9,482 matches
-
fie aceasta orașul sau locul de muncă. Cosmopolit înseamnă orientat spre și interesat de lumea largă, de dimensiunea națională sau și mai mult, sau de ocupația sa ca întreg. Între cele două tipuri principale există, desigur, tipuri intermediare. O comunitate ocupațională cosmopolită este formată, cel puțin potențial, de toți membrii ocupației respective. 8.1. Ghildele În limbile germanice, termenul ghildă, scris "gild", însemna la origine "fraternitățile tinerilor războinici practicând cultul eroilor" (Black, 1984: 3), iar apoi orice grup legat prin ritualuri
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ie socială-cheie a pieței libere, nereglementate, (( cu ideea c( schimburile de acest gen ar fi un drept particular (( chiar un model al rela(iilor umane. Ei amintesc în replică numeroase forme de agregare (corpora(ii, organiza(ii de voluntari, grupuri ocupaționale, familii, institu(ii religioase) (n care indivizii intr( (n relații guvernate de practici (( norme (mpărt((ite. Comunitari(tii promoveaz( un set distinct de valori în care tradiția și însăși comunitatea sunt de importanță crucială. Pe lângă aceasta, ei subliniaz( necesitatea de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diverse ocupații de bază, se înregistrează și în secolul trecut și mai ales în anii comunismului. Astfel, întreaga zonă devine preponderent agricolă, iar după colectivizare, numărul celor ce lucrează în industrie crește foarte mult. În Tălmăcel, în 1975, în structura ocupațională a populației satului predominau muncitorii agricoli (479) și cei industriali (301). În același an în sat erau 13 funcționari și 4 meseriași (Herseni, 1985b: 181). Agricultura. Este ocupația de bază a tălmăcenilor. Tălmăcelul a fost unul din satele Mărginimii care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aproximativ 300 astfel de colibe (Zderciuc, 1985). Colibele au o istorie îndelungată fiind amintite încă din 1364, sub numele de specialiter loco estivali (Bucur, 2003: 44). În ce privește gospodăriile din vatra satului, acestea reflectă într-un grad înalt specificul economic și ocupațional al zonei. Aici se întâlnesc deși tot mai puțin astăzi gospodăriile cu ocol întărit, specifice zonelor de munte și vieții pastorale. Aceste gospodării constituie considera Paul Stahl "forma cea mai potrivită pentru apărarea vieții și avutului locuitorilor, crescători de animale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
subzistență * Fărâmițarea proprietății * Lipsa mijloacelor tehnice de realizare a unei agriculturi performante * Apariția antreprenoriatului în agricultură * Impunerea unor noi modalități de exploatare a animalelor și de producție în agricultură, ca urmare a aderării la organisme europene * Apariția unor noi categorii ocupaționale în rural * Apariția unor noi surse de venituri Schimbarea demografică * Îmbătrânirea populației din rural (o parte a acestuia) * Migrația circulatorie temporară sau permanentă * Schimbări în indicatori demografici ca natalitatea, mortalitatea generală și infantilă, fertilitatea, sporul natural al populației, speranța de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Forța de muncă salariată în agricultură a crescut cu 36,6% între 1970-1990 * Creșterea numărului de gospodării fără persoane active, de la 7,3% în 1966 la 30,6% în 1992. * După 1989 s-a produs o diversificare accentuată a categoriilor ocupaționale din rural Încă de la începutul cooperativizării, migrația în rural s-a intensificat. Acest proces a fost favorizat de pierderea pământului propriu prin colectivizare, diferențierile semnificative în structura socială a satului, sistematizarea brutală a unora din localități, deținerea integrală a inventarului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spre trecut; * credința în eficacitatea sa de a domina mediul înconjurător, mai degrabă decât de a se lăsa dominat de el; * încredere în oameni și în instituții; * tendința spre planificare și organizare; * credința în justiție distributivă (meritocrație); * aspirații educaționale și ocupaționale; * respect și demnitate în comportamentul față de ceilalți. Modernizarea, concept diferit de cel de modernitate, desemnează procesul prin care se ajunge la cel de al doilea. Mai precis, modernizarea este procesul de creștere a complexității structurale și a diferențierii interne a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce au o apartenență scăzută, ridicată sau a celor ce nu aparțin nici unei forme de asociere? Tabelul 4.6 sintetizează acest profil. Se observă că apartenența în două sau mai multe forme de asociere este specifică celor cu un status ocupațional ridicat (ocupații intelectuale, tehnicieni și maiștrii), elevilor/studenților, celor din satele care nu au fost cooperativizate, celor ce lucrează cu carte de muncă și celor cu venit ridicat. Apartenența într-o singură formă de asociere este specifică celor din centrele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
celor ce lucrează cu carte de muncă, celor căsătoriți și cu venit ridicat. Apartenența în rețele sociale ca formă de participare comunitară este așadar atributul celor cu status socio-economic ridicat, deci a membrilor elitei satelor. Subiecții cu educație, venit, status ocupațional scăzut sunt mai puțin implicați comunitar prin apartenență la diverse tipuri de asociere. De ce se întâmplă așa? Consider că explicația constă în legătura dintre propensiunea către asociere și încrederea generalizată pe de o parte și pe de altă parte legătura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la diverse tipuri de asociere. De ce se întâmplă așa? Consider că explicația constă în legătura dintre propensiunea către asociere și încrederea generalizată pe de o parte și pe de altă parte legătura între cele două și educație, vârstă și statusul ocupațional. Există studii ce demonstrează faptul că stocul de educație ridicat, vârsta scăzută și statusul ocupațional înalt produc o creștere a încrederii generalizate și a propensiunii către asociere (Paxton, 2007). În plus, a fi elev/student, a avea un loc de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dintre propensiunea către asociere și încrederea generalizată pe de o parte și pe de altă parte legătura între cele două și educație, vârstă și statusul ocupațional. Există studii ce demonstrează faptul că stocul de educație ridicat, vârsta scăzută și statusul ocupațional înalt produc o creștere a încrederii generalizate și a propensiunii către asociere (Paxton, 2007). În plus, a fi elev/student, a avea un loc de muncă, a fi patron sau a avea o ocupație intelectuală, presupune deja apartenența într-o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
precar (vârstnici, persoane fără școală, cu venit scăzut). Disponibilitatea participării cu bani la un proiect comunitar fără beneficii personale directe este mai ridicată în Transilvania și Muntenia și din partea celor cu venit ridicat, studii superioare și a celor cu status ocupațional privilegiat (patroni, cei ce lucrează pe cont propriu, angajați cu carte de muncă). Ideea participării cu bani este puternic respinsă în Oltenia (VRA = 6,3) și de către cei cu status educațional scăzut. Informare și interes față de problemele comunității și inițiativele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mult își doresc să plece din sat tinerii (18-33 de ani), cei cu studii medii și superioare și cei cu ocupații tehnice sau ocupații cu studii superioare. În Ludoș, muncitorii își doresc să plece semnificativ mai mult decât alte grupe ocupaționale. Cele mai multe răspunsuri la interviuri, legat de această problemă, sunt în genul următor: "Definitiv eu n-aș pleca. Acuma-i ca și la oraș aici: gazul este, apa este, telefonul este, cablu este, nu văd cu ce e mai avantajos la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptul că subiecții în vârstă tind să se simtă mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în considerare ca variabilă independentă etnia, rromii au și ei o atitudine similară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Institutul de Sociologie al Academiei Române, 2005). Figura 6.1. Pondere populație rurală / Pondere populație ocupată în agricultură pe regiuni de dezvoltare, în anul 2006 (date procentuale) Sursa: prelucrare după datele oferite de Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o distribuție așa cum era de așteptat: astfel, pentru anul 2006, este majoritară ocupația de agricultor și lucrător calificat în agricultură (52,5%), urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Rural, Working Paper no. 67, Max Planck Institute for Social Anthropology, Halle/Saale, http://www.eth.mpg.de Henderson, Jason. 2002. Building the Rural Economy with High-Growth Entrepreneurs. În Economic Revue, vol. 87, 3, pp. 45-70. Herseni, Traian. 1985a. Structura ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
treaptă de învățământ pot obține diploma de bacalaureat și pot accede astfel la studii superioare. Putem spune, parafrazându-l pe Turner (1960), că sistemul școlar românesc este unul aparent clientelar, permițând târziu pe durata carierei școlare selecția persoanelor pentru roluri ocupaționale și fiind, din acest punct de vedere, destul de apropiat de sistemul american. Când spun aparent, mă refer la faptul că, deși există la liceu specializări corespunzătoare distincției dintre liniile teoretice și cele vocaționale, înscrierea în oricare dintre acestea implică, formal
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de învățământ superior în ciuda voinței lor. Acestea au reprezentat o parte a celor care au constituit boom-ul de studenți de după 1990. Pe de altă parte, dorința de a obține acreditări, care se dovedesc indispensabile pentru accesul la anumite poziții ocupaționale și, în cele din urmă, sociale, explică mărimea cererii pentru diplome universitare, indicând în același timp caracterul relativ meritocratic al alocării pozițiilor sociale - în funcție de rezultatele școlare 2. 2. În ceea ce privește oferta de educație, sporirea acesteia trebuie înțeleasă printr-o analiză de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcțiile școlii și capacitatea acesteia de a le îndeplini (Dewey, 1966, pp. 20-88). Pentru Dewey, educația formală are trei rosturi majore într-o societate liberală democratică: 1. Școala trebuie să ajute la integrarea tinerilor în variate roluri adulte, precum cele ocupaționale, politice, familiale și de altă natură, cerute de o economie în creștere și de un sistem politic stabil. Acestei funcții îi vom spune funcția integrativă a școlii. 2. Într-o societate în care inegalitățile substanțiale în privilegii economice și status
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
promovare a dezvoltării psihice și morale a individului, care constituie premise ale dezvoltării personale. Aceasta este funcția de dezvoltare a școlii. Din punctul de vedere al lui Dewey, cele trei funcții sunt nu numai compatibile, ci și reciproc suportive. Rolurile ocupaționale în economia capitalistă sunt cel mai bine ocupate de indivizi care au cel mai înalt nivel de dezvoltare personală. Altfel spus, dezvoltarea personală este productivă din punct de vedere economic. Pe de altă parte, un sistem școlar liber și universal
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
proveniți din diferite segmente socioculturale în aderenți fervenți ai ideologiei și instituțiilor naziste. În funcție de obiective și posibilități, statele au solicitat școlii să contribuie la adevărate inginerii sociale de masă, de la masivele îndoctrinări ale societăților totalitare în general la manipularea structurii ocupaționale în multe regimuri comuniste (vezi accentul pe licee industriale și politehnici în perioada comunistă) și la realizarea societății meritocratice în regimurile liberale occidentale din anii ’50 și ’60. Este evident că politicul poate influența sistemele școlare prin controlul resurselor materiale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre venituri și vârstă se datorează unor distorsiuni introduse de politicile de pensionare. În momentul în care modelăm varianța veniturilor păstrând constantă ocupația, impactul semnificativ al vârstei este cel așteptat potrivit literaturii, adică pătratic. Aceasta înseamnă că, la același statut ocupațional, veniturile tind să crească până la un anumit moment al vieții, după care scad permanent, fără altă revenire. Pare a fi o confirmare a legii randamentelor descrescânde ale veniturilor în funcție de vârstă. Revenirea venitului în partea a doua a vieții este explicată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un anumit moment al vieții, după care scad permanent, fără altă revenire. Pare a fi o confirmare a legii randamentelor descrescânde ale veniturilor în funcție de vârstă. Revenirea venitului în partea a doua a vieții este explicată, având în vedere prezența categoriei ocupaționale a pensionarilor în model, de apartenența la anumite categorii de pensionari, situație care duce la un spor mediu semnificativ al veniturilor persoanei. Mai precis, între pensionari există diferențieri serioase în ceea ce privește nivelul pensiilor, iar pensiile mult mai mari ale unora față de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
duce la pierderi importante, în timp ce un nivel de instrucție superior sporește cu o treime de abatere standard venitul unei persoane. Niveluri de instrucție medii (liceale) corespund unor venituri medii. Pe baza modelului, care controlează impactul nivelului de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de învățământ absolvită. 3. Veniturile sunt dependente de poziția individului în structura ocupațională. Persoanele ocupate și pensionarii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de învățământ absolvită. 3. Veniturile sunt dependente de poziția individului în structura ocupațională. Persoanele ocupate și pensionarii beneficiază de venituri mai mari decât celelalte categorii de neocupați. 4. Femeile și persoanele care locuiesc la sat sunt defavorizate din punctul de vedere al accesului la venituri. Nu mai este pentru nimeni un secret decalajul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]