2,742 matches
-
bună administrație totul se poate face. Bibliotecă trebue numaidecât înființată. Jurilovca, Carcalui, (lipoveni) Slava-Rusă, Sf. Gheorghe (maloruși), Telița, Caraorman, Chilia veche. Casapchioi Bașchioiu Bulgari Ceamurlie de jos Erichioiu Cataloiu. Gorgova (Ruși lipoveni) Mila 23 (lipoveni) sălbateci, fără școli pe brațul părăsit al Dunării. Ceamurlia. 1. Amestec cu Români Bibliotecă, învățători buni 2. Chestia coloniilor Adm. și înv. să vorbească românește. Lucruri cu privire la Rege. Răscoala și Cuza-Vodă. Lipsa de pământ. Sărăcia cu fudulia la un loc. În războiu a fost și acu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Foarte bine, măi stăpâne, C-am ajuns sara lui sf. Vasile. Sara a înserat Noi cu plugul ne-am luat Pe la curțile astea nalte, minunate, Cu aur suflate, Pe temelii de piatră așezate. Dar d-lui ieși într-o grădioară părăsită Să facă oleacă de cercătură De arătură: Plugul i s-a stricat La feciorul Gălioarei a strigat Și feciorul Gălioarei a eșit cu ciocanu-n mână Și cu pila-n gură Cu ciocanu ciocănea Și cu pila că pilea Brazda mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zile. Prudent, după ce a trecut toată oastea și s-a organizat o tabără întărită, atunci a trecut și sultanul fluviul împreună cu garda sa personală. Pășind pe pământul Moldovei, turcii au găsit, după cum relatează Angiolello, martor ocular, „toate satele și așezările părăsite și ogoarele arse”. Locuitorii s-au retras din calea turcilor în pădurile dinspre munte. Domnul „a poruncit ca toate grânele să fie tăiate și până și papura din mlaștini și, după ce s-au tăiat ierburile și grânele, a pus să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vasalul său, pentru că numai în acest caz erau obligați, după dreptul feudal, să-l sprijine. Regele a răspuns prin heraldul său că: „Măria sa cere din partea voastră sfat și ajutor în oameni și bani. Măria sa socotește că valahul (Ștefan) nu trebuie părăsit, întrucât vechii domni ai Valahiei s-au închinat întotdeauna regilor și la fel are intenția să procedeze și domnul acesta (Ștefan)”. Este o mărturie care elucidează pe deplin natura relațiilor politice, pe care le-a avut Ștefan cel Mare cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
străine, ci a creșterii în înălțime a bisericilor, după cum a fost de părere S. Ulea. S-a stăruit asupra faptului că bisericile lui Ștefan cel Mare au suferit repictări după anul 1504. S. Ulea a considerat că teza repictărilor trebuie părăsită, acestea “fiind foarte puține și reducându-se aproape exclusiv la primul registru”. O importanță deosebită pe planul mentalităților o are fresca Aflarea Sfintei Cruci de la Pătrăuți. Ea este cheia care ne dezleagă sensul care l-a avut ridicarea atâtor lăcașuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi înghițiți de Scorpie. Dălea Dămean, din balada cu același nume, „Lung în zare se uita/ Pe cel drumșor părăsit,/ Cu iarbă învăluit,/ Cu năgară-acoperit” (I, 10) unde va și avea loc confruntarea cu Samodiva. Drumul e, așadar, vechi și părăsit, cum vor fi toate sălașele monștrilor ofidieni, câmpii sau puțuri. El face legătura atât între haos și acest „câmp de bătaie”, la „mijloc de rău și bun”, cât și între lumea familiară, ordonată, a creației și neant. Pe el, am
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca marcă a siguranței adăpării, este locul în care feciorul devine captiv și își pierde identitatea socială în favoarea spânului. Tocmai moartea eroului în coloana de apă pervertită va provoca erupția vitalității: „Ajungând la hotarul împărăției tatălui lor, era o fântână părăsită. Ce-a spus către fratele cel mic? - Frate! Aici la această fântână părăsită n-ar fi rău să ne uităm să ne vedem dup-atâția ani cum mai există chipurile noastre. Fiind pregătiți, i-ar fi dat una-n cap
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
își pierde identitatea socială în favoarea spânului. Tocmai moartea eroului în coloana de apă pervertită va provoca erupția vitalității: „Ajungând la hotarul împărăției tatălui lor, era o fântână părăsită. Ce-a spus către fratele cel mic? - Frate! Aici la această fântână părăsită n-ar fi rău să ne uităm să ne vedem dup-atâția ani cum mai există chipurile noastre. Fiind pregătiți, i-ar fi dat una-n cap și l-a aruncat în fântâna aia. I-a luat soția, calu și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crescusem mai mare și eram de ajutor la creșterea fraților mei mai mici. Vara mergeam la munca câmpului cu toții. Era o armonie plăcută, că ne Întreceam la prășit. Tata mereu cânta cântece duioase. Ele se numeau: Iisuse călător, Cruce sfântă, părăsită, Pasăre măiastră, Pe drum cu spini Încununat, Blândul Păstor și altele. El cânta și lăcrima de duioșia cuvintelor care-L Înfățișau pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vă mulțumesc că m-ați invitat să stau de vorbă, că m-ați răbdat. S. P.: - Și noi vă mulțumim. Epilog Așadar, o nouă carte despre Atelierele Nicolina. O carte ce readuce în atenție un subiect mai de multă vreme părăsit. Industria ieșeană este astăzi un imens câmp de ruine. Subiectul cărții l-am gândit pornind de la două perspective diferite. Am încercat întâi, o istorie a fabricii, reconstituită în manieră clasică, pe baza documentelor din arhive și a informațiilor publicate în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
înregistrat localitățile vizitate, Marco Bandini nota 1.020 de familii (mai exact 1.051), 10 preoți și 13 dascăli, cu 5.329 de suflete (parcurgând descrierea localităților vizitate, s-a calculat numărul exact de suflete: 5.937), dar și sate părăsite, convertiri la ortodoxism, biserici catolice ruinate, deteriorarea cultului. Îngrijorat de situația degradată, episcopul propunea măsuri urgente pentru reorganizarea vieții catolice, avertizând Sfântul Scaun că: „Altminteri, în toată Moldova, peste șase sau peste cel mult zece ani, religia catolică se va
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și-a petrecut o bună parte din viață În pușcărie. Asta-mi suna bine, În comparație cu plictiseala suburbiei din Midwest, unde orice contact cu viața era anihilat. Vedeam În prietenul meu un aliat, un partener de fărădelegi. Am găsit o fabrică părăsită și i-am spart toate geamurile și-am furat o daltă. Am fost prinși, iar tații noștri au trebuit să plătească pagubele. După asta prietenul meu „a rupt-o” cu mine, fiindcă relația noastră Îi primejduia poziția În grup. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
îmbătau și apoi jefuiau nu numai pentru profit, dar și pentru a devasta ca sălbaticii. Aceasta fu soarta caselor lui Take Ionescu, Costinescu, Costescu-Comăneanu, Polizu-Micșunești, Al. Băicoianu, Victor Antonescu etc. și mai ales a fratelui meu Dinu Brătianu. În casele părăsite se știa dinainte că vor locui, crezusem însă că vor respecta pe cele ocupate; de aceea în casă la Ionel era in stalată o familie, sperând să o scăpăm. Speranță iluzorie, ca multe altele. Mackensen vizită Palatul condus de Tzigara
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rost, ca pe întreaga familie regală, căci mi-a părut rău de ce am făcut stăpânit de frica internării.“ De atunci n-a mai șovăit.]( Ediția I, 1937, p. 63. ) viscolul Până aci vremea era dulce și frumoasă, în unele curți părăsite înfloreau încă trandafirii, dar în Ajunul Crăciunului se lăsă o ceață și o negură tocmai ca în sufletele noastre gândindu ne la sărbătorile de altădată, strânși toți în jurul mamei. Acum ce era de noi, ce era de ai noștri amenințați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de acasă nici o știre, de bărbatul ei nu mai afla nimic, tatăl ei murise în spital după drumul de la Buzău la București. Se hotărâse să plece cu copiii, să treacă granița pe poteci de munte și să-și regăsească vatra părăsită. În deșert îi arătai primejdiile unui astfel de drum iarna și cu patru copii. Nimic nu o convinse. Credeam că nu-i voi mai revedea în viață. Peste un an însă, când totul se îndreptase, mă pomenii cu părintele Greceanu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în această direcțiune, pe Valea Prahovei. Era o vreme de toată frumusețea, după o ploaie bună. Cu cât înaintam spre munți, cu atât vedeam urmele războ iului: la Breaza, multe case distruse și multe nelocuite; la Sinaia, aproape toate vilele părăsite și ruinate, afară de a lui Costinescu, unde fusese Kommandantura, a lui Take Ionescu, unde locuise un comandant, și a lui Plagino, nebănuită în frumosul ei parc. Ci mitirul german, așezat ca o sfidare între Cazinou și plimbarea spre Castelul Peleș
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casa locuită cu bărbatul. Când nu voi mai fi, simțimântul ei se va schimba“. O judeca după inima lui. Ce iluzie! și cum urmarea l-a dezmințit și a justificat temerile mele. Bietul Ionel! de ar putea reveni în casa părăsită, în grădina dimprejur părăginită, să vadă bujorii scoși de unde i-a pus, poteca, pavată cu lespezi de el spre pădurea din dreapta, cu trandafirii și liliacul uscați din neîngrijire, iarba crescută peste pietre și poteca prin frumoasa pădure nu numai invadată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cât de neatins și iluzoriu! Când oamenii se-apropie de mine, Îi suspectez și mă separ de ei. Nimic mai trist decât un zâmbet care Repovestește o-ntâmplare tristă. Mă simt un cuib uitat de rândunele Sub streașină de casă părăsită. În atâtea nopți am tot cercetat cerul, Dar nu am descoperit încă propria stea. Văzând că nicăieri nu sunt, Am încetat să mă mai caut. Uneori îmi părăsesc trupul, Mai ales noaptea... Am văzut păsări murinde în zbor - Ce bine
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
în zi de sărbătoare, duminica în cadrul slujbei sau în cel mai nedorit moment, atunci când moare cineva. Era ceva care mă făcu-se curios, nici Bobiță nu știa ce se întâmplă în sătucul ăsta de munte, unde casele erau mai mult părăsite, proprietarii venind doar vara în concedii ori la câte un sfârșit de săptămână. Mare parte erau plecați în Germania, țara lor de origine, păstrând totuși în bune condiții gospodăriile de aici și folosindu-le pur și simplu pentru case de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cunoștințele sale în slujba poporului, acordând consultații, fără plată, bolnavilor lipsiți de mijloace. El devine de îndată "membru al Colegiului medical și al mai multor societăți literare, profesor al școlii de moșit" și "directorul Institutului de născare și de prunci părăsiți", cunoscut sub numele de Institutul Gregorian. Creează, în 1856, vestita Grădină botanică din Iași, pe speze proprii, și, tot în același an, întemeiază cu un capital personal însemnat "Asociația pentru încurajarea junimii române la învățătură în străinătate". În 1858, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
departe, dânsul consideră că, în mod normal, educația copilului până la șapte ani trebuie să se facă în familie, însă, pentru cazuri speciale, el recomandă crearea de "așezăminte destinate spre a da o îngrijire și o creștere umană copiilor găsiți sau părăsiți", precum și "înfierea sugarilor, a căror mame nu pot îngriji de ei, fiind ocupate în timpul zilei afară de domiciliul lor" și de asemenea "mai multe săli destinate pentru păzirea, în timpul zilei, a copiilor de la doi la șapte ani, fii de părinți muncitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acordat un interes la fel de susținut problemelor învățământului medical mediu. Astfel, încă de la începutul activității sale didactice, el a alcătuit (în 1852) un volum pentru învățământul moașelor, a predat și a condus un asemenea învățământ în cadrul "Institutului de naștere și prunci părăsiți" înființat în 1841 în orașul Iași de domnitorul Grigore Al. Ghica, loc în care se află astăzi clinica universitară de obstetrică și ginecologie. De altfel, după A. Fătu, institutele de naștere sunt destinate și pentru a înlesni învățătura artei moșitului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sănătatea șubrezită, aflați în mijlocul drumului fără nici o meserie, fără nici o pregătire școlară, fără nici un mijloc de a-și câștiga cinstit existența, cu părinți de cele mai multe ori bătrâni și săraci, trăind doar dintr-o pensie, oameni absolut singuri în vâltoarea vieții, părăsiți și de foștii prieteni de petrecere, iar în cazul fetelor, multe rămânând să îngrijească și să întrețină din „nimic”, copii născuți în perioada „trăirii vieții”. Am văzut cazuri în care părinții au încercat să intervină, să-i îndemne spre școală
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
măsurilor luate la sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, instituția era probabil în vigoare înainte de aceasta. Ulterior, boierii au reușit în repetate rînduri să încalce relațiile lor cu iobagii și relativ la loturile acestora. Ei cumpărau adesea robi, instalîndu-i pe pămînturile necultivate sau părăsite; puteau să-și slobozească șerbii și uneori o și făceau, dar își păstrau loturile lucrate de ei. În momentul inițierii reformelor existau patru categorii de țărani. Prima era alcătuită din săteni liberi stăpîni pe pămîntul lor, stabiliți frecvent în regiunile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]