2,372 matches
-
calea netedă pe drumul ce-l are de făcut" 250. Pământul, care călăuzește pe drumul înstrăinării, apare și la bulgari: "Celui care pleacă în străinătate îi dau puțin pământ (...), în unele locuri îi dau și apă (...)" 251. "Pământul" din propriul ogor sau din ținutul natal reface legăturile cu o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu o felie de pâine, zicând: "Să vă blagoslovească Domnul, Soarele cel drept, în toată viața, să fiți roditori, ca mama pământului. Să vă dea Dumnezeu toate cele bune și spor din rouă, din apă, din pășune, din pădure, de pe ogor." În ograda miresei, când lumea se prinde în hora numită "pyŭtoгak", mirele se rotește de trei ori după soare, privindu-l printr-un colac. La întoarcere, în calea mirilor iese mama feciorului de însurat și le aruncă un pumn de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
norocul, cucul își asumă propria soartă, de veșnic călător solitar: "Săracul cucul bătrân, / Și-a lăsat puii de chin / Ș-a fugit la Rusalim. Ș-a găsit o păsărea / Ș-a zis că i-a hrăni ea, / Cu spicuri de pe ogoare, / Cu apă de la izvoare. / S-a întors cucu-ntr-o vreme, / Săracii, puiuții nenii! / Cum trăiți în câmp cu piele! / Da noi nu ț-om zice nene, / Că ne-ai lăsat fără pene, / Da noi nu ț-om zice tată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la aurar, / Îi cerem să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că Dumnezeu S-a limitat la rugăciunile sfinte pline de credință stăruitoare ale dreptcredincioșilor creștini. Există multe lucruri care vor fi împlinite în împărăția lui Dumnezeu prin rugăciunile mijlocitoare ale credincioșilor și ale Sfintei Biserici. Dumnezeu dorește să lucrăm în ogorul mântuirii pentru că secerișul este mult și lucrătorii sunt puțini. Mulți bolnavi, săraci, neputincioși și chiar toți cei credincioși au nevoie de rugăciunile unora pentru alții, desăvârșite în rugăciunile Bisericii. Cu alte cuvinte, puterea lui Dumnezeu de a împlini multe dintre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Mulțimea celor care crezuseră era ca o singură inimă și un singur suflet. Nu mult după acele timpuri, în mijlocul Bisericii s-au ivit certuri, neînțelegeri și dezbinări. Au apărut ereticii de diferite feluri, care au semănat învățături greșite în ogorul spiritual al împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Sf. Apostol Pavel, la Milet, în drum spre Ierusalim, a chemat la sine pe slujitorii Bisericii, și prevestindu-le că, după plecarea lui, vor intra în turma de credincioși „lupi răpitori” și vor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sa consacrată cenzurii comuniste, Bogdan Ficeac a reprodus mai multe rapoarte ale cenzurii din această perioadă, În care sunt semnalate diverse greșeli de tipar (și nu numai!) apărute În presa anilor 1949-1951. Astfel, se arăta că, În ziarul Uzina și ogorul, care apărea la Caransebeș, În nr. 165 din 5 decembrie 1951, În Mesajul adresat lui Stalin de către participanții la Conferința Unională a Partizanilor Păcii din URSS, din cuvântul muncii dispăruse consoana n, astfel că apăruse expresia „mucii tovarășului Stalin” (Ficeac
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
agricultorilor, Ghiță Plugaru (probabil un pseudonim) îi sfătuia să are și să însămânțeze pământul că, i-o spusese lui G. Tutoveanu, prefectul de Tutova, și poetul, că la moșia lui Ivanciu, mare proprietar local, care cumpără gunoiul și își îngrașă ogorul cu el, „grâul dsale a dat 150 fire la un spic", iar în Egipt sunt șesuri în care grâul dă și „câte 300 fire la un spic". Revista informa în primul său număr că poetul George Tutoveanu primise titlul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea” a fost când în amiciție, când în încleștare de opinii cu ziariștii de la Bârladul ori cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sport”, „Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și bârlădenii au ce citi. Inclusiv cărți pe care și le pot procura din librăriile Obiectiv recomandate de ziar. * 111 Ogorul Ogorul, redactat de Vasile Stoica, în perioada 1932 - 1933, când apăreau „Documente răzășești”, revistă. Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie 1932 și printre altele s‐a ocupat de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și bârlădenii au ce citi. Inclusiv cărți pe care și le pot procura din librăriile Obiectiv recomandate de ziar. * 111 Ogorul Ogorul, redactat de Vasile Stoica, în perioada 1932 - 1933, când apăreau „Documente răzășești”, revistă. Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie 1932 și printre altele s‐a ocupat de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei electorale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ia nasul la purtare.” (55x35 cm.), la tipografia G.V. Munteanu Bârlad, sunt de părere Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă (Păreri n.n.) cititorii sunt înștiințați că în orașul lor va apare „Șarja” și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c ultură care a fost Bârladul steagul credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fie căruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții cultura le, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Libertatea ............................................... .............94 Lumina......................................... .......................96 Lumina Poporului ............................................... .97 Moldova........................................ .......................98 Moldova........................................ .....................101 Monitorul comunal ............................................101 Monitorul județului Tutova ................................102 Mărășeștii..................................... .....................104 Meseriașul..................................... ....................105 Monografia municipiului Bârlad (1174-1974) 106 Murgeni........................................ .....................107 Naționalul..................................... .....................107 9.A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prietenii din străinătate, fie ei la origine din Iași sau nu. Felicitări, deci, editorilor pentru efortul lor, pentru acest muncit S.P.I.C. care se adaugă unei holde sugestive, ca să zic așa, pe gustul unor proletcultiști scoși și ei de la naftalină, pe "ogorul" literaturii. ERATĂ. La fișa mea, autorii au adăugat prezentării mele sintetice, făcută anul trecut, din exces de zel prietenesc și elemente din fișa inițială, din anul 1999. Astfel încât trebuie corectate următoarele erori: volumul Elitele intelectuale, traducerea tezei mele de la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ales cu proștii și cu leneșii. Când comunismul a apărut ca un fel de soluție imaginară la răul economiei de piață, esența sa, rămasă neschimbată și azi, era de "doctrină a resentimentului". Adresându-se nevoiașilor needucați din fabrici și de pe ogoare (deci nu leneșilor, precum stânga contemporană!), comunismul marxist, transformat în drog partinic de Lenin și distilat în mașinăria ucigașă de stat a lui Stalin, a fost, de la bun început, o ideologie a urii și a crimei. Lichidarea fizică a dușmanilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de a privi În adâncurile acestei teme. Structura. A luat felinărașul și l-a apropiat de zid, observând asemănările deliberate dintre orașul care ardea pe deal și vulcanul roșiatic pictat Într-un plan mai Îndepărtat, spre dreapta, la capătul unor ogoare sfârtecate, care sângerau ca și cum pământul ar fi fost Înjunghiat de o mână uriașă și puternică. O cunoscuse pe Olvido Ferrara În fața unui vulcan așijderea; ori, ca să fie mai riguros, În fața vulcanului din care acesta se inspira, ori avea pretenția s-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dulumă prețuită la 600 aspri și cu un inel, prețul lui 50 aspri și cu 200 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă la Clășă ă >nești o seliște de casă și cu casă, de la Danciul, cu 120 aspri și 3 ogoare, cu 100 aspri. Și de la Boița a cumpărat Mihăilă o crivină, cu 40 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o crivină la Ermonești, de la Oprea, cu 60 aspri. Și iar a cumpărat Mihăilă o seliște la Clășă ă >nești, de la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
partea lui >...oricât se va alege, din câmp și din munte, pe râu până la Furca Poenețului și din Dealul Roșii (probabil Roșiuța) până...pentru că a cumpărat de la Stoiana, fiica Buzatei, pentru 600 aspri gata. Și iarăși a cumpărat Dragotă un ogor din Lupeiu din sat, de la Stan din Musa, pentru 70 aspri gata. İată și martori punem domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andrei mare logofăt și Dumitru...mare comis și Manta mare paharnic și jupan...mare postelnic. İspravnic
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
postul Paștelui ), se fierbeau boabe de porumb care se mîncau. Tot boabe fierte se dădeau păsărilor din curte, avînd credința că aceste boabe vor opări gurile ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte obiceiuri, datini și credințe erau legate de marile sărbători ale anului. În ajunul Crăciunului, primul intrat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
armonizează când îți ordonezi activitatea într-un scop precis, când reușești să unifici dorințele și să încadrezi spiritul într-o direcție unică, pozitivă. De aceea nu este rău să îndreptăm o rugă către măreția lui Dumnezeu (acasă, pe stradă, pe ogor). Căci dacă rugăciunea 308 este făcută în condiții demne, va fi urmată de o stare liniștitoare împotriva stresului, de un fel de pace interioară. Omul se concentrează prin meditație la fel de bine ca și prin acțiune. Dar nu este de ajuns
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se retrăgea în fiecare vacanță în tihna orașului unde își concepea opera: Spre seară, după orele de muncă, E. Lovinescu își lua bastonul și pleca la plimbare prin împrejurimile pitorești ale orașului, de unde se întorcea cu sufletul încărcat de mireasma ogoarelor cu rod bogat, a pajiștilor și a poienilor de o rară frumusețe, care-i împrospătau ființa"35. Atmosfera patriarhală l-a inspirat și pe sculptorul Ion Irimescu, permanent legat sufletește de locurile natale: Dorul de Fălticeni e permanent... Acest colțișor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o rețea organică de fraze vertiginoase. Ea nu va fi niciodată o pariziană adevărată, nu-și va găsi ușor locul printre atîția tineri literați, care știau că pe Stendhal îl chema de fapt Henri Beyle, dar care confundau pășunea cu ogorul. Dar nici nu va mai putea fi vreodată fata din Cantal, fiica lui Santoire, țăranul cu nume de "pîrîu cu păstrăvi". Trupul în întregul său e nevoit să se plieze pe noile condiții de trai. Ființa obișnuită cu spațiile largi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai întâi. Iată de ce organizatorii Dreptului la muncă s-au adresat contribuabililor. Or, cultivatorii spuneau: "Trebuie să plătesc 45 de centime. Deci, mă voi priva de o haină, nu îmi voi îngrășa pământul, nu îmi voi repara casa". Iar lucrătorii ogoarelor spuneau: "Cum burghezul nostru renunță la o haină, va fi mai puțin de lucru pentru croitor; nu își îngrașă pământul, așa că va fi mai puțin de muncă pentru terasier; nu își repară casa, deci va fi mai puțin de lucru
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a avut decât să le condenseze într-un limbaj de-o țigănie maximă, în care e formulat chiar "idealul" de nație liberă: Noi țiganii să avem țărișoară, - Unde să him numai noi dă noi!... Să avem sate, căși, grădini ș-ogoare, Și de toate, ca ș-alții mai apoi. Zău, privind la lucruri așa rare, Ca și când treaz fiind, aș visa îmi pare... Zgomotele emise de defilarea romilor sunt un adevărat muzeu fonetic: Cei înarmați aveau buzdugane De aramă și niște lungi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]