3,617 matches
-
an. Am fost adusă înapoi după ce am ieșit la pensie. Maggie își goli paharul. Pensionare forțată. Ce s-a întâmplat? — Am fost din nou în Africa. Moderam niște negocieri în Congo: războiul despre care nu vorbea nimeni, niciodată. Nu-i păsa nimănui, chiar dacă au murit milioane de oameni acolo. În orice caz, a durat optsprezece luni, dar în cele din urmă am adunat toate taberele la masa tratativelor. Eram la câteva zile distanță de semnarea unui acord, poate câteva săptămâni. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Maggie își trecu degetele prin păr, regretând din nou că se lăsase de fumat. Dumnezeule, și-ar da viața pentru o țigară acum. Își adună curajul pentru cel de-al treilea mesaj. Edward: fără subiect M, Nu că ți-ar păsa, dar sunt la Geneva în seara asta. Treburi cu guvernul, nu pot să intru în detalii într-un e-mail. Avem niște probleme practice de rezolvat când ne întoarcem. Te rog, informează-mă asupra planurilor tale. E Maggie se lăsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
zâmbi. Știa la fel de bine ca ea ce greșeală făcuse trădându-și necesitatea. —O, haide, Maggie. Să nu mai pierdem timpul. Avem treabă. Nu știu dacă îți vine să crezi, dar avem un proces de pace de salvat. De parcă ți-ar păsa. —Glumești? Glumești, ce naiba? Zâmbetul îi dispăruse acum. Ce crezi că făceam aici. Toată operațiunea avea ca scop salvarea negocierilor. Știam că vor fi mai moarte decât un curcan în noiembrie, în momentul în care ar ieși la iveală tăblița. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nu ajungă în mâinile combatanților. Miller avea dreptate să facă orice era necesar ca să o găsească înaintea lor. Președintele voia să fie reales și asta însemna că avea nevoie de un acord de pace între Israel și Palestina. Cui îi păsa că motivele lui erau șubrede? Cel puțin țările astea două, care încremeniseră într-o îmbrățișare a morții de atâta timp, încât nici nu-și mai puteau imagina viața una fără cealaltă, urmau să obțină acordul de care aveau nevoie. Maggie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
va fi în curând folosit. Armonica am luat-o ieftin. — Nu-l plătim pe omu’ ăla în vecii vecilor dacă o ținem tot așa. Asta nu mă privește! Nu sunt conducător auto. — Știu că nu-ți pasă. Nu ți-a păsat niciodată de nimic, băiete. Ar fi trebuit să știu că de câte ori deschid ușa camerei mele, deschid pur și simplu o cutie a Pandorei. Nu ți-a spus doamna Battaglia să-l aștepți pe nepotul ei detracat și pe dânsa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
N-ai nimerit deloc. M-am angajat ca vânzător de crenvurști.“ Mi-a venit să leșin, Santa, să cad jos, acolo, pe dușumeaua bucătăriei. Asta mai trebuia, să zac cu capu’ spart acolo jos, pe linoleum. — Nici nu i-ar păsa, ăstuia nu-i pasă. — Nici un pic! — Nici într-un milion de ani! Nu-i pasă de biata lui mamă, spuse doamna Reilly. Cu educația lui, gândește-te! Să vândă cârnați afară pe stradă, în plină zi. — Și ce i-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de deasupra căminului și o arătă celor doi musafiri. Biata maică-mea. Poliția a luat-o de patru ori din piața Lautenschlaeger, spunând că tulbură liniștea publică. Santa se opri ca să dea fotografiei o sărutare umedă. Crezi că i-a păsat? Nici un pic. — Asta-i mama ta? întrebă doamna Reilly, interesată. A dus-o greu, așa-i? Mamele au multe de-ndurat, crede-mă. — Deci cum spuneam, continuă Santa. Nu m-aș simți prost dac-aș fi arestată. Polițaii au muncă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
te apropii de Levy Pants și ești pe dată asaltat de tot felul de plictiseli și aspecte deprimante. Locul ăsta nu poate fi lăsat fără supraveghere nici o clipă. Dacă cineva vrea s-o ia mai încet și să nu-i pese, e mai bine să se lipsească de o companie ca Levy Pants. Gonzalez nu știe nici măcar ce scrisori se expediază de aici. Hai să mergem, doctore Freud. — Uită-te la tine cât ești de liniștit. Nici nu-ți pasă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
privire. N-au dat nici măcar puțin din cap spre gazda a cărei băutură o consumă și al cărui aer condiționat îl viciază cu parfumurile lor pătrunzătoare. Mă simt ca un observator la o încăierare între pisici. Nu trebuie să-ți pese. De luni de zile mor toți de dorința unei petreceri reușite. Vino. Trebuie să vezi decorațiile pe care le-am făcut. Îl duse pe Ignatius în fața căminului și-i arătă un vas de flori care conținea un trandafir roșu, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și îi cădea pe piept. De umăr îi atârna o chitară. Ignatius era gata să iasă printre jaluzele, rupând șipcile și spărgând yalele, ca să-i încolăcească coada în jurul gâtului până o va vedea sufocându-se. Dar rațiunea triumfă. Nu-i păsa de Myrna; căuta o cale de scăpare. Fortuna o lăsase mai moale. Nu era chiar atât de depravată încât să încheie ciclul acesta nefast înăbușindu-l într-o cămașă de forță, închizându-l într-un mormânt din blocuri de ciment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
niște cuvinte șoptite la urechea mea de către un analist de la Aramco în timpul unui prânz oficial la Paris. Acum era exprimat un avertisment clar, public din partea unui lider al unei mari companii petroliere. Problema care se punea pentru oricine căruia îi păsa de viitor nu mai era dacă dependența de petrolul ieftin avea să ajungă la sfârșit. Acum problema era ce trebuia făcut în anii ce aveau să vină înainte ca robinetul să se usuce. CINCI LUCRURI PE CARE ORICINE TREBUIE SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
asupra economiei, securității globale și joburilor, am cerut eu insistent. Ce facem în ceea ce privește efectul produselor dacă acestea vor dura cât o viață întreagă, așa cum sunt automobilele? Ce efect ar avea acest lucru asupra economiei? Atâta timp cât petrolul era ieftin, nu ne păsa. Înainte de 11 septembrie, lumea era complet diferită. Cred că modul meu de a gândi s-a modificat în acea zi. Una dintre persoanele care m-au luat în serios atunci a fost Mike Roco, un om de știință, inginer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ne îmbunătăți performanța - exact cum procedează unii atleți astăzi - sau altfel vom risca să ne pierdem jobul. Când implanturile nu numai că vă ajută să atingeți dezideratul propus pentru a da un randament mai mare, dar nici nu vă va păsa că altcineva plătește pentru acele implanturi pentru a vă câștiga loialitatea. Când veți accepta un compromis legat de drepturile dumneavoastră la intimitate personală. Sper că aceste previziuni ale mele legate de amenințările-cheie cu care se confruntă individul în societate nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
sărăciei sau a accesului limitat la capital. Dar prea des se manifestă mai multe motivații insidioase: aceste drepturi sunt cu un anumit scop ținute departe de indivizi, ca o modalitate de a-i controla de către guvernele lor. De ce ne-ar păsa? De ce ar trebui să ne pese? Conflictul global între indivizii care au acces la mai multe drepturi, resurse și opțiuni și aceia care nu au, a explodat deja. Atacurile de la 11 septembrie indică prezența unei amenințări globale omniprezente împotriva națiunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
capital. Dar prea des se manifestă mai multe motivații insidioase: aceste drepturi sunt cu un anumit scop ținute departe de indivizi, ca o modalitate de a-i controla de către guvernele lor. De ce ne-ar păsa? De ce ar trebui să ne pese? Conflictul global între indivizii care au acces la mai multe drepturi, resurse și opțiuni și aceia care nu au, a explodat deja. Atacurile de la 11 septembrie indică prezența unei amenințări globale omniprezente împotriva națiunilor dezvoltate determinate de neputința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fi bombardat de teroriști. După acest moment, nimeni nu va mai comenta despre obligativitatea de a purta asupra sa cardul de identitate. Chiar acum ripostăm împotriva acestui lucru, deși putem să ne mișcăm în voie prin aeroporturi, fără să ne pese că alții vor ajunge să folosească aceste carduri pentru a ne supraveghea. Noul card de liberă trecere va fi în curând impus în cele mai multe dintre aeroporturi. Din câte am înțeles, vom avea nevoie de o verificare în prealabilă emisă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
atacurile date opoziției din America. De exemplu, chiar și în momentul când sunt adresate întrebări nevinovate poliției guvernamentale în media, totul este luat în derâdere și catalogat „lipsă de patriotism” sau „neloial”, adevărata opoziție este în pericol. De ce ne-ar păsa? Opoziția reprezintă dreptul fundamental al indivizilor în societățile libere de a-și exprima atitudinea critică față de orice și oricine, fără să se teamă de represalii. Aceasta înseamnă o democrație. Opoziția se află în centrul previziunilor mele referitoare la Războiul Invizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
mâinile lui. Aveam încredere în el. Iar apoi, am aflat că el mă mințise, că mă speriase inutil ani de zile, numai ca să îmi poată fura părți ale corpului și ca să le vândă, pentru profit. Pentru sine. Nu i-a păsat nici o clipă de mine. Voia doar să-mi ia celulele. — Știți cât valorau acele celule? — Compania de medicamente a spus că era vorba de trei miliarde de dolari. Juriul rămase cu gura căscată. Capitolul 2 Alex urmărise juriul în timpul ultimei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
împiedica rezolvarea problemei, an după an, până când bărbații cedau. Milionari, miliardari, celebrități ... nu conta. Cu toții cedau, până la urmă. Lumea spunea că nu era o strategie bună pentru copii. Ei bine, la naiba cu copiii. Dacă respectivilor clienți le-ar fi păsat de copii, nu ar fi divorțat. Ar fi rămas căsătoriți și nefericiți, ca toți ceilalți, pentru că ... Fraierul spusese ceva ce-i atrase atenția. Îmi cer scuze, spuse Barry Sindler. Vreți să repetați, domnule Diehl? Ce ați spus? — Am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
bucătărie, căută printre tigăile și farfuriile îngrămădite în chiuvetă și găsi o ceașcă de cafea. O clăti. — Vrei cafea? El negă din cap. — La naiba, Lise, spuse el. Locul ăsta e o cocină. — Știi că lucrez noaptea. Niciodată nu-i păsase de cele din jur. Chiar și când era copil, camera ei era tot timpul în dezordine. Iar ea părea să nu observe. Tom se uită printre perdelele unsuroase de la geamul bucătăriei, la traficul care se târa pe 405. — Și? Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
responsabilitate acum ... Tu știai, îi tăie ea vorba. Știai că aveai o problemă cu cocaina. Știai că este o problemă de familie. Dar tot ți-ai vândut sperma. Ți-ai pus sperma imperfectă și periculoasă pe piață. Fără să-ți pese că erai infectat. — Infectat? — Nu trebuia să faci ce ai făcut. Ești o rușine pentru profesia de medic. Să împovărezi alți oameni cu bolile tale genetice. Și să nu-ți pese. În toată acea agitație, Bennett reuși să își recapete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
sperma imperfectă și periculoasă pe piață. Fără să-ți pese că erai infectat. — Infectat? — Nu trebuia să faci ce ai făcut. Ești o rușine pentru profesia de medic. Să împovărezi alți oameni cu bolile tale genetice. Și să nu-ți pese. În toată acea agitație, Bennett reuși să își recapete controlul. Se îndreptă spre ușă. — Domnișoară Murphy, nu mai am nimic să vă spun. — Mă dai afară? Vei regreta asta, spuse ea. O vei regreta foarte, foarte mult. Și ieși furtunos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tine, și vei afla că sunt adevărate, așa că va trebui să iei masa singur ... Nici o problemă, zise Stan. Pentru că tu ai zburat de-aici, amice! Prinse pasărea cu brutalitate, iar Gerard îl ciupi tare, însă lui Stan nu-i mai păsa. Îl puse pe Gerard jos, pe marginea drumului, în praf. — Se pare că te dai bătut, și dacă e adevărat, nu vreau să... — E cât se poate de adevărat, mârâi Stan. Gerard flutură din aripi. — Nu poți să-mi faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
toată haita mârâia. Înaintau într-un semicerc. Păreau să se coordoneze. Gerard își înfoie o dată penele, apoi încă o dată. Chiar flutură din aripi, încercând să pară cât mai mare și mai activ. Însă acelor creaturi se părea că nu le păsa de asta. — Ascultați proștilor, sunteți în pericol, nu vedeți? Sunt pe urmele voastre, sunt pe urmele noastre, ale tuturor! Dar vocile păreau să nu mai aibă efect. Animalele continuau să înainteze, încet. Unul sări în spatele lui Gerard. Papagalul întoarse capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
răgușită, care părea cunoscută. Rămase în pragul ușii toaletei femeilor, furios și temător, până când începu să se simtă foarte stupid și foarte expus. — Ah, la naiba cu toate, zise el, se răsuci și porni spre mașina lui. Oricum, nu-i păsa de puștiul ăla maimuță. Din spatele lui, o voce zise: — Vai, vai. Atât de multe arme în oraș și atât de puțină minte. Se răsuci pe loc și privi în spate. Dar nu văzu decât pasărea aceea, bătând din aripi în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]