12,062 matches
-
care intră dinspre Albania (Spuz) spune că-și urmează marșul, că trupele otomane au luat în puterea lor înălțimile de la Martiniț și Garovița și că au cauzat {EminescuOpIX 396} mari pierderi muntenegrenilor. În fine Mehemed-Ali vestește din Reștina că trupele otomane au ocupat două ținuturi ale Muntenegrului. O depeșă din Petersburg însă confirmă numai știrea despre proviantarea cetății Niksici. Din Cetinie chiar se spune că într-o luptă ce au avut loc la Spuz în ziua de 8/20 c. oștirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fondatoarea unui orfelinat și prezidenta comitetului de administrație a unei școale de fete. De aceea participarea la ultimele onori date unei membre a familiei n-au putut fi decât foarte vie. [12 iunie 1877] ["CU OCAZIUNEA CIRCULĂRII... "] Cu ocaziunea circulării otomane relativă la atitudinea României "Le Journal des Debats" constată că ideea independenței României a fost în general favorabil primită și că din parte-i a arătat totdeauna simpatii pentru națiunea română, că a susținut-o totdeauna și a încuragiat-o în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se alăture cu propria-i oaste oștirii otomane, în campania pentru cucerirea Vienei. Domnitorul și suita sa au pornit din Iași la 20 aprilie 1683, după informația lui Neculce, la 24 aprilie după aceea dată de Pseudo-Costin, care precizează și ziua, luni, deci mai verosimilă, cu atât mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acesta, la rândul său, a dat naștere curentelor și ideologiei politice a naționalismului modern.6 De-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, naționalismul a modelat și remodelat organizarea politică a lumii moderne, a grăbit distrugerea Imperiilor Otoman, Austro-Ungar și Britanic și a unit unitățile teritoriale disparate din Germania și Italia. Fostele colonii spaniole precum și Brazilia din America de Sud au adoptat modelul statului-națiune când și-au câștigat independența în secolul al XIX-lea, după cum au procedat noile țări din
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
vamale pe mărfurile străine fără aprobarea Porții. Ca un semn al vasalității României, turcii stăpâneau Dobrogea și gurile Dunării, iar țara continua să le plătească tribut anual de aproape 1 milion de lei. Poporul român a luptat eroic împotriva armatelor otomane, pentru a câștiga libertatea și independența de stat a țării lor, prin asaltul și ocuparea Griviței, căderea Plevnei, Smârdanului și a Vidinului, în cursul cărora au murit și au fost răniți peste zece mii de soldați și ofițeri români. Printre aceștia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un obicei care își are rădăcinile în evul mediu moldav, mai precis în epoca fanariotă (1711-1821). Atunci armata țării fusese desființată, fiind înlocuită cu o gardă de arnăuți. Prezența turcului, alături de arnăut, ne confirmă faptul că ne aflăm sub administrația otomană, când rolul turcilor în administrarea Moldovei crescuse. Oglindind o realitate istorică a Moldovei medievale, obiceiul cuprinde pe reprezentanții etniilor care trăiau în țară la acea vreme: turci, țigani, evrei. Plugul cuprindea pe reprezentanții pe sexe ai diferitelor generații: fete tinere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
săi. Iată cu un truc, o înfrângere s-a transformat într-o victorie. În noroi cu otomanii Mircea cel Bătrân (domnitorul Țării Românești între anii 1386-1418) a câștigat numeroase bătălii datorită istețimii sale native. În celebra confruntare de la Rovine, armata otomană condusă de sultanul Baiazid Fulgerul a fost zdrobită de către oastea muntenească a lui Mircea. Domnitorul român s- a folosit în luptă de relieful accidentat și noroios, câștigând astfel un avantaj decisiv care i-a asigurat victoria în înfruntarea cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
băcăuan Eugen Șendea. Prinși la strâmtori Din vremea lui Mihai Viteazul (domn al Țării Românești între anii 1593-1601), răsună ecourile biruinței de la Călugăreni, pe Valea Neajlovului, repurtată împotriva turcilor lui Sinan Pașa. Atrasă într-un loc strâmt și mlăștinos, armata otomană nu și-a mai putut desfășura forțele superioare numeric celor muntenești, fiind învinsă prin geniul militar al lui Mihai Vodă. Însuși Sinan Pașa a căzut în Neajlov, pierzându-și dinții. Acestea sunt doar câteva din cele mai cunoscute exemple care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bârlad (1870-1876) n-a fost deloc doar un ziar de „interior", ci unul care tot timpul a însuflețit populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce-mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu Turcia, și recunosc cu energie avantajele ce le sunt asigurate prin principiul european al integrității imperiului otoman, pre care tot atât de mult este de datoria mea, ca și în interesul Principatelor Unite de a-1 respecta totdeauna..." Cu alte cuvinte, în anul 1872, ziarul „Semănătorul" și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bineînțeles, pe un cal alb49. Manualele alternative, realizate conform noii programe din 1996, au diminuat mult această aură de basm. Ștefan a rămas în interiorul aceluiași grupaj de voievozi, plasat însă într-un context mai degrabă neutru ("Țările Române și Imperiul Otoman în secolul al XV-lea"50, "Moldova Medievală. Apogeul și declinul ei"51), decât combativ ("Lupta Țărilor Române pentru apărarea independenței"52). Informațiile despre Ștefan au fost reduse cantitativ și, în plus, redistribuite în mai multe lecții despre relațiile țărilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
domnesc erau însă invocate ca instrumente utile puterii, precedând dezvoltarea cetăților, a comerțului, a orașelor și a țării în general 83. "Politica externă" se referea exclusiv la relațiile diplomatico-militare, fiind secționată didactic, în trei etape. "Marile confruntări militare cu Imperiul Otoman" erau astfel simetric încadrate de luptele victorioase cu Ungaria și, respectiv, cu Polonia. Înfruntarea cu turcii finalitatea întregii domnii era, la rândul său, dispusă într-o povestire de sine stătătoare, incluzând îndrăznețe negocieri diplomatice și explicabile conflicte cu vecinii de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Polonia. Înfruntarea cu turcii finalitatea întregii domnii era, la rândul său, dispusă într-o povestire de sine stătătoare, incluzând îndrăznețe negocieri diplomatice și explicabile conflicte cu vecinii de altă orientare politică, inclusiv cu domnitorii din Țara Românească. Relațiile cu Imperiul Otoman erau în final rezumate la cuvintele lui Filippo Buonaccorsi, cel care spunea că românii s-au închinat prin tratate nu ca învinși, ci ca învingători. Meritul era, firește, al domnitorului Moldovei, iar vinovățiile cădeau în seama celor care încheiaseră înaintea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era tratată în exclusivitate pe următoarea 94. Inevitabilul capitol impus de programă "Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare"95 nu lipsea nici din manualul editurii Sigma, unde s-a introdus o lecție aparte despre "Moldova și Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare"96. Relatarea alertă, într-un limbaj accesibil, s-a concentrat pe trei secvențe din conflictele militare cu turcii (din 1475, 1476 și 1484), încheindu-se cu momentul acceptării suzeranității otomane, plasat în 1489 și descris pe un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o lecție aparte despre "Moldova și Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare"96. Relatarea alertă, într-un limbaj accesibil, s-a concentrat pe trei secvențe din conflictele militare cu turcii (din 1475, 1476 și 1484), încheindu-se cu momentul acceptării suzeranității otomane, plasat în 1489 și descris pe un ton temperat 97. Meritele culturale ale domniei lui Ștefan au fost așezate în contextul general al epocii, ca și în cazul altor voievozi care "au sprijinit permanent mănăstirile ortodoxe care mai existau în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în 1489 și descris pe un ton temperat 97. Meritele culturale ale domniei lui Ștefan au fost așezate în contextul general al epocii, ca și în cazul altor voievozi care "au sprijinit permanent mănăstirile ortodoxe care mai existau în Imperiul Otoman". Relevanța deosebită a inițiativelor sale culturale între care, faptul că "a încurajat scrisul istoric" a fost punctată cu măsură. În ansamblu, concluzia era însă aceeași: "Moldova a cunoscut o epocă de mare înflorire culturală sub domnia lui Ștefan cel Mare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dezordine" și singura soluție de a evita "un dezastru total"119. Relatarea continua în același ritm de calendar politico-militar internațional, notând anii 1477, 1479, 1481, 1483, 1484, 1485, 1486 și apoi 1487, când "Moldova a plătit din nou tribut Imperiului Otoman, iar teritoriul din jurul Chiliei și Cetății Albe a fost delimitat". Ultimele secvențe rezumau conflictele moldo-polone din anii 1494, 1497, 1499 și 1502, nefinalizate explicit și întrerupte brusc de moartea lui Ștefan. Dispariția domnitorului justifica un sumar și apologetic bilanț: a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Războieni sau Codrii Cosminului"128. Iar specialiștii au recomandat să se introducă "un subcapitol despre rolul Țărilor Române în context internațional: importanța domniilor lui Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul în stăvilirea expansiunii otomane spre centrul Europei; ideea de cruciadă târzie în viziunea lui Nicolae Iorga"129. A fost opțiunea comună a celor care au răspuns chestionării-dezbatere găzduită de "Revista 22", între care un fost ministru al educației, Liviu Maior, dar și un alt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conflictuală asupra evului mediu românesc. Varianta clasică, ofensivă, a narațiunii s-a regăsit, de exemplu, în manualul editurii Corvin 147, unde se reitera triumful militar și politic al domnitorului, atât în relațiile "cu regatele catolice vecine", cât și cu Imperiul otoman. Tonul și detaliile povestirii amintesc de vechiul și supra-aglomeratul manual de clasa a XI-a din anii '90. Dar autorii s-au asociat într-o manieră aparte acestei narațiuni, evitând orice sugestie de eșec sau compromis și transformând abuziv pierderile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ambele notații insistau asupra dimensiunii europene a domniei sale152. Întâlnim astfel de mențiuni și în câteva dintre manualele alternative de clasa a VI-a, apărute în 1998-1999153. De această dată, informația era pusă sub un titlu mai puțin autohtonist ("Imperiul Otoman și Țările Române în secolul al XV-lea")154. Cu trecerea timpului, autorii au manifestat aceeași tendință de expandare a informației și de revenire la modelul tradițional al prezentării "luptei antiotomane", incluzând și alte înfruntări ale domnitorului cu turcii de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
l-a plătit mereu imperiului sovietic 83, indiferent dacă au fost anii celui mai crunt stalinism sau deceniul promițător al perestroikăi. În această privință, povestirea trimite la un vechi tipar autohton de reprezentare a relațiilor dintre Principatele Române și Imperiul Otoman. Extorcarea materială nu a fost singura urmare a includerii în URSS. Autorul acuză agresiva politică de rusificare a autohtonilor, dublată de o colonizare masivă cu etnii vorbitoare de limba rusă84. Coloniștii aduși în Moldova au primit slujbe mai bune, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
140 Aristotel, 16 Assmann, Jan, 17, 19, 36 Audoin-Rouzeau, Stéphane, 157 Auyero, Javier, 14 Averescu, Alexandru, general, 140, 151 Avram Iancu, 119 Aylett, J. F., 260 Aymard, Maurice, 104, 105 B Baciu, Gențiana, 268, 283 Baiazid al II-lea, sultan otoman, 69 Bal, Mieke, 14 Balș, G., 49 Barbul, Lucreția, 146 Barnard, Christopher, 13 Barnea, Alexandru, 70, 71, 72 Basilescu, N., 123 Bădălan, Eugen, 146 Băjenaru, Radu, 58, 135, 228 Bălcescu, Nicolae, 119, 201, 208 Băluțoiu, Valentin, 52, 69, 71 Bărbulescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
88 Martinescu, Pericle, 189, 241 Marx, Karl, 203, 204 Matei Basarab, 87 Matei Corvin, 44, 47, 62, 192 Matei, Sorin Adam, 37 Matichescu, Olimpiu, 216 Mărculescu, Elena, 81 Mârzescu, Gh. Gh., 146, 147-149, 155, 168 Mehmed al II-lea, sultan otoman, 63 Menumorut, voievod, 89, 100 Mihai I, rege al României, 195, 226 Mihai Viteazul, 36, 47, 53, 57, 58, 63, 65, 66, 68, 72, 77, 78, 87, 119, 142, 160, 173, 195, 196, 207, 208, 210, 215 Mihalache, Andi, 164
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acceptându-se doar referințe codificate, sublimate, la realitățile de odinioară. Într-un sat din Grecia, de exemplu, locuitorii evitau să vorbească deschis despre anii războiului civil eveniment considerat tabu, datorită asocierii sale cu regimul comunist -, dar povesteau frecvent despre perioada otomană, pe care nu o cunoscuseră direct. Explicația era aceea că în timpul stăpânirii turcești au existat fenomene similare, care puteau fi numite ca atare, fără a se face trimiterea explicită la trecutul recent, atât de blamabil. Vezi Sharon Macdonald, Historical Consciousness
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Înalt este unul dintre eroii care au dat măsura demnității naționale și au prefigurat unirea tuturor românilor, iar în contextul integrării europene obiectivul major al României din această perioadă încercările domnitorului de a inspira o cruciadă a Apusului împotriva Imperiului Otoman îl recomandă unora drept un... european avant la lettre. E vorba, așadar, de o "lectură" națională și paneuropeană a lui Ștefan cel Mare. În Basarabia de azi, după 13 ani de la declararea independenței, faimosul domnitor este văzut, la nivel oficial
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]