentilică, care purta numele de cneji , atât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cumane de la Milcovia, deși, asemenea cnezilor stăpâni ai satelor, sunt nobili fără privilegii, fiind ei în afara unei organizații de stat, dar mai apropiați, prin rolul jucat, de nobilimea de tip apusean decât de nobilimea gentilică. Dreptul celor ridicați din mijlocul obștii la demnită ți și avere, nu se întemeia încă pe acte de privilegii, acest lucru fiind valabil și pentru ceilalți membrii ai obștii, care stăpânesc părți din moșia comună, era un drept secular, din vechime, din moșistrămoși, deși marii proprietari
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prin rolul jucat, de nobilimea de tip apusean decât de nobilimea gentilică. Dreptul celor ridicați din mijlocul obștii la demnită ți și avere, nu se întemeia încă pe acte de privilegii, acest lucru fiind valabil și pentru ceilalți membrii ai obștii, care stăpânesc părți din moșia comună, era un drept secular, din vechime, din moșistrămoși, deși marii proprietari s-au făcut atunci că și acum prin deposedare, istoria fiind nu atât o istorie a luptelor de clasă (au fost secole de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de vatră, zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit cu termenul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit cu termenul slav rod = rudă „în sens de comunitate a celor de același sânge”. Atunci când societatea românească de obști teritorializate a simțit nevoia unei puteri care să garanteze viața și bunurile, să apere, să arbitreze și să concilieze poziții opuse, a făcut ceea ce se numește stat, când și cei slabi și cei puternici și-au găsit un singur stăpânitor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fruntea oștirilor, la război. Această participare, în calitate de comandant suprem, amintește, nu atât de originea slavă a calității de voievod, cât de instituția romană a consulatului. Oricât de seducătoare ar fi supoziția cu privire la domnconsul, să reținem că forma de organizare în obști prin modalitatea lor de a-și alege potrivit dreptului străvechi al neamului și al satului, pe cel mai capabil descendent al moșului întemeietor, și-a pus amprenta și asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
daniilor domnești (sec. XIV - XVI), acumulau, prin cumpărare, satele rămase libere, aducând în stare de dependență - vecinie sau rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști sătești, au fost aservite mănăstirilor sau boierilor, având obligații în produse - zeciuiala - și în muncă - claca - către stăpânii lor, fiind scoase din domeniul domnesc. Cele rămase în domeniul domnesc sunt supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
erau de drept, potrivit uzanțelor, vecini, așa cum s-a spus încă de Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de vecin, dar, trebuie specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
specificat că, inițial, vecin nu însemna țăran aservit, ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu amintirea libertății din obște, o cvasirobie, din care a fost scos prin reformele lui Constantin Mavrocordat din 1746 pentru Țara Românească și 1749 pentru Moldova. O stare de excepție o aveau țăranii care erau vecini pe o moșie dar care puteau fi „proprietari” „în afara
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ei (curături, săcături, lăzuiri) și proprietate deplină asupra vitelor, inventarului de muncă, asupra casei și a locului dimprejur, grădina, livada , pentru care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat de pe moșie. Instituția veciniei vine din solidaritatea manifestată între membrii obștii la început, practica vieții impunând anumite raporturi între indivizi, chiar de condiție socială diferită, izvorâte din vecinătatea spațială și identitatea confesională: te ajuți cu vecinul în caz de nevoie, te împrumuți de la el, organizezi claca pentru diferite munci: ridicarea casei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc. Țăranii dependenți din zona de munte, care pă strau vie în memoria lor libertatea deplină din obștea sătească neaservită din ocoale sau braniști domnești și care erau cei ce obținuseră terenurile de hrană printr-un efort îndelungat, s-au manifestat, în unele cazuri, ca proprietari deplini, vânzând locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că sunt oameni liberi, fiind de fapt și de drept oameni liberi din braniștea domnească, cu statut special, bazat pe tradiția obștii țărănești libere din ocolul („republica” lui Dimitrie Cantemir) Câmpulung Moldovenesc . A fost nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și moșie, dar, atunci când e vorba de raporturi socialeconomice se impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără a ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
românească ca desemnând categoria țăranilor liberi și care a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia în comun, având un act de stăpânire colectiv, care le conferea stăpânirea în indiviziune . Acești răzeși, boieri mici, confundați cu țărănimea feudală de toate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
celor din slobozia Negoiești, care aparțineau de Episcopia de Roman, pentru vite mari și mici, piei de animale domestice și sălbatice, brânzeturi, sare, pește, postav, ceară, miere, fier etc. De la întemeierea Domniei și până încoace sătenii moldoveni erau oameni slobozi. Obștea locuitorilor slobozi se bucura de o libertate absolută, spune R. Rosetti: ei puteau să rămână în satul de baștină sau să se mute în altul oricând voiau. Erau ținuți doar de obligația ca înainte de a se muta să-și fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comisiilor, spune P. Poni, se prevedea că „cei ce se vor afla tăinuiți la lucrarea acestor prescrieri" vor fi supuși „la o dajdie îndoită" (pct XIX), iar comisiilor Divanul le punea în vedere la punctul XX că „este oprit de obște, și cu strășnicie, să nu ieie nici un ban de la nimene, sub nici un fel de închipuire, pentru lucrarea acestei catagrafii, căci unul ca acela va cădea în grea răspundere, iar mai cu dinadinsul asemenea răspundere pentru oricarele va cuteza să facă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care despuiați nu acopereau datoria către vistierie. Și aceasta în vremurile de până la Regulamentul Organic, când slujitorii domnești nu se ocupau deloc de viața satului, de școală sau de biserică, de drumuri sau de podețe, de știința de carte a obștii, ci totul era doar interes pentru strângerea gloabelor care constituiau surse de îmbogățire a. strângătorilor lor. Curtenii erau slujitorii curții domnești și plăteau visteriei o dajdie care era una mai mare decât una obișnuită, țărănească, unul din ei, într-un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]