6,770 matches
-
de intristare, îngerul plecă mâhnit, că în lumea asta mare nici un om nu-i fericit. Merse îngerul ce merse până când a întâlnit un om ce sudoarea-și șterse de pe chipul său trudit. Omule!, te văd muncind și ești mult prea obosit, ziua toată robotind, spune-mi: Tu ești fericit? Omul se-ndreptă de spate și privindu-l pe străin îi spuse cu bunătate: Fericit sunt pe deplin! Ingerul sări deodată iscodindu-l înadins: Casa ta-i dărăpănată, focu-n vatră ți s-
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CULOARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Geana dimineții picură lumina Calc pe ciob de noapte și adun puteri, Înspre tine viață iarăși întind mâna Vara obosită a rămas în ieri. Și-am pornit spre toamnă numărând cocorii, Pe un deal drumețul mere a scuturat Printr-un strop de ploaie sărut iarăși norii Poate așa voi fi și eu mai curat... După împăcare..., adun crizanteme! Fără de culoare
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358524_a_359853]
-
meșter faur, Iar parcul liniștit respiră rar, Diane și Naiade - statuete Cu gestul grațios pietrificat. Ca în poeme vechi și desuete, Parfum de tei uituc, întârziat. Dar iată, pragul iernii e aproape, Și alternează soarele cu nori: Își pleacă parcul obosite pleoape Și trec prin vârf de cetini reci ninsori. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: În parc / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
ÎN PARC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357996_a_359325]
-
numai fizicul ci și psihicul. A devenit depresiv, închis în sine, introvertit, uneori suspicios chiar și cu cei care îl iubeau, dar totuși corect, responsiv, veșnic oferind o mână întinsă spre ajutorarea celor care îl solicitau. Deseori, l-am simțit obosit, blazat, supărat chiar, dar precum acel armăsar din poveștile copilăriei noastre mânca „jăratec” și se metamorfoza într-un om plin de energie, de farmec, de bunătate... Un fel de pasăre Phoenix! Evadând din izolarea autoimpusa se contopea cu lumea și
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
osteni să mă cunoști. Sunt o potecă înspre câmpii, la răsăritul zilei. Mă frângi sub călcâi ori de câte ori nisipul îți devastează pașii ce te poartă înspre niciunde ca niște sclavi tăcuți. Oare ai devenit soldatul care datorează viața imperiului? Ori curtezana obosită de ea însăși? Spre a te oferi tribut instinctelor mele scandalizate de obrăznicia buzelor tale în care se sinucid nopțile de logodnă. Să te iubesc? Dorința de iubire este iubire. Căci nu poți dori decât ceea ce nu există încă. La
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
Scot inima și te așez ca-ntr-un balansoar, te învelesc pe genunchi c-o fâșie de lună și-ți pun gându-n buzunar. * Aud frumusețea ta în pivnițele gândului. Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește. * Stau în genunchi, mă uit în mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. * Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
aceste locuri troienite până mai ieri de nămeții zăpezii, când ca prin farmec aud o șoaptă dulce din „sertarul inimii” care-mi spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”. Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept. Pătruns de-o
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
cele două armate. Pe celebrul său arc de triumf ridicat la Roma se păstrează și astăzi cuvintele cerute de Constantin a fi scrise: „Instinctu divinitatis” (Prin inspirație divină), ca semn de recunoaștere a rolului decisiv al divinității în obținerea victoriei. Obosită dar îmbogățită, alături de fetele mele, am poposit la un restaurant din centru orașului, unde ne-a servit o ospătăriță româncă, pe numele ei frumos - Cristina. Auzindu-ne vorbind românește, gingașa Cristina s-a bucurat că mai poate vorbi și limba
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
își aruncă tristețea-ngălbenită; gutuile-aurii și calde tufănele scânteie printre frunze... ca parfumate stele. Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur, de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă, în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. Toamna pe cărare Frunze ruginite, fluturări de-aripe peste care se aștern amintirile coborâte în asfințit pe tulpinile arborilor despuiați. Toamna darnică În liniște
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
lui Villon, Poe sau Bacovia. Cerurile lui sunt apocaliptice,mizere, moarte. E cuprins de dorul de evadare: Cineva umblă în zid-îi aud pașii grei de fiară- Inima bate departe, mohorâtă, lunară, Liberatoare poezie, târâtă de pământ, Un călăreț cioplește neliniști obosite Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer- Un demon vânt, înflorat, metalic, Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite. Paginile de solitudine sinceră, ale unui bacovian temperat, duc eul poetic spre un dulce-amar Eldorado, care este iubirea: Nu mai e
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
nu o reverberație a existenței lui, față de care era obligat, odată ce mă adusese pe lume, să aibă grijă de mine?! Din când în când îl vedeam cum întoarce privirile, asigurându-se în felul acesta că nu mă rătăcisem și nici obosit nu mă simțeam, lucru care pe el îl distra, râzând ușor în barbă, cu o discretă satisfacție, produsă de imensa mea ambiție de a mă ține după el, fără a mă plânge, apreciindu-mi efortul prin acea pufnire reprimată, în
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
parcă ar fi niște șerpi printre văi. - După ce mâncăm mai coborâm la Padina sau la peșteră? - Ce, ai început să fii băiat de oraș? Nu-ți mai place sportul? - Mă gândeam la tine. - Mulțumesc. Am nevoie de mișcare, să fiu obosită, să pot dormi ca un copil, nu să stau numai cu gândul la tine. - De ce? - Pentru că îmi provoci furnicături numai când inspir aerul din jurul tău. - Și crezi că mă deranjează? - Nu te deranjează desigur, dar când nu vei mai fi
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
fost un gest plăcut pentru iubită. Spera să se uite incidentul și de aceea i-a propus ca, după ce se odihnesc puțin, să meargă la un restaurant cu program prelungit sau la barul de noapte de la Cazino sau Hotel Palas. Obosiți, s-au răcorit după un duș rece și, fără să mai facă dragoste de data aceasta, au adormit îmbrățișați. Doar foamea i-a mai sculat din somnul odihnitor al după-amiezii. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC... ROMAN / CAP.XII
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
pentru copii să le dea într-una explicații.” (Micul Prinț- Antoine de Saint-Exupery) Zile de primăvară, sărbători ale vieții în cercul celor văzute, basme păstrate/venite din lumea celor nevăzute... care pătrund în mine în adâncimea nopților din ce în ce mai calde. Pășesc obosită, cu gânduri pe care le vreau pentru mai târziu. S--au adunat atâtea nedumeriri, mai ales ale altora în mine... Știu că le voi da de capăt... pentru că, pentru că oamenii sunt iubiți, chiar și când a rămas doar o părticică din
CRUCEA FLORII DE LILIAC de DOR DANAELA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357574_a_358903]
-
pentru copii să le dea într-una explicații.” (Micul Prinț- Antoine de Saint-Exupery) Zile de primăvară, sărbători ale vieții în cercul celor văzute, basme păstrate/venite din lumea celor nevăzute... care pătrund în mine în adâncimea nopților din ce în ce mai calde. Pășesc obosită, cu gânduri pe care le vreau pentru mai târziu. S--au adunat atâtea nedumeriri, mai ales ale altora în mine... Știu că le voi da de capăt... pentru că, pentru că oamenii sunt iubiți, chiar și când a rămas doar o părticică din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
pentru copii să le dea într-una explicații.” (Micul Prinț- Antoine de Saint-Exupery)Zile de primăvară, sărbători ale vieții în cercul celor văzute, basme păstrate/venite din lumea celor nevăzute... care pătrund în mine în adâncimea nopților din ce în ce mai calde.Pășesc obosită, cu gânduri pe care le vreau pentru mai târziu. S--au adunat atâtea nedumeriri, mai ales ale altora în mine... Știu că le voi da de capăt... pentru că, pentru că oamenii sunt iubiți, chiar și când a rămas doar o părticică din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
cît să ducă o viață frumoasă, fără griji, iar de iubire nu putea fi vorba acum. Până să ajungă acasă au trecut câteva ore dar lor li s-a părut că abia au plecat. - Mioara, te văd puțin tristă sau, obosită doar? Trebuie să mă crezi că eu consider că acest weekend a fost cel mai frumos din viața mea. - Da, pot spune același lucru și eu, m-am smțit foarte bine, simt o mare schimbare și sper ca totul să
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
Nu știți, nu veți ști niciodată! O Doamne, mă ține-n putere Să rabd înc-un an de ,,armată”, Nu-s lacom, nu caut avere, Îmi fac datoria de tată. Și fă să apuc acea seară, De dor și de of obosit, Când trage-avionul la scară, Să plâng ca un prunc, fericit! Torente de gânduri. În tot trupul meu, E-o luptă continuă, mare. . . Ajută-mă Doamne, cucernice zeu, Să simt mâna Ta când mă doare! =14 august 2000= Greu m-am
TORENTE DE GÂNDURI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357657_a_358986]
-
în pragul nopții Pierdut în mine de amor, E iarnă afară-n ciuda sorții Și port în mine mare dor. Nu mi-s singur, mi-s cu mine, Mi-s ca un câine pripășit; Sunt eu acel care revine Din ce în ce mai obosit ... Referință Bibliografică: TARIFUL UNEI NOPȚI DE IARNĂ / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TARIFUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357780_a_359109]
-
plecam, mă petrecea. Mă uit în jur, dar nu-l zăresc niciunde. - A nins la noi în sat, tăticule! M ămica-i singură și iar e iarnă, bătrână-i și bolnavă și-i este tare greu. Ți-aud și-acum pași obosiți prin curte, bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun. Purta-i pe umeri suferinți atât de multe, dar nu plângeai nicicând, munceai din greu... Astăzi, când vin la casa părintească, mai fac un drum, mai greu, la cimitir. Mămica îți
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
în prag. I-s ochii înecați în lacrimi, bolnavă de oftat. Mă-ntreabă, de parc-ar face-o dintr-o altă lume: " Taică-tu n-a venit? Nu e cu tine? Să mă fi uitat?" Două fete Privesc, prin geamul obosit, la norii ce încep să plângă. Sunt suflet istovit de dor, un trecător, pribeag, în astă lume. De vânt, se-ndoaie merii din fața casei urmărind tristețea unei frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile tresar
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
în: Ediția nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului Habar n-am dacă fiecare om are daimonul său sau nu, știu doar că dincolo de forme îmi place vîntul, toamna cînd deschizi ușile pereche și ploaia îți biciuiește obrazul obosit oricum e prea tîrziu să mă mai ascund după ceea ce vreau să aud ... "ceea ce se schimbă" poate că e un fel de înger care vine odată cu liniștea unei duminici de aprilie, deși cîteodată din prea multă admirație pentru arabescuri obișnuiesc
CU EXCEPŢIA CULORILOR RUSEŞTI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358562_a_359891]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NONSENS? Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ciufulită, obosită, cu hainele în dezordine și machiajul șters pe jumătate, cânta fals și tare ca un marinar matol, încercând să bage cheia în broască. -Ete, ai dracu' au mutat gaura cheii ! Bâjbâia, bombănind și mojmondind cheia. Îi tremura mâna. Ușa s-
NONSENS? de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358564_a_359893]
-
bubuie tunurile, și ce mai plâng bietele mame și bieții copilași. Vezi ce mai fac popoarele ălea, Că le aud numai plângând și gemând ... - Bine, Doamne, mă duc, a zis Sfântul Petre, oftând, că era și așa destul de amărât și obosit. Și a coborât Sfântul Petre și a luat-o el așa cu toiagul în mână. Mergea, săracul cât era ziua de mare. Uneori, când mai întâlnea câte un amărât mai stătea de vorbă cu el, îl întreba ce mai e
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
să-i dau un telefon. O apucaseră iar emoțiile, neliniștea. Scoase cartea de vizită și formă primul număr de telefon, în ordinea tipărită pe ea. Telefonul sună în continuu. Voia să renunțe, dar, într-un târziu, auzi o voce stinsă, obosită: - Alo? Da! - Ștefan, bună dimineața, sunt eu, Ilinca! Te rog să mă scuzi că te deranjez, am primit bilețelul, îmi pare rău de situația gravă, cu fiul tău. Spune-mi, cum se simte? - Chiar acum a fost scos din sala
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( III ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358610_a_359939]