3,151 matches
-
o dăruiască mireasă lui Iisus, după ce se va lepăda de păcat în mânăstire. După zece ani de absență, starețul Pafnutie a recunoscut Alexandria, a trecut pe lângă statuile ce-i reprezentau pe Socrate, Platon, Aristotel, Epicur, Zenon, amintindu-și dezbaterile filosofice păgâne. În drumurile lui, l-a reîntâlnit pe prietenul Nicias, filosof sceptic, cu care avea dezbateri filosofice și pe care l-a tratat cu asprime, aflând că a fost amantul lui Taïs, că pentru ea a vândut o moară și două
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sunt eliberați la ceremonia de deschidere pentru a reaminti oamenilor de pretutindeni că Jocurile Olimpice ar trebui să aibă loc într-o atmosferă de pace și prietenie. În evoluția semnificațiilor simbolice ale acestei păsări se observă sensuri care încep din epoca păgână și se dezvoltă odată cu răspândirea creștinismului, cele mai vechi reprezentări datând din secolele V-VI în Mesopotamia. Pasărea era subordonată Afroditei, simbolizând dragostea, iar porumbelul din Arca lui Noe aduce armonia, pacea. 5. DEVIZA OLIMPICĂ Citius Altius Fortius (mai repede
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cu procesul în care este implicat acest personaj 234. Se dau următoarele versuri din Cântecul lui Roland: Felun païen mar i vindrent as porz Jo vos plevis, tuz sunt jugez a mort. Le-am putea traduce astfel: Din nefericire, trădătorii păgâni au venit în porturi / Vă garantez, sunt sortiți morții". Am tradus mar prin "din nefericire", după cum apare tradus de obicei. După B. Cerquiglini, pentru primul vers ar fi mai potrivită parafraza: "Păgânii trădători chiar au greșit crezând, după cum mi se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Într-o literatură este esențial să coexiste onirismul (vechi cât... Visul Maicii Domnului), realismul (vechi cât lumea), psihologismul (care nici el nu purcede numai de la Dostoievski), misticismul laic (cred că nu numai Patristica, ci și mari efluvii incantatorii din epoci păgâne stau la temelia poeziei lui Ion Alexandru) precum și numeroase alte curente a căror bună vecinătate și nu numai ea poate constitui o epocă literară"31. Aceste rânduri, care răspândeau un miros de tămâie în spațiul profan al presei marxist-leniniste, nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
această luptă începută la Peor continuă și azi. Semnificația celei de a doua porunci: "Să nu-ți faci chip cioplit.", nu este ușor de sesizat. Nu este vorba de o interzicere a cultului idolilor. Se știa că imaginile, familiare cultelor păgâne, nu erau decât un receptacul al divinității. Probabil, ideea subiacentă în această poruncă implica interdicția de a-1 reprezenta pe Iahve printr-un obiect cultual. Așa după cum nu avea "nume", Iahve nu trebuia să aibă "chip". Dumnezeu se lăsa văzut
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
atari ascensiuni rituale la Cer, în preajma zeilor, sacrifiantul, și o dată cu el Natura, și întreaga societate, erau blagosloviți și regenerați. Am văzut ce rezultate se dobândeau ca urmare a sacrificiului asvamedha (cf., mai sus, nota 5). Probabil că și în Uppsala păgână scopul sacrificiilor umane îl constituia tot regenerarea cosmică și întărirea puterii regale. Dar aceasta se obținea prin rituri care, vizând o repetiție a Creației, comportau, în același timp, "moartea", "gestația embrionică" și renașterea sacrifiantului. Consacrarea regelui indian, ritualul râjasuya, presupune
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de lângă poarta Dipylon, la Atena. O informație destul de surprinzătoare ne-a fost transmisă de episcopul Asterios. Acesta a trăit în jurul anului 440, când creștinismul devenise religia oficială a Imperiului. Ceea ce înseamnă că episcopul nu se mai temea de dezmințirile autorilor păgâni. Asterios vorbește despre un pasaj subteran, cufundat în întuneric, unde avea loc întâlnirea solemnă dintre hierofant și preoteasă, despre torțe care se stingeau și despre "mulțimea care crede că salvarea sa depinde de ceea ce fac cei doi în întuneric"8
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Eleusis 1-au jucat în istoria religiozității grecești, ele au adus, indirect, o contribuție semnificativă la istoria culturii europene și în special la interpretările secretului inițiatic. Prestigiul său unic a sfârșit prin a face din Eleusis un simbol al religiozității păgâne. Incendiul sanctuarului și suprimarea Misterelor marchează sfârșitul "oficial" al păgânismului 12. Acest lucru, însă, nu implică deloc dispariția păgânismului, ci numai ocultarea sa. Cât despre "secretul" de la Eleusis, el continuă să obsedeze imaginația cercetătorilor. 11 Cf., de exemplu, Galien, De
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
catolic sau le-ai amestecat cu răvașele catolice? - Șoricel nimic nu amestecat niciodat', a răspuns vrăjitorul, cu un aer trufaș. Trulilu-lu, truliu-lu-lulu! - Lasă-ne cu trulilulu-ul tău! a strigat una dintre fete. Cum îndrăznești să te descotorosești de bilețelele tale păgâne prin fiicele lui Israel? - Îmi vreau cei doi cenți înapoi! a spus o altă fată cu furie. - Și eu! Vrăjitorul și-a pus pe umeri încărcătura - orgă, șoareci, papagali, răvașe și restul, și a dispărut. - Asta e! Ducă-se învârtindu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
desfășurat și s-a dezvoltat lucrarea cu caracter social în Biserică și de către Biserică. Odată cu venirea lui Iisus Hristos, înțelegerea pentru celălalt, adică pentru semenul/semenii noștri capătă o altă dimensiune. Creștinismul devine neînțeles pentru lume, mai ales pentru lumea păgână, în care iubirea pentru celălalt nu putea fi concepută așa cum ne-o prezintă Iisus Hristos. Deși vorbim de nașterea unor forme de întrajutorare încă de pe timpul regelui babilonian Hammurabi, adică aproape cu două mii de ani î.Hr., totuși Hristos propovăduiește cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Patricius (Patrick), mort în anul 461, când Irlanda era deja acoperită de biserici, mănăstiri și de un cler numeros. În veacul al VI-lea, Irlanda va fi o adevărată insulă a sfinților, deși o parte din popor a rămas încă păgân, grupat în clanuri, aducând cult elementelor naturii și făcând sacrificii umane. Sfântul Patrick l-a convertit pe rege și pe cei apropiați curții. Dacă Sfântul Patrick (372-466) a încreștinat Irlanda, Sfântul Colomban a înființat în Scoția mănăstirea celebră Iona (563
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
însoțit de alții, a trecut în Germania, unde a convertit mulți frizoni, înființând un scaun episcopal la Utrecht, pus sub jurisdicția Romei (739). Carol cel Mare, în timpul domniei sale, în orice teritoriu cucerit, a organizat episcopate și abații noi. Deși germanii păgâni au mai opus rezistență încreștinării, fiindcă îi urau pe romani și aveau concepția cultului pentru bărbăție și curaj, iar răzbunarea era privită ca o datorie considerând, astfel, că apostolii care au suferit și iertat ca și Hristos au fost lași
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
privire asupra Imperiului roman de răsărit, considerat creștin, sau, oricum, spațiu al creștinismului, chiar de la sfârșitul secolului al IV-lea: la începutul secolului al V-lea, mai precis la anul 421, la Athena, fiica unui profesor de la Universitate, Atenais era păgână, la fel ca familia ei. Numai căsătoria cu Teodosie al II-lea a făcut-o să treacă la creștinism, fiind botezată sub numele mai potrivit de Eudochia. Nici Teodora, faimoasa împărăteasă, soția împăratului Justinian (527-565), nu era creștină și nici
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împăratului Justinian (527-565), nu era creștină și nici nu provenea dintr-o familie creștină Analizând creștinismul românesc, Mircea Eliade ajunge la concluzia că: „Una din caracteristicile creștinismului țărănesc a românilor și al Europei Orientale este prezența a numeroase elemente religioase păgâne, arhaice, câteodată abia creștinizate. Este vorba de o nouă creație religioasă, proprie sud-estului european, pe care noi am numit-o „creștinism cosmic”, pentru că, pe de o parte, ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar pe de altă parte, neglijează
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spre o altă mișcare literară, cea din jurul revistei „Sburătorul”, aflată sub Îndrumarea lui Eugen Lovinescu,promotorul mișcării literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult”, „Visări păgâne”, „Eternități de o clipă” se pot descoperi elementele unei lirici simboliste ori parnasiene care l-au influențat. Apariția volumul „Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui Ion Pillat se impune În atmosfera literară a primei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
finlandeză armonizează într-o manieră originală genul epic, liric și dramatic. Poezia populară finlandeză a simțit nevoia să se manifeste încă din cele mai vechi timpuri, iar faptul că biserica a dorit să o suprime datorită asocierii ei cu practicile păgâne ale Evului Mediu, nu a împiedicat-o să rămână preferată de public. Ea a reprezentat liantul dintre generațiile de finlandezi, transmițând credințele populare de la un secol la altul. Cântăreții populari aveau numele de "laulajat" și cântecele acestora vorbeau despre nașterea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
apariția acestuia și la dezvoltarea sa ca ființă superioară. Autoarea articolului pune accentul tocmai pe ideea de moarte ca fapt lipsit de orice nuanță terifiantă, un fenomen firesc și acceptat ca atare. Un paradox demn de menționat este comuniunea motivelor păgâne cu cele creștine. Lirica populară finlandeză nu face altceva decât să scoată la iveală sensibilitatea acestui popor care, indiferent câte presiuni a suportat, a reușit să rămână aceeași 730. Într-un interviu preluat din "Helsingin Sanomat", Teodor Palic îi mărturisea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la Cercul Polar. Dacă veverița a fost luată și dusă spre un tărâm necunoscut de un cal de gheață, rezolvând astfel, în ultimă instanță, problema înmormântării, cei rămași vor ridica totuși un rug de foc, practică surprinzătoare și de sorginte păgână, în ideea invocării soarelui, a comemorării celei dispărute, dar și în scopul de a ține la depărtare creaturile nopții. Lumina și căldura rugului sunt surogatele soarelui, rugul reprezentând jertfa făcută întru înduplecarea "zeului" suprem. Odată reapărut, acesta va trezi la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
baptism, prin toate. Un drum al Damascului... Nu știu, un drum al Damascului. E un mare paradox al lucrării lui Dumnezeu: Dumnezeu nu are limite în felul cum alege să lucreze. Cine citește Biblia, vede: Dumnezeu lucrează printr-un împărat păgân, Dumnezeu lucrează printr-un măgar, nu există limite... Am trecut prin yoga, prin neoprotestantism, vedeți de ce, pentru că neoprotestanții distribuiau biblii pe vremea aceea, nu distribuiau ortodocșii. Protestanții au invadat piața în anii ’90 și așa am dat și eu peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
au nevoie de mii de cunoștințe exacte. Pentru a fi buni, pentru a se respecta unii pe alții și a-și veni unui altuia în ajutor au nevoie de religie. De aici răsare însă și marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a fost concludent: alianță cu „păgânii”, nu cu „creștinii”. De ce? Pretextul identității de confesiune religioasă a justificat adesea războaiele de ocupație. Ca să nu mai vorbim de promisiunea perfidă a „eliberării” de sub stăpânirea „păgânilor”. Creșterea conștiinței naționale a dus la reorientarea elitei spre Europa occidentală. Nu trebuie uitat faptul că generația de la 1848, care a pus bazele României moderne, s-a școlit în Vest. Spre Vest priveau ceva mai devreme și cronicarii moldoveni, și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au nevoie de mii de cunoștințe exacte. Pentru a fi buni, pentru a se respecta unii pe alții și a-și veni unui altuia în ajutor au nevoie de religie. De aici răsare însă și marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a fost concludent: alianță cu „păgânii”, nu cu „creștinii”. De ce? Pretextul identității de confesiune religioasă a justificat adesea războaiele de ocupație. Ca să nu mai vorbim de promisiunea perfidă a „eliberării” de sub stăpânirea „păgânilor”. Creșterea conștiinței naționale a dus la reorientarea elitei spre Europa occidentală. Nu trebuie uitat faptul că generația de la 1848, care a pus bazele României moderne, s-a școlit în Vest. Spre Vest priveau ceva mai devreme și cronicarii moldoveni, și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lămuresc mai de aproape acest aspect într-o lucrare specială, din punct de vedere epistemologic. Această lucrare a apărut: Totalität als Kategorie, (Resland), 1917. [Este vorba de Der Totalitätobegroff...]. 44 În legătură cu stoicismul, cf. Mindre Arbejder, Förste Roekke (articolul despre "cercetătorii păgîni ai adevărului") și Tredie Roekke (articolele despre Epictet și Marc Aureliu). x O, fericit e păcatul! 45 Cf. Alexander Shand, Foundations of character, p. 395. 46 Cf. capitolului despre "nostalgie" în Panideal de Holzapfel, Leipzig, 1901. 47 Cf. Danske Filosofer
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ștefan cel Mare a descălecat de pe cal și, protejat de gardă personală a năvălit în toiul bătăliei, tăind cu paloșul în turcime. Cea mai cruntă bătălie s-a încins la Podul-Înalt, de peste râul Bârlad. Leșuri de cai, luptători creștini și păgâni mușcaseră mocirla. Se înroșiseră sloiurile râului de atâta sânge vărsat. Oștirea turcească a fost dezmembrata. Lui Soliman-Pașa nui venea să creadă că, în acea zi oarbă, falnica să armata se află în deazastru. “A fost un teribil măcel și puțin
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]