3,530 matches
-
satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței lor: "câștigul fără muncă"; "virtutea ? e-o nerozie; Geniul? o nefericire". În final are loc invocarea trecutului salvator, reprezentat de Vlad Țepeș; poetul pare un vizionar optimist și geniul poetic se completează cu geniu patriotic. Sărmanul Dionis În proza eminesciană, apar eroul-titan (Toma Nour din Geniu pustiu) și eroul-demon (Dionis din Sărmanul Dionis), împreună cu idei filosofice despre geniu, despre timp și spațiu. Dionis, din nuvela romantică, fantastică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai grave urmări se pot ivi. Totuși, bolnavii ajunși să dețină puterea nu renunță lesne la ea și află de regulă mijloace să o păstreze, ignorând urmările sau amăgindu-se asupra lor. Încheierea la care ajunge autorul nu e deloc optimistă. Deținătorii puterii ar fi adeseori niște bolnavi incurabili. Patografiile propuse în volum sunt convingătoare. Carol VI a fost schizofren, Francisc I sifilitic, Napoleon I suferea de pancreatită, Hitler era un maniac, Goering un morfinoman. S-ar putea spune că bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se îndreaptă deopotrivă spre V. Hugo, E. Quinet, Proudhon: un vizionar, un liberal și un anarhist, toți trei definind cumva atitudinea franceză față de viitor. Ce era de făcut? Interogația lui Cernîșevski, fie și sub formă românească, era semnificativă pentru fervoarea optimistă a unei întregi categorii de militanți ai progresului, de apostoli ai schimbării, ai noii pedagogii sociale. Deosebirea de tonus față de intelectualii francezi, dispuși a trata cu puterea (Proudhon) sau retrăgându-se pur și simplu (E. Quinet, V. Hugo), e frapantă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
omul părăsit se află față în față, dar fără a se "atinge", fiecare aflându-se pe o treaptă diferită a devenirii, spune Cioran: Omul se chinuie să fie măcar o greșeală, precum Dumnezeu un adevăr"32. Lev Șestov ironizează concepția optimistă conform căreia adevărul ar ieși întotdeauna învingător în lupta cu minciună: "Socrate a avut dreptate, Platon, Tolstoi, proorocii au avut dreptate, există un singur adevăr, un singur Dumnezeu, adevărul este îndreptățit să stârpească minciună, lumină, întunericul..."33. Viața adevărată este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Râului sunt atat de Mari și de întortocheate, că se recurge la ele ca să se recomande binele: dacă nu facem asta sau ailaltă, suntem amenințați cu iadul"44. La toate replicile profesoarei, prototip al femeii moderne, culte, cu o viziune optimistă asupra lumii, încrezătoare în progresele științei, concluziile lui Fernando, cinice și nihiliste, sunt înfricoșătoare: nici progresele științei, nimic nu mai poate opri guvernarea râului pe pământ, nici macar existența lui. Ba chiar poate mari puterea acestuia: "Vrei, dta, să spui, de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în același timp, un atentat la edificiul de veacuri al urii, iubirea "sapă sistematic bazele istoriei. Dacă salvarea n-ar fi o salvare din lume, ci în lume, atunci drumul ei ar trece prin ură. Iubirea este prin esență pesimista. Optimiștilor nu le rămâne decât să facă cerc în jurul urii"67. Ca să cunoști adevărată iubire, spune Cioran, trebuie să poți să renunți, să te desprinzi de tot, spre a deveni "centru metafizic, unicul tău câștig, singura ta soarta" , dar noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ne-o îndreptăm unii altora." Să înlocuim "să se salveze cine poate" cu "să ne salvăm unii pe alții", conchide Sábato93. La aceeasi concluzie a nevoii de iubire între oameni că salvare ajunge și Cioran, chiar dacă pe cai mai puțin optimiste. Ceea ce i se oferă omului în existența este ori interiorizarea, ori exteriorizarea, aparentă, nesemnificativul lucrurilor, dacă sunt privite ca atare, în ele însele, spune Cioran. Semnificația lucrurilor se dezvăluie numai prin interiorizarea faptelor brute, fapt care le vitalizează, existentă devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de aplicare a unui principiu de politică fiscală cel al nondiscriminării, considerăm că discriminarea pozitivă în sensul susținerii cercetării, în toate formele sale, este imperativă în contextul obiectivului atât de clar stabilit prin Agenda 2020 și asumat de către România. Preconizările optimiste din Documentul de susținere a proiectului bugetului de stat pentru anul 2007 și a perspectivei financiare pentru anii 2008-2010 din România, prezumau o mărire semnificativă a fondurilor bugetare alocate pentru cercetare: de la 0,59% din PIB în 2007, la 0
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Pauza de prânz, Așteptând autobuzul, Pregătiri pentru examene, Elevi la practică, Încărcarea recoltei, Prânzul elevilor pe câmp și altele din patrimoniul Pinacotecii ieșene sau din alte colecții de stat și particulare. Ele se relevă prin vigoarea lor picturală, prin coloritul optimist, dispus în tușe largi, vibrante, prin desenul lor abil și prin știința compozițională cu care sunt organizate imaginile. În asemenea lucrări personajele sunt surprinse într-o mare varietate de atitudini, gestica lor fiind simplă, firească, lipsită de ostentație. Siluetele acestora
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
mai izbutite lucrari ale sale. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE Din ansamblul creației sale, personalitatea pictorului M. Cămăruț se desprinde în toată autenticitatea sa, înălțându-se dincolo de trecerea implacabilă a timpului - monumentală și adânc umană, robustă și profund sensibilă totuși, gravă și optimistă în același timp. Un sentiment complex, cu rezonanță mioritică, îi străbate creația de la un capăt la celălalt, făcând din ea un produs autentic al spiritualității autohtone. Emanație specifică a orizontului nostru spațial, a gliei românești, Mihai Cămăruț s-a simțit
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
cele mai felurite, dar complementare, prin documentare prodigioasă, datorită străvechii, autohtonei vorba ceea, prin apropierea tărâmului fabulos de cel real. Toată această operă e scăldată de umor care nu are nimic forțat, fiind izvorât din inimă, ceea ce conferă o notă optimistă, fortifiantă. Spre deosebire de alți autori care fac satiră, jovialitatea lui Creangă și umorul său provin din zona clasicismului structural și nu sunt deloc optimism superficial, ci mai degrabă nostalgic disimulată. El e înțeleptul care, pătruns de stabilitatea celor omenești, în ciuda aparențelor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
lor. Această putere interioară, această stare de încredere în forțele proprii vine din înțelegerea modului în care mintea funcționează și din antrenamentul mental care se realizează până când aceste gânduri ajung să fie o a doua natură și devenim veseli și optimiști, devenim persoane pozitive, greu de îngenuncheat și greu de deviat de pe drumul pe care ni l-am trasat. Problema cea mai mare este că majoritatea oamenilor renunță cu puțin înainte de a obține rezultate, se descurajează, gândurile negative și obsesiile celor
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
de ce anume are nevoie clientul o sprijin în consolidarea relației cu mama si sora, o suport în îmbunătățirea relațiilor cu colegii si profesorii, o suport financiar, o ajutor în dezvoltarea abilităților administrativ gospodărești. * percepția clientei asupra problemei o eleva este optimistă în ceea ce privește posibilitatea de consolidare a relației cu mama, respectiv sora, o clienta nu mai suportă tensiunea provocată de intervenția concubinului surorii sale în problemele personale. Percepția problemei clientei de către cei din jur. Profesorii afirmă că nu este imposibil ca R.C.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
ideii plecării tatălui. Percepția clientei asupra problemei Eleva nu-si dorește îmbunătățirea relației afective cu mama, dar este de acord să acționeze în direcția sporirii rezultatelor școlare si dezvoltării abilităților sociale. Percepția problemei clientei de către cei din jur Profesorii sunt optimiști în restabilirea echilibrului rezultatelor școlare ale elevei si în posibilitatea dobândirii abilităților sociale de către aceasta. Consiliera școlară o încurajează pe elevă să acționeze în direcția consolidării relației afective cu mama. Evaluarea inițială: Stimularea elevei în direcția îmbunătățirii rezultatelor școlare si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
G.A. frecventează cabinetul de consiliere școlară având ca motiv principal nevoia de a fi susținută moral în îndeplinirea responsabilităților pe care le consideră mult prea mari în raport cu vârsta sa. Clienta este caracterizată de consilieră ca fiind o persoană puternică, optimistă, responsabilă, matură. Relația familie - școală. Mama elevei a fost întotdeauna implicată în activitățile școlare ale fiicei sale, în momentul de față însă apariția bolii este un impediment în menținerea legăturii cu școala. Școala - proiecții de viitor ale elevei. G.A
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
lipsa timpului necesar îndeplinirii atribuțiilor școlare, * situația financiară nefavorabilă. Nevoile si așteptările clientului: * de ce anume are nevoie clientul * sprijin financiar, * suport în îndeplinirea atribuțiilor administrativ-gospodărești, * ajutor în îmbunătățirea rezultatelor școlare, * mai mult timp liber. Percepția clientei asupra problemei. Eleva este optimistă în posibilitatea îmbunătățirii financiare a familiei, dar se simte uneori depășită de responsabilitățile mult prea mari în raport cu vârsta sa. Percepția problemei clientei de către cei din jur. Profesorii sunt de acord cu eleva în ceea ce privește dificultatea sarcinilor pe care aceasta le are
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
perspectiv emoționalasupra evenimentelor, descătușeazstările afective supărare, furieă. Pălăria neagr exprimprudența, grija, avertismentul, judecata, ofero pespectivîntunecoasă, tristă, sumbr asupra situației în discuție, este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Pălăria galbenofero pespectivpozitivși constructivasupra situației, culoarea galben simbolizănd lumina soarelui, strălucirea, optimismul, este gândirea optimistă, constructivpe un fundament logic. Pălăria verde exprimideile noi, stimulând gândirea creativă, este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței, este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare. Pălăria albastrexprimcontrolul procesului de gândire. Albastrul e rece, este culoarea cerului
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
produs de glandele suprarenale și controlat de hipotalamus. Conform lui Baroga (1977, apud. Drăgan, I. 2002), efortul fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând secreție de adaptare. Specialiștii susțin că stările euforice și optimiste, generate de efortul fizic prelungit și constant, sunt datorate endorfinelor (hormoni eliberați în organism în urma efortului fizic). Acești Dan Iulian Alexe 16 hormoni „modifică” în sens pozitiv multe procese și funcții interne, reușind să combată cu succes stările de neliniște
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai mici, diminuării masei musculare și masei osoase etc. Plecând de la semnificația expresiei „a îmbătrâni frumos”, considerăm că joggingul la această vârstă este și poate fi un mijloc la îndemâna oricui, care contribuie direct și generos la suportarea mult mai demnă, optimistă, a „poverii” determinate de specificul vârstei a III a, comparativ cu o viață sedentară, monotonă, inactivă, pesimistă. Susține acest lucru prin argumentele științifice numeroase pe care cercetătorii le au evidențiat și continuă să le evidențieze, o parte a lor prezentate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
exersată o vreme va vorbi, în ciuda infirmității senzoriale dobândite. De asemenea, studiul etiologiei fiecărui caz în parte este necesar pentru luarea măsurilor medicale, pedagogice, psihologice și de asistență socială care trebuie luate. De exemplu, unii subiecți nu permit un prognostic optimist din punctul de vedere al deficienței care tinde să devină handicap (de exemplu, o miopie forte cu progresie rapidă), impunând a se proceda de la început ca atare, în vreme ce altele pot sta la baza unei strategii de compensare. Pentru a cunoaște
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de cromozomul X (sindromul X fragil reprezintă 40% dintre aceste sindroame legate de cromozomul X)45". Citatul merită un comentariu din punctul de vedere al defectologului. "Retardul mintal atinge aproximativ 1 până la 3% din populație" este o afirmație mult prea optimistă, diferitele forme de întârziere intelectuală însumând, la ora actuală, procente semnificativ mai mari, iar perspectiva, din motivele arătate mai înainte, ne îndreptățește să credem că ele vor crește și mai mult, odată cu progresul științei și al tehnicii. Apoi, incidența de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
imposibilitatea menținerii graniței româno ungare. Lapedatu a considerat cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fără număr de te-ndreptai spre mare (Mer Dangereuse, echivalentul Mării Negre). Dincolo de un îngust canal (o fi al Mânecii în care partenerii își țin ascunse cărțile de joc?) vedem insula pământurilor necunoscute. Tristan L'Hermite vrea să ne facă mai optimiști, ne face un "invitation au voyage" pe acel ostrov, numit de el "Royaume d'Amour" (o fi vreo promoție de sezon?). Drumul corect era însă mult mai lung. Din satul Prietenia Nouă trebuia să ajungi în orășelul Spirit Mare și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
istoric, imposibilitatea menținerii graniței româno-ungare. Lapedatu a considerat cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei horthyste ca fiind o situație vremelnică, precizând în articolul său: ,,granița româno-ungară de la Viena trebuie socotită ca o graniță de oportunitate politică și războinică, așadar temporară. Fire optimistă, omul politic bazându-se pe forța dreptății, considera că România întregită se va reface 55. Cedarea fără luptă a teritoriului național a fost considerată o soluție dezonorantă pentru clasa politică și în special pentru monarhie. În aceste împrejurări, Carol al
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
înfrângere a judecății sănătoase, dar nu-și pierdea încrederea în triumful final al rațiunii. Wittgenstein nu cunoștea asemenea decepții. Pentru el, omul care gândește cu adevărat nu putea fi decât o ființă nefericită. Perspectiva primului asupra vieții era în esență optimistă, a celui de-al doilea una profund pesimistă. Convingerile lui Russell erau tipice pentru cele ale unui democrat și liberal al epocii. El era de acord cu utilitariștii că exercițiul rațiunii ne permite să distingem cauzele bune de cele rele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]