90,777 matches
-
producător generos (nimeni altul decît Sydney Pollack). "Rezolvarea" devine de la un moment dat previzibilă: moartea - evident - va pune punct istoriei imposibile. Și filmului, nu lipsit - totuși - de interes în materie de tehnici narative cinematografice. De altfel - cum lesne se poate observa - subiectul de fond al prezentului articol!
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
care o recomandă Todorov, pentru ieșirea din acest impas, este asemănătoare cu un principiu bine cunoscut hermeneuților: fuziunea de orizonturi. Dar trebuie să înțeleg, mai întîi de toate, diferența dintre cele două lumi - a mea, și cea pe care o observ - pentru a putea să le fuzionez în actul cunoașterii. Impresia mea este că, în privința felului în care va fi receptată această traducere, fuziunea de orizonturi va fi esențială. Nu cred că Paul Bailey ajunge în stadiul ei. Dar nici nu
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
perioada scrierii jurnalului: cel al lui Carol al II lea, al generalului Antonescu și Gărzii de Fier, și în fine al generalului Antonescu drept unic lider. "Interesant în tipul de fascism mistic pentru care au optat Eliade și alți intelectuali," observă Bailey, "este disprețul egal atît pentru capitalism, cît și pentru socialism". Jurnalul lui Mihail Sebastian prezintă cititorilor străini o țară sfîșiată între variante de extremism, incapabilă de vederi liberale sau moderate. În momentul de față, în România se fac simțite
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
unele dintre acestea fac parte din categoria obstacolelor pe care România trebuie să le depășească pentru a ajunge în Europa. Care sunt aceste experiențe negative? T.P.: Să luăm, ca exemplu, rezultatul ultimului tur de scrutin - o experiență negativă. Se poate observa că România mai are de străbătut o cale încă foarte lungă pentru a atinge obiectivul aderării. Se întrevede desigur acea "luminiță la capătul tunelului", cum ne-am obișnuit să spunem, dar tunelul este încă foarte lung. R.B.: Sunt opiniile unui
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
cînd moțăind sub o rază de soare ("drowsing in sunlight") sîntem suficient de detașați spre a ieși parcă din noi înșine, pentru a ne privi astfel din afară. Dar nu poți concepe o carte în timp ce ești ațipit în bătaia soarelui - observă pe bună dreptate Kermode. Nabokov mimează această stare de relaxare și detașare în Vorbește, memorie, dar o face destul de neconvingător. Soluția lui Kermode e cu mult mai simplă și mai intuitivă: a recunoaște că nu poți fi niciodată în posesia
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
judecăți de valoare, chiar și atunci cînd poate părea scandalos că nu o face. Dacă nici măcar autobiograful nu poate comunica adevărul unei vieți, așa cum a fost ea trăită, la ce bun să-ți înregistrezi memoriile? În fiecare act de rememorare, observă Kermode, există și un act de uitare. Amintindu-mi un aspect al unei întîmplări din viața mea, uit inevitabil altul. Îmi scapă, prin urmare, tocmai ceea ce caut: înlănțuirea perfectă a tuturor ipostazelor din viața mea, grație cărora aș putea reconstitui
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
care le-au scris. Rezultatul este surprinzător, între autor și text apare uneori o contradicție de proporții, mărturisind versatilitatea, impostura unor scriitori, altminteri de mare talent. Astfel, excesul de culpabilizare al unor comuniști (cazul Herbert Zilber, de pildă) este compensat - observă pertinent autorul prezentului studiu - de "relativa seninătate cu care intelectualii care au colaborat, care au servit regimul cu scrisul lor și uneori chiar cu fapta (Titus Popovici, Petru Dumitriu ș.a.), se degajează de orice responsabilitate". Cartea lui Mircea Anghelescu se
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
făcut în 1962 cu romanul La vacanza, prefațat și recomandat de Alberto Moravia. Întâlnirea Daciei Maraini cu Moravia a fost benefică, nu numai pentru că a devenit tovarășa lui de viață, dar și pentru că acesta i-a întărit pornirea de a observa cu atenție lumea reală și pe aceea de a se implica activ în dezbaterea problemelor stringente ale prezentului în general (a fost o partizană inteligentă și nuanțată a mișcării feministe italiene), și ale literaturii în special. De la debut și până
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
asocieri, pe care le explicitează încă din introducere. Astfel, este insistent subliniată naivitatea distincției dintre cogniție și afectivitate, distincție care funcționează ca o prejudecată uzuală și ca pretenție de obiectivitate în cercurile științifice (într-un deplin acord cu autorul, aș observa că ea se amplifică mai ales în mediile anglo-saxone). Kafka se declară totodată împotriva refuzului ermetic al majorității analiștilor de a filosofa pe marginea practicii de clinică, refuz practicat (cu justețe, până la un punct) ca garanție a eficienței și a
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
amplifică mai ales în mediile anglo-saxone). Kafka se declară totodată împotriva refuzului ermetic al majorității analiștilor de a filosofa pe marginea practicii de clinică, refuz practicat (cu justețe, până la un punct) ca garanție a eficienței și a autenticității psihoterapiei. Trebuie observat că se redeschide astfel o problemă mai veche, încă nedecisă a psihanalizei - anume dacă există o incompatibilitate necesară între teorie și practică în cariera psihanalistului. Mai concret: poate fi un bun clinician și un teoretician cel puțin la fel de bun? Rezolvarea
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
de public. Naratorul se află cu Camacho într-o ciudată relație de prietenie, există între ei cîteva sumare conversații (pentru că "genialul" nu are prea mult timp la dispoziție), dar mai ales există o permanentă stare de observație. Pedro Camacho e observat cu minuțiozitate, el și povestirile lui sînt studiate cu o minuțiozitate aproape științifică.Varguitas, angajat la același post de radio care a făcut "afacerea" de a-l aduce din Bolivia pe Camacho, intră în biroul improvizat al acestuia, vede cum
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
nedreptății" ascunsă în legi nedemn aplicate. Exemplele avocatului român menționate la început, dacă sunt crime teroriste bune sau rele, fiind invocate comploturile împotriva lui Hitler și Stalin dau desigur de gândit oricui. Se știe că și Elisabeta întîia a Angliei observa că trădătorul care reușește, ajunge erou în cele din urmă și că, în general, învinșii, (oricît de respectabili ar fi) sunt sacrificați de istorie, - de unde și adagiul latin Vai de învinși! Să fie aceasta una din explicațiile acțiunilor disperate și
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
români") cum de lipsește de aici Titu Maiorescu, chiar Nicolae Filipescu, Ion I.C. Brătianu, N. Titulescu, găsindu-se loc, în schimb, inexistentului, ca om politic, Duiliu Zamfirescu? Dar trecînd de observații (notate, cer scuze, abrupt chiar de la început), trebuie să observ că ideea de la care a pornit, în intreprinderea sa, dl Ioan Adam e fericită, realizîndu-se ceea ce dorea, un panteon al vieții politice românești de la începuturile liberalismului românesc, de la 1848 (C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu) pînă tîrziu în interbelicul secolului
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
această artă mă voi expune continuu ca un demonizat până la sfârșitul vieții mele... Alice Botez, după ce mi-a citit cărțile, mi-a spus că e evidentă în ele amintirea unei morți violente și tot ea sa mirat că nu am observat încă o altă evidentă, sigla CI, la toate adăugându-se durerile fizice insuportabile fără nici o cauză fiziologică... Nu eu am inventat, ci Alice Botez m-a obligat să cred că sunt o reîncarnare a lui Iulius Caesar. La ce îți
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
control riguros pentru numeroase investigații asupra evoluției limbii române. Prudent, în mod firesc, cu neologismele de ultimă oră, dicționarul e scrupulos în înregistrarea variantelor vechi și regionale. Aș vrea să notez doar cîteva observații marginale asupra ultimelor volume apărute. Se observă, de pildă, o schimbare de perspectivă în interpretarea etimologică: la țap (Tomul XII, partea 1, Litera Ț, 1994), sau la vatră (1997) explicația e tranșantă: "cuvînt de origine traco-dacă. Cf. alb. (...)." Volumele anterioare optau, prudent - a se vedea mazăre, mînz
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
ultimele decade mai ales, folosirea C (poate că de aceea nici W. McLuhan nu a "prevăzut" suficient de clar cum va fi "Vârsta electronică" și care coincide cu ceea ce am numit "Galaxia comunicării", Slama-Cazacu 1993). Probabil că nu s-a observat suficient aceasta șí din cauză că prea puțini privesc problema C din perspectivă umanistă și pe un plan interdisciplinar, singurele abordări care pot conduce pe calea adecvată funcțiilor pe care trebuie să le aibă C și prin care este posibil de găsit
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
practice. Abordând existența și funcționarea C printr-o prismă umanistă (de fapt, cea justificată pentru existența acestei invenții generate din nevoia de a-l ajuta pe om și mereu tinzând s-o perfecționeze având în vedere acest scop), se poate observa că aproape toate aspectele tratate până azi în legătură cu C implică procesul de comunicare. Adică: I. Realizare a comunicării interumane și, prin aceasta, a unei interacțiuni prin C: transmitere de mesaje pentru "poșta electronică" (e-mail) sau de texte menite, ca finalitate
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de mai multă vreme (prin "poșta electronică" în primul rând), însă abia de foarte curând s-a pus problema dialogului ca atare, descoperindu-se dificultățile tehnice în calea realizării lui cu adevărat. În primul rând, succesiunea replicilor (turn-taking) s-a observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh 1996, 128, în Oostendorp, Mul 1996). Nevoia de dialog cât mai apropiat de acela din situațiile
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă în grupuri de cercetători sau prin câteva persoane - a început să se manifeste înțelegerea necesității unei perspective umaniste în domeniul C. Dar există încă numeroase dovezi că abordarea menționată nu este nici adoptată
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de a-l avea pe fostul adjunct al lui Andrei Pleșu drept emisar special, guvernul tergiversează cu șiretenie numirea: ba că e nevoie de-o lege, ba de-o hotărâre de guvern, doar-doar se va înfuria și răzgândi dl. Hombach! Observ că pentru dl. Năstase nu e nici o problemă să transforme ministerele în veritabile ciupercării de secretari de stat, dar e un chin să-l confirme într-o funcție de mare influență pe unul dintre cei mai străluciți diplomați apăruți în ultimele
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
bisericuțe vlaho-moldo-ardelene. în România, iubirea față de aproapele ia tot mai mult forma securii cu care-i despici țeasta, a chibritului cu care-i incendiezi casa ori a bestialității cu care-i violezi nevasta sau fiica. La o cercetare mai atentă, observi că BOR este, în fond, doar un concentrat al aspirațiilor poporului însuși. Am auzit de atâtea ori despre călugări ce purtau microfoane sub sutană și de episcopi pe umerii cărora ruginiseră stelele securității încât trebuie să fii tare naiv să
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
Scrupulozitatea de istoric, sociolog, politolog și antropolog a lui Greenblatt sau Gallagher rămîn, pînă la urmă, unica garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe Stephen Greenblatt la București și la San Francisco: o uriașă forță de a genera empatie printr-o total dezinhibată maieutică textuală. Noul istorism recunoaște și celebrează, de fapt, talentul, vocația de critic literar. Catherine Gallagher & Stephen Greenblatt--Practicing
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
cu prepoziția la e destul de bine individualizată și conține mai multe categorii semantice. Una e mai puternic legată de ideea de scop, prezentînd acțiunile ca făcute fără o intenție precisă, fără o planificare: la nimereală, la plesneală/plezneală ("N-ați observat că nu are nimic scris în față...? Totul la plezneală", Adevărul 403, 1991, 1); modelul său sintactico-semantic ar putea fi la întîmplare (probabil calc din fr. au hasard, mai ales că primele sale atestări alternează cu cele ale unei variante
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
Mircea Mihăieș Ați observat cum au virat-o televiziunile? Ați văzut cum și-au schimbat fața marile cotidiane? Sesizați modificarea de ton din emisiunile radio? Eu, da! Ca prin miracol, o dată cu înscăunarea lui Adrian Năstase, România are alte priorități. Nu pozitive, să fie clar
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
proaspătă, sînt revistele România literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22, Adevărul literar și artistic etc. în paginile acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică, iar această specializare se regăsește chiar în tonul cronicilor și în dominanta lor stilistică. Textele semnate de Amelia Pavel, Judith Angel, Anca Oroveanu, Magda Cârneci, Liviana Dan, Aurelia Mocanu, Ileana Pintilie, Ioana Vlasiu, Irina Cios
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]