3,706 matches
-
maestru. Pictorul a colorat în mod deosebit și atent, veșmintele personajelor, pentru a le putea desluși mai clar, ținându-se seama de înălțimea la care se află. În continuare, în dreapta primei ferestre, sunt 3 scene suprapuse: Moartea dreptului și a păcătosului, în reprezentarea ei tradițională; Iisus copil stând la masă, cu alte patru persoane, care privesc cu mare atenție spre El. În scenă sunt și alte persoane între care doi tineri care junghie un vițel; Adormirea Sfântului Ioan Hrisostom, după tipul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
slavonă: ,,scris la Cetățuia, în anul 7182 (1674) iunie 23”. Și continuă: ,,Doamne Iisuse Hristoase, fiule al lui Dumnezeu, ununăscutule, cel de o ființă cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, cu rugi Preasfintei Pururea Fecioarei Maria, miluiește-mă pe mine, păcătosul Dosoftei, robul tău. Amin”<footnote Ioan Caproșu și E. Chiaburu, Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, vol. I, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008, p. 276 footnote>. Se înțelege că lucrarea a fost terminată de Mitropolitul Dosoftei în timp ce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sfătos și ademenitor al bătrânului. „Să mai treci pe la mine, fiule!” Nici bine nu-și iau zborul vorbele călugărului, că aud glasul cântat al țigăncii: „Să știi că am să te mai caut, conașule! Să nu fii supărat pe mine păcătoasa, boierule, pentru că Cel de Sus le știe și le face pe toate.” Abia aceste cuvinte m-au trezit din uitare. Gândul care m-a pus să scormonesc în memorie chicotește ca un poznaș: „Aha! Începi să-ți amintești, <conașule>! Da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trudă, cu ochii mijiți, în fața mea se oprește o bătrână, care mă scrutează cu o privire ascuțită. Nu-i trebuie multă vreme ca să-și dezlege limba: Da’ bine, conașule! Mă faci să alerg în urma matale? Cu ce ți-am greșit, păcătoasa de mine? Știu unde mergi și am pornit în urrma matale, ca să-ți spun că părintele te așteaptă de multă vreme. Eu am mai trecut pe la el și am întrebat dacă te-ai mai abătut vreodată pe la chilioara lui. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
precipitată...După un timp, m-a depărtat puțin și, cu un oftat prelung, mi-a grăit: Credeam că voi trece pe celălalt tărâm fără să te mai văd, fiule. Dar Dumnezeu e mare și bun și nu-i lasă pe păcătoși fără mângâiere. Odată cu aceste vorbe, m-a strâns din nou la piept. După un timp, desprinzându-se, s-a „revoltat” pe propria-i persoană: Da’ bine, moșneag netot! łi-i omul în drum în loc să-l poftești în chilie? Ia fă bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mințit cu gând să înșele chiar pe vodă, el îți va răspunde smerit: „Nu m-am hainit pentru mine, ci tot ce am spus și am făcut a fost doar spre binele sfintei mănăstiri... Dumnezeu mă va ierta pe mine păcătosul pentru aceste gânduri și fapte”... Nu știu cum să-ți spun, dar de o bucată de vreme calci mai mult a călugăr decât a mirean, fiule. Și asta nu-i rău. Nu-i rău deloc! Eu nu am nici un merit. Mai mult
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-o zâmbind. Sărut dreapta, părinte! Vă așteptam, Știam că ai să-l aduci și pe boier. Cum o mai duce cu sănătatea sfinția ta? Nu mă plâng de asta. Dumnezeu îi mare și are grijă de toți. Și de mine păcătosul... łiganca a mai rămas câteva clipe lângă noi. După ce ne-a cuprins într-o privire duioasă, ni s-a adresat, cu adâncă plecăciune: Apoi mai rămâneți în pace și cu sănătate, că eu mai am și alte trebi. Binecuvântat să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Hagioaiei...Deci această dugheană au dat-o danie...sfinției sale părintelui Dionisie de la Aron Vodă pentru sufletul soțului lui Gheorghiță...Drept aceea și domniia mea,...am dat și am întărit sfinții sale părintelui Dionisie...vlădica de Ciorlu”. Din câte știu eu păcătosul, daniile cu scop de pomenire se fac către o mănăstire, dar nu unui egumen sau chiar unui fost mitropolit. Am mai vorbit noi de proprietăți ale înalților ierarhi mergând până la patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, cum se intitulează înalt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
oamenilor... Dovezi am întâlnit și vom mai întâlni, spre lauda neamului acestuia peste care s-au abătut și se vor abate încă mulțime de primejdii...năvăliri vrăjmașe, foc, apă sau cutremure... Asta nu înseamnă că nu se mai găsesc și păcătoși, de pe orice treaptă... Poți dovedi asta? Ba bine că nu. Uite ce găsim în rezumatul după o carte „de giudecată a mitropolitului Nichifor” din 8 martie 1745 (7253) „în pricina iscată între preotu Toader și preoteasa Safta pentru locul de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca o plagă purulentă asupra tuturor țărilor, asta nu mai poate fi înghițit cu nici un chip de Marele Licurici. Și americanii, se știe că nu sunt prea duși de multe ori la biserică, așa că, nu vor în mod creștinește îndreptarea păcătosului, ci capul lui. Pentru ce a făcut el, răsuflarea în presă a dulcii povești de amor, folosind un trabuc din cea mai bună 36 marcă, cubaneză, dintre Bill Clinton și Monica Lewinsky, nu mai este decât un suav zefir la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
asta, iar eu mă iau de marinar pe degeaba... Poveste tristă... Cică într-o dimineață, după ce se odihnise vreun sfert de secol și își făcuse de acum și exercițiile de înviorare, Dumnezeu Tatăl, a deschis audiența de zece minute, destinată păcătoșilor care mai trăiesc pe acest pământ de minciună, trădare, crimă și noroi. Primul introdus în cabinet de Sfântul Petru, (proaspăt întors și el dintr-un concediu fără plată petrecut cum se cade la Vatican), a fost un american. Acesta dorea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
merge mia, merge și suta iar nenorociții jupuiți la sânge, nu au decât să se mulțumească și ei cu mare mila Domnului. Vedeți ce iarnă grea s-a lăsat afară? Ia uitați-vă pe fereastră și spuneți-mi și mie, păcătosului, nu-i așa că vedeți cum popi cu mânecile suflecate, cu bărboaiele date pe după umeri, mestecă de zor, în cazanele de ciorbă caldă pentru nevoiașii acestei țări? Nu ați văzut așa ceva, ci doar popi cu burta umflată, de stă să le
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Așa e. Nu m-ai văzut, am răspuns eu veselă. Chaquie mi-a aruncat o privire furioasă, iar eu am rânjit cu tupeu. După care a început iar cu una dintre obsesiile ei. De data asta era vorba despre mamele păcătoase care lucrează. Mi-am tras pătura peste cap cu un gest teatral și am spus „noapte bună“. Dar asta n-a contat nici cât negru sub unghie. Chaquie simțea nevoia să se descarce și pentru ea nu conta cine afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să le vorbească celor din grupa de pompieri-aspiranți. 4 — Urăsc petrecerile din tot sufletul, spuse Wilt joi seara. Iar dacă există unele lucruri mai rele decât petrecerile, alea sunt petrecerile universitarilor, iar petrecerile cu sticla de-acasă sunt cele mai păcătoase. îți iei cu tine o sticlă de vin de Burgundia ca lumea și te trezești că bei din poșirca altcuiva. — Nu-i o petrecere, îi zise Eva. E un grătar. — Aici scrie „Intrați și luați contact și dați-vă drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
păpușa aia c-așa i s-a sculat lui. Atunci dă-mi voie să-ți spun... — Gaskell, taci naibii din gură! zbieră Sally. — Să mă ia dracu’ dac-o s-o fac! M-am săturat de tine și de șmecheriile tale păcătoase! După ce că te-am scos dintr-un bordel... Nu-i adevărat! zbieră Sally. Era o clinică! O clinică pentru perverși bolnavi, așa ca tine! Eva nu mai asculta. Se uita fix la Gaskell. Omul ăla o numise lesbiană și-i spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
urmă repertoriul. — Da, părinte, scânci Eva. — Slavă Domnului! exclamă cu înflăcărare părintele St John Froude. Apoi se întrebă ce trebuia să facă mai departe. Dacă măcar jumătate din lucrurile pe care le auzise erau adevărate, se afla în prezența unei păcătoase atât de derpavate, că ar fi făcut din ex-arhidiaconul din Ongar un sfânt nepătat. Pe de altă parte, în toate păcatele pe care le mărturisise femeia erau atâtea nepotriviri, încât preotul ezită înainte de a o absolvi. O confesiune încărcată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Marcel zice, știți ce zice Marcel? Ei, ce mai zice prostul de Marcelica, întrebam în gând. Marcel zice că azi am devenit toți evrei, toți suntem opri... Oprimați, voia să spună șchioapa, dar și-a dat cu mâna peste gura păcătoasă. Ei, n-om fi chiar toți evrei, cum crede tovarășul soț, am replicat imediat. Și chiar de-am fi, nu suntem jidani. Nici țigani, nici bozgori. La chestia asta, plăcinta a făcut puuf. Puuf, s-a dezumflat cu totul, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Necuratului, parcă îi venea și nu-i venea să râdă. Cică în momentul când l-au mișcat pe profesor, Tudorică s-a ridicat, brusc, pentru onor. Și uite-așa, s-a dat de gol pușlamaua, nu mai putea ascunde seminția păcătoasă, așa voiam să-i spun cartoafei de Veturia, dar am lăsat-o în plata Domnului și a păcătoșilor. Cam asta-i, deocamdată. Șperaclu ne va avertiza de orice schimbare, știu asta. Ațipise și se pierdu, apăru Ira. Chipul alb alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
profesor, Tudorică s-a ridicat, brusc, pentru onor. Și uite-așa, s-a dat de gol pușlamaua, nu mai putea ascunde seminția păcătoasă, așa voiam să-i spun cartoafei de Veturia, dar am lăsat-o în plata Domnului și a păcătoșilor. Cam asta-i, deocamdată. Șperaclu ne va avertiza de orice schimbare, știu asta. Ațipise și se pierdu, apăru Ira. Chipul alb alb, înălțat din gulerul negrei rochii. Mâinile albe albe, din valul mânecilor negre și largi. Abia de se auzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
din mallul Camelback. Poate pentru dumneata nu pare cine știe ce, dar e o muncă cinstită și câștigul e bunicel. Când mă gândesc de unde am plecat acum șapte sau opt ani, e o minune că am ajuns atât de departe. Eram un păcătos, domnule Glass. Eram dependent de droguri și afemeiat, mincinos și infractor mărunt, trădându-i pe toți cei care țineau la mine. Apoi mi-am găsit liniștea întru Domnul și viața mea a fost mântuită. Știu că, pentru un evreu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
fi trebuit să rămân la zborurile matinale. În loc să mă duc la New York una-două. Ca să mă țin după Geoff. Dar urăsc să mă ocup de zborurile de dimineața devreme. Sunt al naibii de nesociabile. Mă refer la cele de la ora 5.45. Zboruri păcătos de matinale. Către locuri ca Frankfurt sau München. De asemenea, zborurile astea pot să fie și destul de plictisitoare. Pentru că lucrezi mai ales cu femei măritate care trebuie să se întoarcă înainte de prânz să-și ia copiii. Și stai în anexă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ne facem griji totuși, chelnerul arată ca o vedetă de cinema, așa că o să-l iert, doar de data asta. După cină, blugii stau să plesnească pe mine, și totuși comand o prăjitură cu brânză, ciocolată și zmeură. E așa de păcătos de delicioasă și mare încât mănânc doar puțin și cer ca restul să fie pus la pachet. O s-o mănânc mai târziu, îi spun chelnerului. Nici nu clipește. Oamenii fac astfel de chestii tot timpul în State. Nu m-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să redevină prunc curat, nepătat, scăldat în speranță. „Doar așa vei simți și tu înnoirea sufletească, adevărata renaștere.” Numai că Iancu nu se simțea capabil să facă asta. Pruncul sfânt nu suferise, nu fusese dezgustat de lume, nu avusese dorințe păcătoase. Pe când el suferea, era dezgustat și plin nu numai de o dorință, ci de mai multe deodată. Spinarea îi alunecă pe cărămizile peretelui. Se lăsă pe vine, cu genunchii la gură. Și iar mărturisi cu glas tare: ― Nu cred prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
am văzut și-am auzit. ― Bine, bine! Ceva despre război, ceva secrete nu i-ai auzit vorbind? N-ai observat să fi schimbat ceva mesaje între ei? ― Nu, Înălțimea Voastră! Doar mângâieri peste mângâieri, d-alea, știți, prin părți tare păcătoase, sărutări și multe alte d-astea... Cadâna, să vedea bine, i le întorcea cu mare poftă. Dar ce rafineeețuri, Maaaică Precistă!... Ce ocheaaade firoscoaaase!... Jar, jar, de luai foc dacă te uitai mai mult. Că era și cam așa, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
iubirii lor. Acum nu avea cu el nici măcar Biblia tradusă de Mesrop. Rămânea treaz, privind atent întunericul din cameră. Încerca să se liniștească, străduindu-se să-și amintească unele pasaje îndrăgite. De cele mai multe ori îi reveneau intacte versetele despre femeia păcătoasă. Le recitea în gând ca pe o veritabilă lecție de iubire. Acolo, în acel pasaj, îi apărea întotdeauna un alt Iisus. Nu mai era învățătorul, profetul, nici Mesia, ci un bărbat coparticipant la adorare, unind cele de sus cu cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]