4,121 matches
-
Prin diversitate și stil, revista, mai ales ca urmare a reînființării Eparhiei Ortodoxe de Huși, vine s ă pledeze pentru echilibru și cumpătare, pentru o viață duhovnic ească și laică de adevărată creștinătate. * În “Cuvânt de început la recepția revistei “Păstorul Tutovei” p.c.protopop Androne Angheluță spune : « Informăm publicul cititor (pe cei care s-au născut după 1943) că revista « Păstorul Tutovei » a apărut între 1938-1943 și a funcționat neîntrerupt în toată această perioadă (ediție lunară) semnată de Asociația Preoților
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cumpătare, pentru o viață duhovnic ească și laică de adevărată creștinătate. * În “Cuvânt de început la recepția revistei “Păstorul Tutovei” p.c.protopop Androne Angheluță spune : « Informăm publicul cititor (pe cei care s-au născut după 1943) că revista « Păstorul Tutovei » a apărut între 1938-1943 și a funcționat neîntrerupt în toată această perioadă (ediție lunară) semnată de Asociația Preoților Ortodocși din fostul județ Tutova în condiții grafice excelente. Revista, așa cum s-a prezentat și cum își propune să se prezinte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
datini și obiceiuri la români, arheologie biblică etc. Așadar, această revistă, pe care ne place s-o intitulăm „Flacăra 396 ortodocsiei” , în țara berladnicilor are nevoie de sprijinul moral și material al tuturor pentru a se putea naște din nou” * Păstorul Tutovei, serie nouă, nr.2 din aprilie 1995, apare sub îngrijirea protopopiatului Bârlad, str. Nicolae Bălcescu nr.10, sub egida periodicului Păreri tutovene, dar îngrijit numărul de p.c. protopop Andone Angheluță, tiparul executat la S.C. „Rulmenți” S.A. Bârlad, maistru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ilie Murărașu, Giușcă Gabriela, pr. Dumitru Șușnea, pr. Negru Nicolae, pr. Marin Constantin, pr. Mihai Căpățână, pr.Tufaru Petru, pr. Filimon Savin, pr.Ioan Petru, pr. Bostaca Nicolae, pr. Dumitru Popa. * Nicolae Stelian Beldie scrie: Din toate punctele de vedere, Păstorul Tutovei se prezintă ca o bună revistă. Am fost obișnuiți să vedem în revistele diferitelor asociații, tribune care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și care aveau să moară repede, din cauza certurilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și care aveau să moară repede, din cauza certurilor intestine. De aceea aceste reviste nu reușeau să stârnească interesul în alte straturi, decât acelea ale breslei. „Păstorul Tutovei" este în al patrulea an de apariție.. Ținuta demnă și seriozitatea ce izvorăște din paginile acestei reviste, ne îndreptățesc să credem că va trece de hotarele județului Tutova și că va fi apreciată și sprijinită și de celelalte categorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Colaborează în acest număr : Pr. I. Gh. Ghervasie, Pr. Ic. Corneliu M. Grumăzescu, Marieta L. Creangă, Pr. Gh. Armașu, Pr. I. P. Olariu, Gh. Ursu, A. G. Stino, Delapraja, C. Rânzescu, Vasile Țirica, Pr. Const P. Beldie etc. Pagina recenziilor, bogată. Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr. 3-4 397 Remarcăm poezia d-lui G, Ursu, Sora Moartă, din care cităm: „Și m'a durut amarul, ce 'n mine îl adun „Că drumurile noastre de-acuma sunt închise, Eu tot urcându-mi crucea pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Francmasoneria și Frontul Popular de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină. Revista bârlădeană plină de duh
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de lumină. Revista bârlădeană plină de duh și înțelepciune strânge în jurul ei elita preoțimii bârlădene și calcă cu cinste și demnitate pe urmele Bârladului cultural, care atâția ani de-a rândul a avut multe de spus culturii 398 românești. Revista Păstorul Tutovei împlinește un comandament istoric, slujind o cauză care este nu numai a „asociației preoților" din jud. Tutova, ci a întregului șir de generații care au ostenit să ridice Bârladul pe culmile unei spiritualități culturale recunoscute, așa cum spune părintele Dumitriu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Olaru, Alexandrescu Galex, Mureșanu etc. etc. De remarcat articolul d-lui Aurel Gh. Stino: : „Șinotoismul", din trecutul orașului Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult revista : „Păstorul Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult revista : „Păstorul Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se intitulează organ al „Asociației Preoților”, a depășit cadrul enunțării sale pentru a trata probleme nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutovei" și-i urăm aceeași muncă fără preget pe drumul spinos al apostolatului. C. Nic. Br. * Iar despre „Păstorul Tutovei”, anul IV, nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se intitulează organ al „Asociației Preoților”, a depășit cadrul enunțării sale pentru a trata probleme nu numai religioase, înțelegând rosturile publicațiilor de îndrumare și luminare a maselor, ea a devenit o revistă de cultură generală, cuprinzând articole variate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comunal al Primăriei din Bârlad.........375 Năzuințe....................................... .....................376 Onoare și patrie ............................................... ..376 Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad.........375 Năzuințe....................................... .....................376 Onoare și patrie ............................................... ..376 Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
11 ani, Theodor Codreanu (Huși), profesor, eminescolog reputat - studii de bază, opera consemnată în lucrări de sinteză (Nicolae Manolescu, Istoria Critică a Literaturii Române, Pitești, 2008), P.S.Corneliu, episcop de Huși, doctor în teologie, director al Seminarului Teologic din Huși, păstor spiritual pentru aproximativ 400.000 de suflete, Dumitru V. Marin (Vaslui), etnolog, doctor în litere, monografist, romancier, lider în presa locală două decenii, nominalizat în Dicționarul etnologilor din toate timpurile și Dicționarul presei române (5 poziții), Theodor Pracsiu (Vaslui), reputat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
într-un fel, crochiurile romanului" care "aspiră să se șablonizeze"35. Astfel au apărut parodiile romanului cavaleresc ("cea dintâi parodie a romanului cavaleresc de aventuri Dit d'aventures datează din secolul al XIII-lea"), ale romanului pastoral sau sentimental (precum Păstorul extravagant al lui Sorel) ori parodii ale romanului picaresc, precum Povestea hazlie a lui Francion; astfel a fost posibil romanul celei de-a doua linii stilistice în care se înscriu, cronologic, Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais, Don Quijote al lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Problema înrudirilor cu romanul grec a fost amplu și contradictoriu dezbătută de cercetători. Într-adevăr, din literatura greacă, pe solul căreia au apărut primele romane ce descriau la modul cel mai serios tribulațiile sentimentale ale unor tineri îndrăgostiți, adesea niște păstori, nu s-au păstrat romane umoristice și satirice consacrate parodierii corespondentelor grave, serioase. Totuși, anumiți savanți germani au opinat că Petronius a avut un model umoristic, care parodia romanul pastoral-erotic", scrie Eugen Cizek. Romanul începe ex abrupto, aruncându-ne în mijlocul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și pe furioasul, ca să-l imit totodată și pe viteazul Roldán, când a găsit la o fântână semne că frumoasa Angelica săvârșise cu Medóro josnicii, și de necaz a înnebunit și a dezrădăcinat copacii, tulburând apelel limpezi ale izvoarelor, omorând păstori, nimicind turme de oi, dând foc colibelor, dărâmând casele, târând după el herghelii de iepe și făcând alte nenumărate blestemății, vrednice de-a fi veșnic pomenite în cărți?"230. De ce însă a simțit el nevoia să se raporteze, prin distanțare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că o parte importantă lucrează în domeniul construcțiilor 25, unde nu îndeplinesc funcții de răspundere; apoi îi regăsim în zona alimentației publice (restaurante, baruri, pizzerii etc.), în agricultură (unde ocupă îndeletniciri demult abandonate de italieni: vezi în Sardinia, aceea de "păstori", o veche îndeletnicire rezervată până nu prea demult timp tinerilor sarzi foarte săraci, în zona serviciilor etc. O să dăm detalii mai târziu despre acestea. Am vorbit până acum de imigranți aflați la prima generație. Să ne mutăm acum atenția către
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în familiile italiene, suferind uneori mari dificutăți și umilințe". Scrisoarea se încheie anunțând că Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să celebreze în duminica următoare sărbătorii de 15 August, "Duminica emigranților români". Cuvinte tipice, chiar emoționante al unui păstor care se gândește la turma sa. Dar atenție: acest mesaj nu privește doar practicile religioase, nu este doar o propunere de a se consola în rugăciune împotriva tuturor răutăților terene. Ceea ce biserica română propune are o valoare ambivalentă. Pe de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
banului și nu mai căutau să-l obțină cinstit. Din acest motiv, al decăderii lor morale, sfântul Maxim nu s-a putut abține să nu-i mustre pe un ton cu totul dur, ton ce îi denunță întreaga preocupare de păstor de suflete și de interes pentru soarta morală a diocezei sale, spunând că: Această sentință, de fapt, care se adresează soldaților, noi putem să o aplicăm și clericilor; de aceea, chiar dacă nu milităm pentru lume, luptăm pentru Domnul Dumnezeu și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
episcopul său Teodor a participat la conciliul de la Aquilea (septembrie 381), prezidat de episcopul Ambroziu din Milano (n. 339; 374-397), care i-a condamnat pe ereticii arieni Palladius și Secondianus. Bagauzii erau un amestec de lume săracă și nenorocită: sclavi, păstori, țărani, militari dezertori, flămânzi fără ocupație, lucrători cu ziua prost retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a transformat în distrugătorul necioplit, așa cum soldatul dorește starea agricultorului neștiutor, plugarul pe cea a pedestrașilor, păstorul pe cea a cavalerilor, dușmanul barbar pe cea a locuitorilor. Dacă în mijlocul lor nu lipseau tâlharii și prădătorii, cu certitudine erau printre oamenii simpli și creștini. Informația este confirmată de prezența unor dezertori printre aceștia, pe atunci în plină eficiență
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din om și din afara omului prin care este prezervată solidaritatea socială dintre oameni în istorie" (Bădescu, 1997:38-43). Sufletul popular, identitatea, are statut de latență, ceea ce ne indică faptul că nu poate fi studiat decât "prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
strălucitoare. Caesar a avut un vis care l-a pus pe gânduri și l-a făcut să șovăie. Din nou s-a întâmplat un fapt miraculos. Un uriaș frumos ca un zeu a apărut pe malul fluviului, cântând din fluier. Păstorii din apropiere, santinelele și trâmbițașii au rămas uimiți de cântecul străinului. Unul dintre trâmbițași s-a aruncat deodată în apă și, sunând atacul, a trecut pe celălalt țărm. Atunci, Caesar ar fi spus că trebuie să urmeze calea pe care
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]