KorAP: Find »[drukola/base=pâine & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...784 >

19,586 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

Conținutul de idei al operei; 2. Măiestria artistică. "Le lua cineva în serios?" s-a interesat Șichy, atunci cînd înregistram cartea-dialog. "Șabloanele? Dacă nu le luai în serios, îți pierdeai pîinea. Era fapt de rușine mare, Șichy, să-ți pierzi pîinea". Mistrie, Carp, Andru au practicat frazele goale. Mistrie rima cu tărie. De tărie (și cu grade, și fără!) a avut mereu nevoie. Calchia perfect limbajul violent al lui Mișa Novicov: Înlocuiește, tovarășe poet, condeiul cu spada și cu el drept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
în cabina de la teatru a nevestei lui Andrei? Pentru că erau în fruntea "edificării socializde". Și de ce-o fi trebuind ca unii să plătească pentru greșeli, cînd greșelile altora nu se plătesc, deși toți și-au întreținut nu felioara de pîine, ci burta? Conștiința era mai puțin costisitoare. În ce mă privește, exemplul cel mai șocant de "încorporare a monstrului" a fost ordinul dat de nu'ș care primar de sector din București, în anul 2002, să se văruiască zidurile din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
modifici subiectul) nu era respectat. De-asta suspectam de fals toată propaganda. Chiar ce era adevărat părea minciună sfruntată. "Mă Dana, a strigat după mine, în Piața Unirii, Cornel Șoitu. Ce-i cu b "Ora"? Cîntă în struna celor cu pîinea și cuțitul mai ceva ca "Flacăra -b Iașului"". "Cu pîinea și briceagul! Leandru l-a angajat și pe Briceag. S-a mutat cu tot cu rubrica "Așa da! Așa nu", de la ziar". "Ar fi bine să părăsești și tu barca". Cînd plecase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
toată propaganda. Chiar ce era adevărat părea minciună sfruntată. "Mă Dana, a strigat după mine, în Piața Unirii, Cornel Șoitu. Ce-i cu b "Ora"? Cîntă în struna celor cu pîinea și cuțitul mai ceva ca "Flacăra -b Iașului"". "Cu pîinea și briceagul! Leandru l-a angajat și pe Briceag. S-a mutat cu tot cu rubrica "Așa da! Așa nu", de la ziar". "Ar fi bine să părăsești și tu barca". Cînd plecase de la revistă, îi spusese lui Lerești: "O să te condamne istoria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
înceapă ceva între ei, pricepe Tano. Construiesc o imagine roz a lor. Proteguiți de membrana livingului, înconjurați de picturi, stînd de vorbă. Conversația se întinde ca ierburile crescute în iazul Dorobanț. Chipul lui Șichy, îmbujorat de sfială și de foc, pîinea prăjită, un tacîm scăpat, butucul prăbușit în jar, respirația gură la gură, dinții mici. Rusalin căutîndu-i cu limba gropițele din obraji. Șarpele casei ticăie ca un ceas demodat. Percepi iepurele rață și rața iepure, ca-n desenul lui Wittgenstein, se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

greier anchilozat într-o noapte de vară, epopeea înflăcăratei iubiri dar numai sfârșitul, după miros -, tăcerea crăpând de ciudă în lacrima unui sfânt obscur, pictat naiv pe o felie de fag, într-un roșu cândva agresiv, devenit plictisit, mirosul de pâine caldă rămas într-un fagure părăsit sub streașină, amețeala fără cuvinte și caruselul cu cuvinte disperate, vesele, dulci, grele, obscene, voluminos de limpezi, prin mesajul lor copilăria e veșnică, toate parcurse cu povara întrebării de ce nu mai sunt, dar vor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
furiș, vorba după colț, tainele de sub plapumă, ocheadele la bijuterii, gândurile de a avea un TV color, un CD-Player sau o banală brichetă erau pentru retronostalgici. Ea era o retronostalgică, voia să cumpere 100 grame de salam, o jumătate de pâine, acum, în epoca supermarketurilor, en-gros-urilor și mall-urilor, de trenuri de mare viteză, de multipartidism, de concurență între cerere și ofertă. Când trecea Ea. Care nu voia un produs oarecare, ci o rochie de calitate la preț românesc, din material

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
frumos lucitoare, îndesate cu morți și resturi din porții de la masa de prânz, de la masa de seară, cu grijă păstrate pentru schimbul de tură, ciozvârte din buturi de porc, tone de ceai rămase de la băloșii bolnavi, sute și sute de pâini mușcate puțin, frânte de mâini tremurânde, pătate cu sos, cu sânge sau muci, păstrate atent în beznă și frig, pe trupuri umane frumos înghețate, bucate gustoase mirosind a formol, mustind din belșug de viață și moarte. Lentoarea mișcărilor voastre cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Încet e colosul, dar iute e mintea; Gândește în porții, bucăți feliate, Afară, ce-nseamnă afară? O fi vreun cuvânt inventat pentru morgă, Vreo secție nouă cu alți pacienți Așteptând străvezii cu castronul în mână Ciozvârta de viață, gramajul de pâine, Litrul de aer și targa pe role, Neștiind că din umbră, de după perdele, Pândesc, cu privirea slinoasă, călăii. Cântecul liftierelor din spitale Aici în cabina cu aer lăptos Mereu ne mișcăm: când în sus, când în jos Sus, chirurgii cos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
hidoșenia, e acolo și gata, deși unii semeni nu se feresc de a o expune, îi reprezintă, iar politicienii o cosmetizează estetizând-o cu hainele decapotabile și o aruncă mulțimii ca pe o damă de consumație. Luați-o! Aceasta e PÂINEA! Urmează CIRCUL! Înaintăm spre MOARTE, acolo unde nimic nu se uită, se păstrează într-o infinită repetiție, încât un infinit ești copil, patru, adolescent, treizeci, matur și o secundă, bătrân. Repeți obsesiile vieții. Nici acolo timpul nu e un concept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Ștefănescu-Goangă îi invidia pentru asemenea forță datorată, de fapt, tutunului hibrid: 90% frunze de salcâm, ienupăr, cais și 10% tutun petala măcinată fiind destinată conducătorilor destinelor Brăilei. Mârlanii trecuseră de la săpunul de casă la deodorantul Malizia și de la mămăligă la pâinea feliată. Precum teancurile de bani în conturile personale, bine spălate cu detergenți străini. Brăila era un oraș pe care locuitorii îl transformau după chipul și asemănarea lor. Sânii opulenți ai elevelor de la gimnaziu, datorită fast-food-urilor, se puteau vedea în mărimea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
să mâncăm din fiecare bucată oferită de viață, decantându-i în noi gustul aromat sau amar. Să-l mestecăm bine pentru a nu-l uita și înghiți, indiferent dacă zgârie sau arde, cu fața destinsă, plină de importanța dumicatului din pâinea înmuiată în sarea vieții. Așa cum v-am mai spus, nu e deloc caldă poziția de personaj, dar are avantajele spectrului pentru că poți pătrunde oriunde fără a fi descoperit. Păcălisem și timpul pentru că, așa cum simțise Cargobot, era numai o fațetă a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
spuse el. Au băut spumă de drojdie de la fabrica de bere și s-au îmbolnăvit. Poate să spună ăla cu trei picioare. Câinele confirma prin lătrături, scriind în aer cu coada: vrem mămăligă. Da' ce, suntem la pușcărie? zise Ghiborț. Pâine albă, fraților! Avem din belșug pâine. Erau la poarta Cimitirului "Sfântul Constantin" și, profitând de lipsa paznicilor și de liniștea nopții, morții ieșiseră la plimbare. Măi, tu, grasule, cum te cheamă? strigă Mongolul spre un bărbat rotofei care-și scutura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
drojdie de la fabrica de bere și s-au îmbolnăvit. Poate să spună ăla cu trei picioare. Câinele confirma prin lătrături, scriind în aer cu coada: vrem mămăligă. Da' ce, suntem la pușcărie? zise Ghiborț. Pâine albă, fraților! Avem din belșug pâine. Erau la poarta Cimitirului "Sfântul Constantin" și, profitând de lipsa paznicilor și de liniștea nopții, morții ieșiseră la plimbare. Măi, tu, grasule, cum te cheamă? strigă Mongolul spre un bărbat rotofei care-și scutura hainele de țărână. Cine-ntreabă? se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
furată, vândută, înstrăinată. Alege pe cel care îi seamănă, așa cum eu mi l-am ales pe cel potrivit mie, împreună suntem un templu, instituim o filosofie, fără el aș fi doar pragul templului, parțial viață, parțial moarte, jumătate zid, jumătate pâine, jumătate cer, jumătate Dumnezeu. Greierii tinereții din tufele parcului, ieșeau de sub hainele Milionarului, din urechi i se scurgeau larve care până la picioarele mortului deveneau fluturi, fluturii iubirii mele pierdute, frumoasă dar încarcerată în concepte și prejudecăți, așa ca mine, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
după câte îmi aduc aminte, doar un copil-doi de pe bulevard, cu părinți mai înstăriți, avea bicicletă. Cum să-i cumpăr? îmi spunea Nea Ion. Casa trebuie reparată și poarta verde pe care eu, băiatul fără bicicletă, ieșeam cu coltucul de pâine în mână la joacă, tramvaiele mă ocoleau când alergam după minge, aceasta era copilăria mea, prietene, aproape de Dunărea cucerită zilnic împreună cu Grasu, Fane, Titel, Laurențiu și Virgil Țărână, în timp ce tu te strecurai pe sub sârma ghimpată din Zagna, ca să vii seara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
propus împinge moartea dincolo de granițele firești în cartea vieții. Înalții Prelați adaugă fraze noi pe paginile care ar trebui să fie pedepsele capitale. Binefacerea închisorii este speranța libertății, mai puternică și mai adevărată decât libertatea trăită și respirată. Aici mănânc pâine cu gust de libertate, afară simți mucegaiul închisorii. Și pentru că nu există libertate absolută, mi-am creat eu libertatea, prin voința de a suporta cenzura ei. Prin aceasta mă deosebesc de toți pușcăriașii. Filosofii marxiști au definit libertatea ca necesitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268

poate fi mai plăcut decât să mănânci în bucătăria altcuiva. În frigiderul american, era cu ce să hrănești întreaga Suedie: somon afumat, smântână, dar și alimente obișnuite. Am luat ouă, brânză și mi-am pregătit o omletă. Într-un ungher, pâine: am pipăit-o, era din dimineața aceea. Am pus la prăjit câteva felii, nu fără a fremăta la gândul că predecesorul meu mâncase cu siguranță și el așa ceva la ultimul său mic dejun. În vreme ce devoram, auzii deschizându-se ușa de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
câteva felii, nu fără a fremăta la gândul că predecesorul meu mâncase cu siguranță și el așa ceva la ultimul său mic dejun. În vreme ce devoram, auzii deschizându-se ușa de la intrare. Nici măcar nu-mi trecu prin minte să fug. Mirosea a pâine prăjită și a omletă, la ce bun să mă ascund? Și-apoi, trebuia să mă obișnuiesc cu această legitimitate de necrezut: eram la mine acasă. Fatalist, îmi umplui gura cu pâine și mă prefăcui că sunt în largul meu. Mirosul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
nu-mi trecu prin minte să fug. Mirosea a pâine prăjită și a omletă, la ce bun să mă ascund? Și-apoi, trebuia să mă obișnuiesc cu această legitimitate de necrezut: eram la mine acasă. Fatalist, îmi umplui gura cu pâine și mă prefăcui că sunt în largul meu. Mirosul hranei o atrase în bucătărie pe cea care presupuneam că-mi este soție. Nu păru mirată să mă vadă. Eram de o mie de ori mai surprins decât ea. -Bună seara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
sunt cuprins de angoasă. În momentul în care înțeleg că nu există așa ceva, devin zen și fermecător. Dacă tot ne năpusteam spre catastrofă, cel puțin să ne bucurăm de viață. Sigrid aranjă farfuriile pe masă și puse un coș cu pâine. -Am fost după o sticlă de krug, zise ea arătând frapiera. Lângă o mâncare cu ulei de măsline și busuioc, mi s-a părut că un vin roșu ar fi o greșeală, și nu-mi place vinul alb. -Ai avut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
loc în pat. Sigrid aduse un platou. -Pâine prăjită cu dulceață de portocale, e bine? Dacă nu, dau o fugă la brutărie să cumpăr brioșe cu stafide. -E perfect. Îi turnai o cană de cafea, îi oferii o felie de pâine prăjită pe care o refuză și gustai dulceața plină de coji de portocală. -În mod evident, prezența mea nu te-a împiedicat să dormi, spusei. -Nici pe dumneata. -Ai ieșit să aduci corespondența. Acum, nu ne mai arătăm în partea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
rămânea la fel de goală pe cum fusese în prezența mea? Am observat că și corespondența se supune legii ofenselor universale: slabă, adică inexistentă când ai avea nevoie de solicitări exterioare, enormă când ai dori ca lumea să te lase în pace. Pâinea prăjită mi se topea în gură. N-am mâncat niciodată atâta la micul dejun ca în vila aceasta. Excelența somnului contribuia cu siguranță la asta. Îmi decoram cu dulceață a enșpea felie de pâine prăjită când băgai de seamă că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
lumea să te lase în pace. Pâinea prăjită mi se topea în gură. N-am mâncat niciodată atâta la micul dejun ca în vila aceasta. Excelența somnului contribuia cu siguranță la asta. Îmi decoram cu dulceață a enșpea felie de pâine prăjită când băgai de seamă că Sigrid mă fixa cu oroare, având în mâini o misivă deschisă. -Vreo veste proastă? întrebai cu o voce care suna fals. -Cine ești? Cum de nu mă gândisem ? Pesemne că zbirii îi revelaseră adevărul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
bază asemănarea dintre numele Baptiste și verbul baptiser: a boteza. (n. tr.) 1 film danez distins cu premiul Oscar pentru film străin (1987), regia Gabriel Axel (n. tr.) 1 specialitate turcească pe bază de icre, ulei de măsline, miez de pâine și lămâie (n. tr.) 1 fost spațiu industrial (depozit, atelier, hală) transformat în locuință, studio de artist (n. tr.) PAGE PAGE 2

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]