3,019 matches
-
profesorului cuprinde, de asemenea, mai multe aspecte: - identificarea stilului de predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie cu care ei se confruntă în viață
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au ajuns până la mine, Împreună cu povestirile bunicilor, edificându-mă ca ardelean nu doar În sensul unei opțiuni asumate, ci și ca legatar al unei tradiții istorice concrete. Am avut și norocul să mă nasc Într-o provincie civilizată, În care obișnuința scrisului este destul de veche și de puternică pentru ca un individ din zilele noastre să poată descoperi cu relativă ușurință urmele străbunicilor străbunicilor săi. Deși sunt istoric, nu am făcut nici un efort special pentru a cunoaște acest trecut, beneficiind doar de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare să indice drept sursă a cristalizării sale altceva decât o analiză critică a realității, și anume, fie o constatare de bun-simț a unei evidențe, fie un stereotip sau o obișnuință de gândire. Să vedem așadar „ce este Transilvania” și În ce măsură diferă ea, prin spiritul și civilizația sa, de restul României, pentru a aprecia dacă aceste diferențe sunt sau nu de natură să fundamenteze un cadru de organizare politică autonomă. Din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la fragmentul B. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre timp, pornind de la afirmația autorului: Timpul de care dispunem în fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le încercăm îl dilată, acelea pe care le inspirăm îl îngustează și obișnuința îl umple. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ Testul nr. 71 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Cum însă și eu aveam toată încrederea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma și a crea. A consuma este, așadar, o activitate fundamentală pentru undiviul uman. Ca urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem de rezolvat, aceste crize sunt izvor de provocări, stări afective și motivaționale, care cer
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1978, p. 124) ca reprezentând actele și hotărârile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumpărături curente, bunuri de uz Îndelungat sau economii, precum și atitudinile și opiniile cumpărătorului ce-l orientează să cheltuiască. În comportamentul consumatorului el include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din obișnuințele statornicite. Atitudinea este o variabilă, o structură latentă a personalității, o entitate psihologică reală, neobservabilă În mod direct, dar care se exprimă În comportamente diferite interpunându-se parcă Între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru sine și societate. Considerăm că, În formarea comportamentului consumatorului este necesar să Începem cu vârsta mică, când se interiorizează aproape inconștient valorile, atitudinile, preferințele și comportamentele mediului familial și psihosocial În care crește individul uman și se formează deprinderile, obișnuințele ca bază a atitudinilor ce vor structura comportamentul de consumator. Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi afirmația lui Jeff Keller că „atitudinea este totul”. În lucrarea „Atitudinea este totul”, Jeff Keller arumentează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
patternuri stabile pentru viitoarele atitudini și conduite de consum. De exemplu, dacă copilului i se vor citi povești, va fi lăsat să răsfoiască cărțile cu riscul de a le rupe, Îndoi uneori, În timp se va forma deprinderea și apoi obișnuința de a apela cînd are nevoie la informația din cărți. „Fiind singură și neavând cu cine lăsa copilul când mergea la cumpărături, Ana Își lua băiețelul cu ea peste tot. De mic, Emil s-a obișnuit să pipăie produsele din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost un sprjin real În seara lui lăsând mare parte din grija aprovizionării și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
jucării În care să funcționeze și un teatru de păpuși cu actori copii. Acum el are o afacere de succes, afirmă Ana În Încheiere.” În formarea atitudinilor specifice comportamentului activ selectiv pe care Îl dorim tinerilor În calitate de consumatori, deprinderile și obișnuințele formate În copilărie constituie linii de fornță pentru viitoarele conduite afirmate de tânăr. Coloana vârstelor evidențiază forțele ce se constituie În timp În comportamentul nostru prin depășirea provocărilor și problemelor existenței. Este evidențiat astfel rolul emoționalității ca forță direcțională și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
său de rezolvat conflictul Între nevoia lui de apartenență și identificare și nevoia lui de unicitate și diferențiere, Între nevoia de exprimare prin trăsături intrinseci de personalitate și nevoia de a se manifesta cât mai expresiv În plan social prin obișnuințe de consum. Pentru a surprinde mecanismele dinamicii societății actuale din perspectiva productivității și a comportamentului consumatorului este necesară o Înțelegere a noțiunii de criză și a procesului de intervenție În criză. Noțiunea de “criză” provine din grecescul “krisis” care are
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cronică își face simțite urmările până în zilele noastre. Ea l- a obișnuit pe spectatorul român să vadă dublu, acțiunea propriu-zisă a filmului și, în spatele și dea supra ei, povestea bis politică. În anii ’80, în condițiile unei tensiuni antiregim crescânde, obișnuința aceasta a generat un adevărat delir hermeneutic, identificare de „șopârle”, momente antisistem, și acolo unde nu erau. Aidoma lui Ipingescu și Jupân Dumitrache, românii erau mereu tentați să considere că „e scris adânc”, atunci când nu înțelegeau nimic. Minimalismul noului val
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vin după noi, ca să nu lase să treacă alți 600 de ani până să se apuce a completa monografia localității. CAP. I GHID DE GEOGRAFIE ISTORICĂ I.1. Scurtă descriere geografică a comunei Vama după aprecieri străine și autohtone Din obișnuință și pentru că așa li s-a spus și așa au înțeles, cei care vin în partea de nord a Moldovei prind acceleratul de București - Vatra-Dornei și după o noapte de mers ajung la Dorna, la băi, fără să bănuiască măcar că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la locul stabilit). o copilul strânge la finalul activității pictograma/ poza/ cuvântul, în cutiuța stabilita sau taie/bifează cu creionul activitatea. * Doar să se uite pe orar, să observe, adultul indicându-i activitatea finalizată (nu este de recomandat!) * Rutina - puterea obișnuințelor/obiceiurilor este utila în activități de genul: spălatul pe dinți, toaleta zilnica, masa, activitățile educative etc. Pentru a preveni rutina inutila și în activitățile care în mod firesc sunt schimbătoare sau care nu depind de noi în totalitate (ex. cumpărăturile
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
planuri, planuri ce privesc activitatea de integrare și dezvoltare socio profesională și planuri ce privesc activitatea de dezvoltare personală a corpului, a sensibilității, a mișcării în spațiu și timp, senzației de bine și de putere fizică ce influențează existența. Formarea obișnuinței de mișcare care să asigure confortul existenței este o caracteristică esențială a timpului liber care contribuie la formarea gustului pentru o bună calitate a vieții, la dezvoltarea eului, la formarea unor legături de colaborare și conlucrarea cu prietenii, colegii, conform
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
familiarizeze cu manifestările cultural artistice cum ar fi: șezătoarea literară, concursuri pe teme literare, expoziții de carte, lansări de carte, etc. Acest proiect își propune să sădeasca în sufletele copiilor dorința de a citi, și deprinderea aceasta să devină o obișnuință și cartea să fie un prieten nedespărțit al acestuia. Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de școală. Selectarea lecturii suplimentare revine învățătorului care cunoaște cel mai bine afinitățile sufletești ale elevilor precum și conținutul educativ necesar într-o anumită etapă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
problemei; conformismul intelectual; neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) timiditate; emotivitate; teama de eșec; teama de ridicol; teama de dezaprobare socială; teama de șefi, de subalterni, de colegi; incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: * A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră pentru gândirea creativă: răspunsurile „corecte”, modelele de comportament, obiceiurile lingvistice și categoriile conceptuale. * Regulile și tradițiile Fără reguli și tradiții societatea nu ar putea funcționa, dar anumite forme și grade de monitorizare cu ajutorul lor inhibă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: * A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră pentru gândirea creativă: răspunsurile „corecte”, modelele de comportament, obiceiurile lingvistice și categoriile conceptuale. * Regulile și tradițiile Fără reguli și tradiții societatea nu ar putea funcționa, dar anumite forme și grade de monitorizare cu ajutorul lor inhibă comportamentul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
să ducă „un stil de viață creativ”, dar în învățământul românesc actual se regăsesc mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de liberate favorabil imaginației creatoare. Educația în familie are ca obiective importante: crearea și stabilizarea unor deprinderi, obișnuințe și scheme logice până la valorificarea aptitudinilor și talentelor manifeste ale copilului. IV 2.1. Mediul familial - suport al creativității Ideea importanței familiei pentru stimularea potențialului creativ a indus linia directoare a lucrării, impunând abordarea mai detaliată a implicațiilor și realităților
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul activității instructiv - educative. În abordarea structurală și sistemică a personalității, aptitudinile sunt incluse în subsistemul instrumental al acesteia, care mai cuprinde: nivelul de pregătire și ansamblul deprinderilor, priceperilor și obișnuințelor, capacităților, potențialului creativ. Succesul activității de învățare este determinat de măsura în care elevii posedă modalități, instrumente eficiente de a executa, cu alte cuvinte, de nivelul și de calitatea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor și capacităților intelectuale. Aptitudinile, însă, sunt cele care
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
calcul o serie de stimulente individuale ale votanților. Participarea la vot poate fi motivată de stimulente precum dorința de menținere a sistemului democratic, constrângerile de ordin moral (obligația de a participa/etica votantului) și social (stimulente oferite de anumite grupuri), obișnuința și rutina participării (Barry, 1970), satisfacția de a-și exprima preferințe politice sau pur și simplu dorința de a minimiza eventualul regret cauzat de câștigarea alegerilor de către un partid mai slab situat în ierarhia preferințelor individuale ale votantului 2. De
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cromatic paginilor închise ale cărții. În fiecare dintre aceste tablouri margaretele, scaieții și floarea soarelui, rupte de ritmurile indestructibile ale naturii prin gesturi umane impuse de mișcarea lumii moderne, sunt asociate cu ceasul, hârtia, pana, călimara și cartea care impun obișnuințe ale scrisului, lecturii și reflecției umane. În fiecare dintre aceste tablouri asocierea florilor cu timpul măsurat al obiectelor din lumea modernității deschide perspectiva unor narațiuni despre ritmurile pierdute ale naturii care întâlnesc uneori ritmurile posibile ale scrisului, lecturii și gândului
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
că sunteți în formă sau nu, că se lucrează din așezat sau din picioare de-a lungul zilei, indiferent de profesie sau activitatea prestată în timpul zilei (în cazul jucătorilor de fotbal amatori). Toate exercițiile țin seama de această diversitate de obișnuințe și de condiția fizică. De aceea, stretchingul, metodă „ușoară” este la îndemâna tuturor, fie că sunt persoane sănătoase sau cu nevoi speciale, fie că sunt sportivi de performanță sau practică sportul de plăcere. Din acest punct de vedere, beneficiile pe care
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]