3,464 matches
-
corelează pozitiv cu satisfacția muncii și angajamentul/implicarea față de organizație, dar și negativ cu nivelul de energie consumat; satisfacția organizațională corelează pozitiv cu securitatea organizațională, angajamentul organizațional și mobilitatea/optimismul general; percepția securității organizaționale corelează pozitiv cu starea mentală optimă, optimismul și lipsa simptomelor fizice (senzație de calm); este interesant că angajamentul organizațional corelează negativ cu nivelul de încredere, ceea ce denotă că managerii români, cu cât sunt mai implicați și dedicați organizației, cu atât dau măsura stabilității și echilibrului personal la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cât sunt mai implicați și dedicați organizației, cu atât dau măsura stabilității și echilibrului personal la cote mai scăzute; starea mentală corelează pozitiv cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelul de energie; cu cât capacitatea de mobilitate și optimism a managerilor este mai ridicată (capacitatea de a se reculege/recupera după probleme/șocuri etc.), cu atât simptomele fizice sunt mai puțin numeroase; nivelul de energie crescut al managerilor corelează pozitiv cu lipsa simptomelor fizice; anumite surse de presiune socioprofesională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
organizațional cu stresurile zilnice; responsabilitățile personale cu rolul managerial, balanța casă - loc de muncă și stresurile zilnice; balanța casă - loc de muncă cu stresurile zilnice; anumite efecte ale stresului corelează pozitiv între ele astfel: satisfacția muncii cu angajamentul organizațional și optimismul; satisfacția organizațională cu securitatea organizațională și optimismul; securitatea organizațională cu starea mentală optimă, optimismul și lipsa simptomelor fizice; starea mentală optimă cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelurile de energie crescute; mobilitatea/optimism cu lipsa simptomelor fizice; nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rolul managerial, balanța casă - loc de muncă și stresurile zilnice; balanța casă - loc de muncă cu stresurile zilnice; anumite efecte ale stresului corelează pozitiv între ele astfel: satisfacția muncii cu angajamentul organizațional și optimismul; satisfacția organizațională cu securitatea organizațională și optimismul; securitatea organizațională cu starea mentală optimă, optimismul și lipsa simptomelor fizice; starea mentală optimă cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelurile de energie crescute; mobilitatea/optimism cu lipsa simptomelor fizice; nivelul de energie cu simptomele fizice; angajamentul organizațional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și stresurile zilnice; balanța casă - loc de muncă cu stresurile zilnice; anumite efecte ale stresului corelează pozitiv între ele astfel: satisfacția muncii cu angajamentul organizațional și optimismul; satisfacția organizațională cu securitatea organizațională și optimismul; securitatea organizațională cu starea mentală optimă, optimismul și lipsa simptomelor fizice; starea mentală optimă cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelurile de energie crescute; mobilitatea/optimism cu lipsa simptomelor fizice; nivelul de energie cu simptomele fizice; angajamentul organizațional crescut implică o scădere a nivelului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncii cu angajamentul organizațional și optimismul; satisfacția organizațională cu securitatea organizațională și optimismul; securitatea organizațională cu starea mentală optimă, optimismul și lipsa simptomelor fizice; starea mentală optimă cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelurile de energie crescute; mobilitatea/optimism cu lipsa simptomelor fizice; nivelul de energie cu simptomele fizice; angajamentul organizațional crescut implică o scădere a nivelului de încredere personal și inducerea unei stări de îngrijorare față de exagerarea implicării/consumului de resurse personale; presiunea recunoașterii meritelor managerului scade nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
implicarea organizațională (p<.002) și nivelul de energie (p<.04); focalizarea pe problemă este predictor pentru satisfacția muncii (p<.03); balanța viață - muncă este predictor pentru satisfacția organizațională (p<.009); suportul social este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), mobilitate/optimism (p<.03) și nivelul de energie (p<.04). 5. Concluziile cercetării Concluziile lucrării, pe care le putem desprinde în urma evaluării calitative și psihodiagnostice a stresului socioprofesional perceput de subiecții lotului luat în studiu (N=30 de manageri români), sunt următoarele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
următoarele: a) sursele de presiune socioprofesionale specifice, percepute de managerii români, se regăsesc în media sau sub media etalonului utilizat, ceea ce determină efecte multiple ale stresului, în mare parte pozitive, asupra satisfacției muncii (personale), satisfacției organizaționale, angajamentului față de organizație și optimismului/flexibilității personale; b) între variabilele multidimensionale implicate în procesul stresului profesional există anumite relații/asocieri de date specifice managerilor investigați: - cu cât sursele de stres percepute sunt la un nivel mai scăzut, cu atât efectele pozitive la stres sunt la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de episod public, nivelul de așteptări în comunitate este deja foarte mare. Aveam dubii și asupra utilității unui anunț public de genul menționat, în situația în care condițiile juridic-administrative nu erau clar întrunite. Este adevărat, însă, că o stare de optimism general, cu surse diferite (necunoaștere, interes, credința că, dacă o idee este bună se poate realiza ușor etc.) pentru diferiți actori implicați în program, era predominantă la momentul lansării proiectului. A urmat secvența de cercetare socială pentru diagnoza problemelor și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Se gândise la asta de vreo două ori și Împreună cu Olvido, pe vremuri. Peisajele frumoase nu Însemnau Întotdeauna lumină și viață, nici viitor după cinci după-amiaza ori după orice altă oră pe care oamenii ar fi stabilit-o cu inexplicabil optimism - Faulques s-a gândit iar la Ivo Markovic și și-a strâmbat buzele scurt și crud. Olvido și el vorbiseră despre asta În fața unor acuarele de Turner, la Tate Gallery din Londra: Veneția În zori, spre San Pietro di Castello
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de clipă, ce se întâmpla acolo, adică nu numai intrigile unuia, ci și alianțele suspecte cu Fronda ale celuilalt? Puterea centrală vede tot, aude tot, nimic nu-i scapă.) Era vorba despre un model de supraveghere ostentativă, menit să descurajeze optimismul iluzoriu al unui camuflaj protector și să ateste, în același timp, controlul pe care Puterea îl deținea asupra rețelei urbane, chiar și în ungherele ei cele mai retrase. Puterea nu mai căuta acum să afle, ci să arate că aflase
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
așadar, prin a dezamorsa supravegherea lui Claudius, asigurându-și astfel securitatea, pentru a-și proteja secretul pe care Polonius speră să-l descopere: „... o să aflu eu/ Unde se ascunde adevărul, chiar de-ar fi pitit/ În centrul pământului” (p. 71). Optimism de polițai! Când toate tipurile de supraveghere - diseminată, de proximitate, cotidiană - eșuează, ea trebuie intensificată; în plus, trebuie căutate soluții noi. În fața crizei declanșate de lipsa rezultatelor și a iritării crescânde a regelui, Polonius propune punerea în funcțiune a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dincolo de diversitatea protocoalelor personale, e dovada dorinței de a evita degradarea acesteia. Chiar și într-o astfel de practică a supravegherii recunoaștem cu ușurință o serioasă preocupare securitară. Regizorul supraveghează atâta vreme cât se simte util. Aceasta este motivația sa. Acesta este optimismul său, un optimism respins de Strehler și, pe urmele lui, de Grüber, regizori sceptici, regizori care refuză să mai aibă de-a face cu spectacolul după ce au pus punct repetițiilor, redându-i - precum Prospero lui Ariel - libertatea, oferită ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
personale, e dovada dorinței de a evita degradarea acesteia. Chiar și într-o astfel de practică a supravegherii recunoaștem cu ușurință o serioasă preocupare securitară. Regizorul supraveghează atâta vreme cât se simte util. Aceasta este motivația sa. Acesta este optimismul său, un optimism respins de Strehler și, pe urmele lui, de Grüber, regizori sceptici, regizori care refuză să mai aibă de-a face cu spectacolul după ce au pus punct repetițiilor, redându-i - precum Prospero lui Ariel - libertatea, oferită ca o recompensă pentru serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
că aceste asigurări bazate pe calitatea supravegherii tehnologice sunt uneori infirmate de „faptul divers”, de unde aflăm că, uneori, deținuții mai evadează și astăzi ca în romanele lui Hugo și Dumas, adică pilind gratiile de la fereastra celulei lor. Replică dură la optimismul unei supravegheri mult prea sigure pe forțele ei! Așadar, pe de o parte, securizare tehnologică, pe de alta, performanță arhaică. Lucru surprinzător, desigur, cu atât mai mult cu cât contrastul e mare, dar ce să-i faci, asta e... Vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
principii: chiar atunci cînd Demiurgul gnostic se arată destul de bun, el rămîne inferior și ignorant, În vreme ce ființele omenești nu aparțin acestei lumi. Poziția aceasta a fost definită, tradițional, drept pesimistă și totuși ea reprezintă, evident, o formă extrem de radicală de optimism acosmic, deoarece ființele omenești aparțin unei lumi mai Înalte și mai bune decît aceasta. Este tocmai aspectul pe care pare să-l sublinieze Hans Jonas cînd compară gnosticismul cu filozofia existențialistă, cea din urmă fiind o transformare destul de naiv-excesivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și mai mult pe superioritatea omenirii față de ecosistemul căruia Îi aparține. Acest ecosistem adăpostește de altfel nenumărate ființe care sînt cu siguranță sortite pieirii: turma Demiurgului și adepții Potrivnicului. Răsturnînd principiul antropic și negînd inteligența ecosistemică, doctrina gnostică realizează un optimism antropologic excesiv. La fel, experiența gnostică a lumii nu implică refuzul radical al acesteia. Dimpotrivă, chiar și acei maniheeni În care Învățații s-au grăbit să vadă niște campioni ai pesimismului supuneau lumea unei permanent proces de testare menit să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lumea aceasta este făcută pentru oameni, exact după spusele din Cartea Genezei, care este un document istoric. Nu există nici un fel de consubstanțialitate Între omenire și Dumnezeul superior și, prin urmare, darul acestuia către oameni este absolut gratuit și nemeritat. Optimismul soteriologic nu anulează circumstanțele originilor omenirii și ale speranțelor Îndreptățite ale acesteia. În vreme ce negarea inteligenței creatorului de ecosistem, combinată cu negarea principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
darul acestuia către oameni este absolut gratuit și nemeritat. Optimismul soteriologic nu anulează circumstanțele originilor omenirii și ale speranțelor Îndreptățite ale acesteia. În vreme ce negarea inteligenței creatorului de ecosistem, combinată cu negarea principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fără de număr și nemărginit al Iadului”139. În privința principiului antropic, maniheismul este o formă de gnosticism. Ființelor omenești li se atribuie numai trup și suflet, nu trup, suflet și spirit. Ca și În gnosticism, omul maniheenilor este superior creatorilor săi. Optimismul antropologic al gnosticilor pare să-și atingă În maniheism expresia cea mai democratică și mai triumfătoare: fiecare om În parte este Înzestrat cu un suflet care va avea În cele din urmă parte de salvare. Totuși Mani admite că și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
puterii, conștienți de necesitatea militarizării lucrărilor, odată demarate. În felul acesta, adagiul conform căruia comuniștilor le plăcea să „utilizeze cadavrele În mai multe scopuri”2 se verifică Încă o dată: 1. proiectul a servit propagandei: niciodată Înainte sau după această perioadă optimismul revoluționar nu a beneficiat de o materie primă atât de bogată și generoasă 3; 2. dând de lucru la mii de oameni fără calificare profesională, care au beneficiat vreme de câțiva ani de salarii de câteva ori mai mari decât
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prelungește până În prezentul scrierii cărții, anul 1980, subliniindu-se rezultatele programului de reconstrucție și sistematizare inițiat de președinte. Paradoxal, dacă În primul volum tonul alternează Între tristețe și speranță, În cel de-al doilea pendulează Între entuziasm isteric, definit ca „optimism funciar”, vindictă și patetism exacerbat. 8. Spre deosebire de primul, cel de-al doilea volum are o structură antitetică pe trei paliere: a) Înfruntarea dintre doi adversari ireconciliabili, stihia și forța solidarităților dirijate de un lider luminat, exponențial, Nicolae Ceaușescu; b) distrugerii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind grade de rudenie: Ce faci, soro, acolo? Păi bine, frate, așa se vorbește?; (iv) empatizarea cu interlocutorul (Te înțeleg foarte bine; Știu ce simți); (v) exprimarea prin modalizatori a optimismului în raport cu interlocutorul (Sunt sigură că vei reuși! Fără ândoială că ai dreptate); (vi) orientarea spre interesele celuilalt prin enunțarea unor aserțiuni cu funcție de presecvențe (Știu că este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii) folosirea apelativelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este singurul), cea mai mare parte a sărbătorilor muncitorești vin din Statele Unite, inima economiei mondiale capitaliste!!! Europenii suportă greu bogăția acestui copil risipitor. Dar numai ei sunt de vină. Ei au crezut că pot rezolva problemele sociale redutabile create de optimismul nepăsător al unei dezvoltări necontrolate, zdrobindu-se reciproc sub obuze și bombe pe câmpurile de bătălie și exterminându-se apoi în lagăre de concentrare. În acest timp, concurentul lor, America, protejată de atacuri prin imensitatea oceanelor, profita de război pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de stări emoționale negative (confuzie, neînțelegere, jenă, iritare, frustrare, rușine, furie). Termenul șoc cultural a fost introdus de antropologul american de origine finlandeză de Kalvero Oberg. Șocul cultural cunoaște mai multe faze: „Luna de miere”, când individul manifestă fascinație și optimism față de noua cultură: savurează mâncarea, se bucură de calmul care domină societatea, i se par interesante obiceiurile oamenilor, este preocupat de arhitectura locală. Dezorientare: individul este bombardat de stimuli noi, diferiți de cei pe care îi primea în cultura sa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]