3,041 matches
-
de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat și părinții și bunicii noștri, îs de sute de ani. Căci dacă la 1340 când a descălecat Dragoș Vodă în Baia și l-a găsit sat ori orășel și dacă Baia are peste 7-800 de ani și a fost prima capitală a Moldovei, după cum arată istorici de samă ca dl.Nicolae Iorga, apoi și satul nostru are o vechime de cel puțin 500 de ani căci nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spune apoi că Coelho, conaționalul lui, în cartea ,,Jurnalul unui mag”, nu redă spiritul adevărat de pe camino și îi dau dreptate. Pe mine nu m-a încântat această carte care de pe la jumătate repetă multe idei inițiale. Ajung la Sahagún, un orășel în care se împletește noul cu vechiul; sunt blocuri moderne dar și case din lut. Oprindumă la un bar pentru o bere rece, mă întreb de ce vis-a-vis niște muncitori încearcă să cârpească acoperișul unei case ce stă să cadă? Probabil
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și case din lut. Oprindumă la un bar pentru o bere rece, mă întreb de ce vis-a-vis niște muncitori încearcă să cârpească acoperișul unei case ce stă să cadă? Probabil că au motivele lor care mie îmi scapă cu totul. Părăsesc orășelul în care, la fel ca în satele dinainte nu găsesc o biserică deschisă, iar la Calzada del Coto mă înscriu spre Bercianos del Camino, un sat la 6 km depărtare. Drumul este plăcut pe lângă șosea și flancat mereu de copaci
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai puțin de o oră și jumătate. Înainte de orele 10,00 eram pe esplanada Mănăstirii Regale San Lorenzo de El Escorial. 15. Escorialul și La valle de los Caidos Madridul este înconjurat de un mare număr de palate, orașe și orășele posesoare de vestigii istorice, opere de artă arhitectonică, de monumente ce merită să fie vizitate. Dintre toate evocasem în convorbirile cu ambasadorul M. numai Prado și Escorialul, deși citisem și despre Toledo, Salamanca, Avila, Guadalajara, Segovia, Burgos și, evident, aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
al III lea, în liceu (1886), căpătând numele patronimic de “Liceul Alexandru al III lea”. În această perioadă invățământul s-a făcut numai în limba rusă cu păstrarea autonomiei financiar-economice. Liceul a obținut unele danii imperiale, precum: teren pentru înființarea orășelului școlar și o fanfară de 40 de instrumente. (4) Perioada II română (1918-1940, 1941-1945). În această perioadă limba și literatura bulgară, istoria și geografia s-au predat până în anul scolar 1926-1927, deși Hrisovulul liceului prevedea program bilingv (bulgar și român
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
să interfere, după cum la fel de firesc este faptul ca după timpul trăirii să apară și să prindă glas și celălalt, al mărturisirii. Eram la începutul lui martie 1944, în Noua Suliță. De aproape două luni frecventam grădinița de copii din acest orășel, altădată la granița dintre fosta Bucovină austriacă (până în 1918) și Basarabia propriu-zisă. Intrasem în „grupa mare” sub protecția fratelui cu doi ani mai mare, Viorel, care avea șase ani nu de alta dar eu, crescut pe lângă cuptorul casei bunicilor, nu
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
În memoria mamei Motto: M-am născut în comuna Jadova, județul Storojineț, din Bucovina de Nord, din părinții Petru și Varvara. Jadova era un orășel în devenire, așezat pe ambele maluri ale Siretului, străbătut de o importantă arteră rutieră și frontiera care lega orașul Cernăuți de Cracovia poloneză. Localitatea era sistematizată de austrieci, și avea un potențial economic, social și cultural în plină ascensiune. La
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
libertatea... faptelor tale? Prefer să rămân în compania personajelor, chiar de-s atinse de nebunie, cel puțin știu ce hachițe au. Trăim în afara noastră, ne supunem orbește unor convenții sociale care ne depersonalizează ... De ce ai rămas la Săvenii Botoșaniului, un orășel atât de mic "după vorbă, după port"...? Să te fi dus și tu spre Botoșani, de exemplu. Sau spre Iași...? Ce satisfacții ascunse (secrete) îți oferă viața într-o comunitate mică, în care toată lumea cunoaște pe toată lumea? La întrebarea ta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
oferă viața într-o comunitate mică, în care toată lumea cunoaște pe toată lumea? La întrebarea ta aș răspunde printr-o altă întrebare: ce-i interesează pe vecini unde-mi culc hoitul? Sincer, în cei peste 25 de ani petrecuți în acest orășel nimeni nu mi-a cerut să-i împrumut vreo carte, nici un cetățean din această comunitate nu mi-a solicitat vreun volum de versuri cu autograf. Unde te poți simți mai ignorat decât într-un astfel de loc? Nefiind băgat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o cantitate de energie disproporționat de mare în raport cu izbânzile efective. Spuneam recent, ca răspuns la o anchetă despre soarta scriitorului în provincie, că dacă vrei să faci politică literară te duci la București, dacă vrei să faci literatură rămâi în orășelul tău mai mult sau mai puțin prăfuit ...! (Iertare pentru autocitare!). Cum privești această provocare? Sau o privești doar ca o justificare a unei lașități, a unei comodități? Un personaj al lui Balzac a spus la intrarea în Paris: Acum, între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cutia Pandorei toate relele imaginabile: contestația, grevele, sindicatele, pluripartidismul, anticomunismul, nerespectul pentru Organe, fie și ale Secului, la fundul ei perdurând, izolată, Tovarășa Speranța instituțiile conducerii municipale și județene, în jurul cărora populațiile zonei au a se uni strâns. Estimp, teatrul orășelului, tot în paragină, absentând Filarmonica, viața studențească, revistele serioase, cultura reducându-se la consumul de șpriț și mititei, odată pe an, în octombrie, dacă nu cumva doar la curlingerea discursivă a Prefectului cu orice prilej festiv, iar intelectualitatea la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poeziile poeților din generația precedentă. Altfel nu vor fi debutați. Dacă revoltele, pe față sau pe ascuns, vor continua, voi considera că poporul nu mă merită. Și în consecință voi abdica, mă voi retrage în munți, la Piatra Neamț, un mic orășel moldav, situat undeva la confluența civilizațiilor. Aici nu mă va ajunge mânia populară. Păi, ai ajuns de unde ai plecat. A meritat să faci așa parcurs plin de peripeții? A meritat, cu siguranță. Poporul e mai bucuros, că a scăpat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care mergeau Înspre Jerusalim se vedeau din spate cu farurile roșii, iar cele care veneau se vedeau din față și erau gălbui. O priveliște Încântătoare! Și frumos se vedea și conturul munților cu frumoasele lor legende. Din loc În loc erau orășele și ținuturi locuite și se vedeau luminile. Foarte frumos de parcurs acest drum. Și În vreo 40 de minute am ajuns la biserică, În Jerusalim. Intrarea În cetatea veche a Ierusalimului - Poarta oilor Biserica din Jerusalim Este o biserică ortodoxă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doamne, ce frumos era să privești În Împrejurimi! Tot ce vedeai cu ochii Îți plăcea și parcă doreai să stai În loc să te saturi de admirat minunile pe care le vedeai. În câteva minute iată-ne ajunși la Betleem. Este un orășel curat, frumos, pe coasta unui munte. E locuit de musulmani și câțiva arabi. Betleem - vedere panoramică Betleemul este locul unde s-a născut Pruncul Iisus. În peștera unde erau adăpostite animalele. Acolo s-a născut. Acolo au fost găzduiți Sfânta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a coborât Cerul la pământ, cum și-au dat mâna. Câtă sfințenie, câtă bucurie! Ce locuri minunate și binecuvântate! S-a unit Cerul și pământul. Aici În Nazaret a copilărit Pruncul Iisus, a locuit Fiul lui Dumnezeu În acest frumos orășel de acum. Pe atunci era un sătuc, cu oameni modești aș spune. Nazaret - Patria Cerească. De aici a pornit către toate popoarele lumii Salvarea. Ce luminat e! Ce raze de soare ne mângâie deși este 25 octombrie 2003. E cald
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Moldova. În cele două călătorii ale sale (una în „locurile sfinte”, cealaltă la Basara, Ormus, în Persia și înapoi prin Turcia), călătorul menționa: „În ziua șasea am plecat din Fălciu. În ziua a opta, dimineața, am ajuns la un mic orășel numit Huși (Hus), care este așezat pe sub marginea pădurii. În aceeași zi am trecut noaptea iarăși peste râul Prut și în dimineața următoare am ajuns la un târg numit Podoleni (Padwellia)”. În 1597 a trecut spre Constantinopol, învățatul olandez Georgius
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contele Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători au oprit la Stănilești (aproape de Huși), unde nu au găsit locuință, datorită năvălirilor tătarilor din anul precedent (1758). După un călător polon, Fălciu „care fusese mai înainte un orășel populat”, nu mai avea în 1759, după ce îl ruinaseră tătarii „decât vreo zece - douăzeci de case”. Șapte ani mai târziu, în 1766, un alt călător poposea, de astă dată, „în orașul nou clădit - Fălciu”. După șase ani (1765), Toma Alexandrovicz
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dedicată lui Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu tătarii și turcii, vorbind despre faptul că târgul Huși devenise loc de adunare, de odihnă și de pregătire a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia și din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îmbracă în haina-i de vară”; el, călătorul, nu rămâne insensibil la cântecul privighetorilor ori la luna plină, care „își revarsă farmecul luminei argintii peste pământ”, acompaniată de „candelele aproape stinse ale stelelor”. Într-un asemenea decor, jos în vale, orășelul adormit era ascuns „sub perdeaua fină țesută de argintul razelor de lună. Pe fundul acestui căuș (leică) sclipeau lumini care dădeau impresia că este „o mare fără margeni la țărmul căreia sunt presărate lămpi de veghere de pe corăbiile ancorate”. „Hușii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e o exagerare. E unul din orașele cu o situație geografică, de un pitoresc neîntrecut. E complect izolat de restul Moldovei printr-un zid de dealuri, numai vii și păduri, ca o leică ruptă într-o parte. În fundul leicii e orășelul. Orășelul odihnește liniștit; aproape mumifiat în izolarea lui, cu casele micuțe, dar cu grădini mari pe poala tărăgănată a dealurilor ce se înalță destul de repede la spate”. „Scoborându-te în oraș - arată în continuare Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o exagerare. E unul din orașele cu o situație geografică, de un pitoresc neîntrecut. E complect izolat de restul Moldovei printr-un zid de dealuri, numai vii și păduri, ca o leică ruptă într-o parte. În fundul leicii e orășelul. Orășelul odihnește liniștit; aproape mumifiat în izolarea lui, cu casele micuțe, dar cu grădini mari pe poala tărăgănată a dealurilor ce se înalță destul de repede la spate”. „Scoborându-te în oraș - arată în continuare Ion Simionescu - te isbește îmbucurător, relativa curățenie a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și odihna căutată în timp de vacanță, de oameni obosiți de muncă și de elevii dornici de lucruri noi și strălucitoare, se vor putea găsi cu mijloace modeste pe aceste meleaguri”. Virgil Caraivan considera că în fața lui se afla un orășel „de școli și de biserici”, iar Gheorghe Chiper afirma că Huși „are faima unui fund de cazan, din care răsar, strălucind sub soare bisericile evlaviei creștine”. Regretatul poet Cezar Ivănescu se confesa criticului literar Theodor Codreanu, afirmând că orașul „reprezintă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după ce a făcut o lungă călătorie în Asia, a traversat Europa, prilej cu care a ajuns și în Moldova, pe care a numit-o Bogdania. La 6 mai se afla la Fălciu, iar la 8 mai sosea „la un mic orășel numit Huși (Hus) care este așezat pe sub marginea pădurii”. Cercetând parohiile catolice din ordinul Papei, Bernardino Quirini (Bernardino Quirini), episcop catolic de Argeș, le vizitează nu numai pe cele din Țara Românească, ci și pe cele din Moldova, în 1597
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care o făceam noi în fiecare noapte. Așa că treptat a trebuit să găsim altă locație pentru taberele noastre de pictură naivă, aceasta a fost Moldova Nouă, pe malul Dunării, la cabana Federalcoopului din Caraș-Severin. Moldova Nouă Moldova Nouă e un orășel situat pe malul Dunării, cam la 110 km de Reșița. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu mineritul (aici se extrage banatita, un minereu complex, care conține tot felul de metale rare), și cu pescuitul, toată lumea având o barcă la marginea apei
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
câte un club de noapte, unde asistam la un spectacol de strip-tease. Pe vremea aceea era o modă așa ceva, căci trecuseră doar vreo 5-6 ani de la revoluție iar un club de noapte cu strip-tease era o noutate clară pentru un orășel de pe malul Dunării cum este Moldova Nouă Am o amintire foarte plăcută de la acele seri, nu din cauza spectacolelor la care asistam, dar într-o seară eram la un bar, vreo 5 persoane, împreună cu nea Oblete, cu Camelia Ciobanu și Gigi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]