5,154 matches
-
social și politic. Prin această replică se dorește subminarea ideologiei puterii cibernetice din interior, astfel că femeia se vede nevoită a riposta prin încorporarea tehnologică și, implicit, prin împuternicire. De data aceasta, trebuie să înțelegem termenul de încorporare nu doar ontologic și cultural, cu sinonimul de întrupare (a viețui ca și prin trupă, ci și social-politic. Astfel, avem de-a face cu o mișcare dublă: pe de o parte încorporarea în structuri ale disciplinei și ale controlului de tip militar, iar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ștergerii diferențelor de gen, ci dimpotrivă în direcția accentuării specificității subiectivității feminine. De pildă, iconul matricei sau al rețelei este utilizat cu sensul de țesătură. Din această perspectivă, poziția feministei poate fi criticată de esențialism gender, de replicare a dihotomiilor ontologice și ideologice de gen. Deși propune un model de lume mai bună pentru femei prin evidențierea trăsăturilor specific-diferențiale, Plant nu-și politizează poziția ideologică, rămânând într-un stadiu al analizei ontopsihologice în cadrul feminismului. Din punctul de vedere al feminismului activist
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a nomadismuluiă. În ultimul caz, avem de-a face cu o întâlnire între postmodernism și feminism prin provocarea noțiunii de subiect unitar, stabil și universal, dar și cu o interfață culturală între mamă, monstru și mașină. Nereducând subiectivitatea feminină la ontologic și biologic, ci deschizând-o înspre politic și cultural, cyberfeminista încearcă să resitueze în mod pozitiv identitatea femeii în contextul destructurării ideii de subiect. Noțiunea de mașină primește o conotație socială, politică, științifică și discursivă, în timp ce tropul monstrului este aplicat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de paradigmă perceptivă, ideologică, socială etc. Trăsături ale spațiului virtual pot fi, și sunt, propagate asupra corporalității: multiprezență, simultaneitate și ubicuitate, autoreconfigurare și indetermanență, însă acest tip de calități specifice spațiului informațional nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
COGITO-UL CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175072 \h 33 HYPERLINK \l " Toc40175073" 3 HYPERLINK \l " Toc40175074" DUMNEZEU PAGEREF Toc40175074 \h 39 HYPERLINK \l " Toc40175075" 3.1 DUMNEZEU ÎN FILOSOFIA MEDIEVALĂ PAGEREF Toc40175075 \h 40 HYPERLINK \l " Toc40175076" 3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC PAGEREF Toc40175077 \h 44 HYPERLINK \l " Toc40175078" ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN PAGEREF Toc40175078 \h 52 HYPERLINK \l " Toc40175079" 3.3 DUMNEZEU CA PRINCIPIU METAFIZIC
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
PAGEREF Toc40175074 \h 39 HYPERLINK \l " Toc40175075" 3.1 DUMNEZEU ÎN FILOSOFIA MEDIEVALĂ PAGEREF Toc40175075 \h 40 HYPERLINK \l " Toc40175076" 3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC PAGEREF Toc40175077 \h 44 HYPERLINK \l " Toc40175078" ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN PAGEREF Toc40175078 \h 52 HYPERLINK \l " Toc40175079" 3.3 DUMNEZEU CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175079 \ h 59 HYPERLINK \l " Toc40175080" CONCLUZII PAGEREF Toc40175080 \h 62 HYPERLINK \l " Toc40175081" ANEXA PAGEREF
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
DUMNEZEU ÎN FILOSOFIA MEDIEVALĂ PAGEREF Toc40175075 \h 40 HYPERLINK \l " Toc40175076" 3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC PAGEREF Toc40175077 \h 44 HYPERLINK \l " Toc40175078" ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN PAGEREF Toc40175078 \h 52 HYPERLINK \l " Toc40175079" 3.3 DUMNEZEU CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175079 \ h 59 HYPERLINK \l " Toc40175080" CONCLUZII PAGEREF Toc40175080 \h 62 HYPERLINK \l " Toc40175081" ANEXA PAGEREF Toc40175081 \h 63 HYPERLINK \l " Toc40175082" DISCURS DESPRE METODĂ
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
intuim; căci numai atât nu ne indică nimic care să trezească o cunoaștere anume În mintea noastră...”. Căci, așa cum ni s-a prezentat până acum, cogito-ul rămâne un proces viu, care exprimă un dat. El nu este Încă o dovadă ontologică. Pentru a face dovada capacității sale ontologice, el trebuie să asigure trecerea de la esență, unde spiritul a ajuns prin Îndoială, Înapoi la existență. Dacă rămâne o simplă intuiție, cogito-ul nu este Încă un principiu metafizic, el nu furnizează ratio essendi
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nimic care să trezească o cunoaștere anume În mintea noastră...”. Căci, așa cum ni s-a prezentat până acum, cogito-ul rămâne un proces viu, care exprimă un dat. El nu este Încă o dovadă ontologică. Pentru a face dovada capacității sale ontologice, el trebuie să asigure trecerea de la esență, unde spiritul a ajuns prin Îndoială, Înapoi la existență. Dacă rămâne o simplă intuiție, cogito-ul nu este Încă un principiu metafizic, el nu furnizează ratio essendi, ci doar ratio cognoscendi. Desigur, În formula
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Ideea că Dumnezeu Își lasă propria amprentă În mintea noastră va constitui un argument puternic al cartezianismului, prin care Descartes va Încerca să dovedească atât existența lui Dumnezeu, cât și capacitatea minții omenești de a sesiza adevărul. 3.2. ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC Deși discuția propriu-zisă În jurul ideii de „argument ontologic” nu apare decât odată cu criticismul kantian, o privire În urmă, În istoria filosofiei, nu este zadarnică. De-a lungul Întregului Ev Mediu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
va constitui un argument puternic al cartezianismului, prin care Descartes va Încerca să dovedească atât existența lui Dumnezeu, cât și capacitatea minții omenești de a sesiza adevărul. 3.2. ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC Deși discuția propriu-zisă În jurul ideii de „argument ontologic” nu apare decât odată cu criticismul kantian, o privire În urmă, În istoria filosofiei, nu este zadarnică. De-a lungul Întregului Ev Mediu, problema demonstrării existenței lui Dumnezeu a fost prezentă la o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care Descartes va Încerca să dovedească atât existența lui Dumnezeu, cât și capacitatea minții omenești de a sesiza adevărul. 3.2. ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC Deși discuția propriu-zisă În jurul ideii de „argument ontologic” nu apare decât odată cu criticismul kantian, o privire În urmă, În istoria filosofiei, nu este zadarnică. De-a lungul Întregului Ev Mediu, problema demonstrării existenței lui Dumnezeu a fost prezentă la o seamă de Învățați. Ceea ce se Înțelege prin problema
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
acei autori care au urmărit producerea unor dovezi, referitoare la existența lui Dumnezeu, folosindu-se de mijloacele filosofiei. Putem considera toate aceste argumentări și dezbateri, adunate sub o aceeași idee, care reprezintă, fără mari pretenții, o scurtă istorie a argumentului ontologic. Cercetarea ne va prilejui observarea unei evoluții fluctuante În ce privește importanță acordată producerii argumentelor ontologice cât și mijloacele prin care se produc acestea. Apărută mai Întâi ca o posibilitate, tratată superficial În câmpul filosofiei de către Augustin, argumentarea existenței lui Dumnezeu a
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
-se de mijloacele filosofiei. Putem considera toate aceste argumentări și dezbateri, adunate sub o aceeași idee, care reprezintă, fără mari pretenții, o scurtă istorie a argumentului ontologic. Cercetarea ne va prilejui observarea unei evoluții fluctuante În ce privește importanță acordată producerii argumentelor ontologice cât și mijloacele prin care se produc acestea. Apărută mai Întâi ca o posibilitate, tratată superficial În câmpul filosofiei de către Augustin, argumentarea existenței lui Dumnezeu a beneficiat de un riguros tratament logic la Anselm de Canterbury sau la Thoma de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a produce argumente irefutabile. Dacă e să se caracterizeze metoda la care au recurs cel mai adesea, se poate spune că, aproape de fiecare dată, ea a fost ce a analogiei, așa cum am discutat-o În primul capitol. Cu toate că istoria argumentului ontologic Își continuă evoluția și după Descartes, la aceste momente nu voi mai face referire, pentru că ceea ce lămurește și luminează problema pusă În discuție În această lucrare se găsește doar În anterioritatea lui Descartes. De altfel, Însuși René Descartes va deschide
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
era asimilată valorii logice: ceea ce era bun era implicit și adevărat. Așadar, Sfântul Augustin stabilește că Dumnezeu este principiul intelecțiilor noastre, iar prin raportare la Dumnezeu, ideile noastre Își capătă Întemeiere și consistență. Sfîntul Anselm În forma sa consacrată, argumentul ontologic Își Începe istoria odată cu tratarea acestei probleme de către Sfântul Anselm (1033-1109), episcop de Canterbury, În lucrarea Proslogium. Multă vreme argumentul care Îi poartă numele a trecut neobservat, afirmându-și valoarea doar În secolul al XIII-lea, „Învățații vremii fiind prea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
obiect al credinței”, nu unul susceptibil de demonstrare și argumentare, un obiect care nu poate fi cunoscut În mod evident cu ajutorul rațiunii sau al experienței. După cum spuneam, William de Ockham este cel care Închide, În felul prezentat, interesul pentru argumentul ontologic și temperează orice Încercare de demonstrare a existenței lui Dumnezeu pe cale rațională cu ajutorul metodei demonstrative. Abandonarea acestei Încercări este desigur motivată În parte și de eșecul pe care l-a suferit argumentarea prin ceilalți susținători ai ei, dar mai ales
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pentru acest argument va renaște abia În filosofia lui René Descartes, dar aici obiectivul principal nu-l va mai constitui problema existenței ca atare a lui Dumnezeu, ci găsirea unui principiu care să confere certitudine și validitate cunoștințelor noastre. ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN După această trecere În revistă a modului cum a fost tratată tema argumentului ontologic Înaintea lui Descartes, ne vom Întoarce la filosoful nostru. Pe parcursul ei, am marcat idei care Îl vor fi influențat pe Descartes, nefiind exclus ca filosoful
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu-l va mai constitui problema existenței ca atare a lui Dumnezeu, ci găsirea unui principiu care să confere certitudine și validitate cunoștințelor noastre. ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN După această trecere În revistă a modului cum a fost tratată tema argumentului ontologic Înaintea lui Descartes, ne vom Întoarce la filosoful nostru. Pe parcursul ei, am marcat idei care Îl vor fi influențat pe Descartes, nefiind exclus ca filosoful să le fi cunoscut și să se fi folosit de ele În mod deliberat. Rostul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
numim carteziene, nu au apărut neapărat odată cu Descartes, că este În continuare legat de mulți dintre gânditorii care i-au premers și că, Într-o oarecare măsură, el se așează În aceeași traiectorie. Dar să vedem cum se prezintă argumentul ontologic cartezian. Pentru a demonstra existența lui Dumnezeu, Descartes recurge la teoria ideilor Înnăscute. Potrivit acesteia, sufletul nostru conține o serie de idei Înnăscute, care ne furnizează cunoștințe anterioare oricărei experiențe, cunoștințe care sunt În același timp și adevărate. Dintre aceste
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
lucrurilor care nu au existența ca notă necesară a naturii lor. Însă, de aici Încolo, filosoful găsește de cuviință să recurgă la argumente mai vechi, reluând unele dintre cele care, probabil, l-au inspirat, și care au adus tema argumentului ontologic până În zorii filosofiei moderne: „...așadar să cercetăm și să căutăm care este autorul sufletului sau gândirii noastre, care are În sine ideea perfecțiunilor infinite ce sunt În Dumnezeu, deoarece e evident că ceea ce cunoaște ceva mai perfect decât sine nu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care făurarul Își Însemnează opera și faptul că, pentru a avea știință despre el ca despre autorul sufletelor noastre, Dumnezeu și-a marcat existența prin ideea despre sine, pe care a pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian, Henri Hude, În lucrarea Prolégomènes (p. 190), după ce-l categorisește ca fiind unul panteist, afirmă totuși că dacă panteismul ar fi adevărat, În mod evident argumentul ontologic a priori cartezian trebuie să fie posibil, căci altfel o ființă gânditoare
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pe care a pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian, Henri Hude, În lucrarea Prolégomènes (p. 190), după ce-l categorisește ca fiind unul panteist, afirmă totuși că dacă panteismul ar fi adevărat, În mod evident argumentul ontologic a priori cartezian trebuie să fie posibil, căci altfel o ființă gânditoare nu ar putea să-l exprime pe Dumnezeu și În același timp să fie constituită de către acesta, fără a-l cunoaște sau fără a avea o cunoaștere oarecare
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
esența spiritului nostru. Chiar dacă suspiciunea de panteism În cazul cartezianismului nu este de susținut, considerăm totuși rămâne demnă de luat În seamă opinia referitoare la consecința produsă de argumentul a priori, așa cum Îl impune Descartes, sub forma ideilor Înnăscute. Argumentul ontologic a priori cartezian poate fi interpretat În acest caz ca o aplicare a cauzalității lui Dumnezeu Însuși, aplicare ce traduce În mod strălucit inspirația sintetică a doctrinei carteziene - cea despre care am vorbit la capitolul rezervat cogito-ului - și care poate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]