3,902 matches
-
copia de mai puține ori lecțiile însă era foarte vigilent, mai ales la lecțiile mai lungi să nu cadă în păcat. Ar fi trebuit să scrie mult și dacă n-o făcea, în acel trimestru mai mult ca sigur îl păștea corijența și nu-i convenea, așa că mereu umbla pătat de indigouri pe mâini. Domnul Moroianu, când intra în clasă, arunca catalogul până la catedră ca la baschet. Acesta se deschidea la întâmplare și astfel alegea elevul care să răspundă. De obicei
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
lăsal Așa, Ilie, călărește-o, dă-i bine! Aha, ha, acum, na, slobozește-te, aha, hi, nu... Cârlane, n-o lăsa, ai ostenit, ai, calu tatii, așa, dumicatul cui te-a făcut, ei, așa... Pe urmă iepele fură gonite să pască. Armăsarii încă nechezau. Picioarele lor subțiri §i lucioase tremurau în bătaia lunii. Își mușcau cozile din când în când. Oamenii râdeau, rezemați de codilele bicelor. - Strașnici armăsari ai, moșule! zise unul. -Ehe... - Parcă-s hrăniți cu iarbă-mare. - Mănâncă o căruță
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Strașnici armăsari ai, moșule! zise unul. -Ehe... - Parcă-s hrăniți cu iarbă-mare. - Mănâncă o căruță de fân și tot nu-i ajunge unuia. Dinții iepelor mestecau într-una. Căruțașii le adunară, mînîndu-le spre căruțe. Ele ar fi vrut să mai pască și se codeau. Biciuștile sunau prin aerul rece: - Haide, Lola, intră dracii-n tine, m-auzi? Hi! - Hop, boala dracului, că te-ai pricopsit. -Na. Gheorghe îi mai dădu un cot ucenicului. Bozoncea le făcuse semn. - Acum să te vedem
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Te-a ginit careva? - Nici dracu nu era pe drum. Bătrânul înconjură caii, le pipăi grumazurile și dădu din cap: - Marfă proastă. Trebuie să-i ținem la îngrășat ca să luăm ceva. Ăia știu să scoată sufletul din ei, și-atît. Încolo, paște, murgule, iarbă verde! Mama lor de nemîncați! Păi animalul, bă ucenicule, se ține cu socoteală, trebuie să-i dai și lui. Că și mașina, n-o ungi? Ptiu, privește la iepșoara asta, numai coaste, te uiți prin ea... Haide, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ridica în capul oaselor, căsca, o lua mai departe după ce dădea iepelor o mână de nutreț uscat la soare. Le mîngua boturile umede, le vorbea ca unor oameni și, când se întorcea seara, le împiedica, dîndu-le drumul în groapă să pască. El se odihnea sus, pe rampă. După ce le făcea voia, le închidea și trăgea la Stere, cerea o boască, mai vorbea. Spiridon îl cerceta, de pe unde este, sosea și Chirică, lua dorobanțul lui, își povesteau de ale lor, ca între
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au plecat împreună. Trebuiau să se întflnească peste o săptămână în târg la Alexandria. Au colindat comunele din jurul Bucureștiului, bătrânul înainte, Paraschiv după el. Au tras pe la Bolintin, pe la Cățelu, puși pe înșelat. Cădeau în zi de târg, să-i pască pe țărani. Erau îmbrăcați amândoi în șube de miel, cu căciulile așezate pe ochi până în vârful nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spunea nimic. Nici în ceata asta hoții nu erau ca degetele de la o mână. Sub vorbele lor, ucenicul le simțea pizma. - Și dacă ar fi la o adică, să nu mai meargă cu prăduiala, de ce să ne luăm? întrebă Sandu. Paște iarba pe care-o cunoști, zicea taică-miu, care se numea că tot hot fusese la viața lui. Lasă-i pe alții să se zbată, să se omoare. Tu să trăiești din ce dă pe de lături. Pace să fie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
are nici măcar apă curgătoare. Ici și colo se ridică în văzduh capătul lung al unei fântâni cu cumpănă, ca brațul unei fantasme sau ca catargul unei corăbii înecate. Din când în când se vede o cireadă de vite căutând pășune, păscute de-un om călare. Încolo nu se mai vede nici o ființă viețuitoare, doar câte o cocoară or vreun cocostârc singuratec care se leagănă într-un picior pe vro mlaștină acoperită c-o coajă de natron sau câte un uliu care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
valea, filomela, ruinele unei cetăți faimoase etc. Acestea constituie În cea mai complexă compoziție a sa, Primăvara Amorului, peisajul intim, figurat prin„căscioara” așezată pe vîrful unui deal lin, nu departe de o „gîrliță”, deasupra unei vîlcele Înflorite, unde mieii „pasc, alerg, se joc, șăd”. Este peisajul clasicei pastorale. Iancu Îi adaugă bucuria muncii agricole, plăcerile cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
două orizonturi, iată valul lui Traian! Pe colnicul rotund, verde, la al vînturilor șuier, CÎntă-n umbra lui Murgilă un păstor din al său fluier. LÎngă dînsul doarme-un cîne; pe sus zboară un vultan, Și o turmă de oi blînde pasc pe valul lui Traian! Pustietatea ce „În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare” reprezintă un imens spațiu deschis și, În fața lui, imaginația poetică se Înspăimîntă. Nu „se-nveselește”, Încă o dată, pentru că, fără hotare, pustietatea (cîmpia) este altă imagine a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înverzite, recile izvoare șopotitoare, plaiurile Îngerești, luncile armonioase formează un spațiu față de care poetul manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei), drumurile sînt de flori (Întoarcerea În iară), În poiene pasc zimbrii și peste „dalba moșie” trece vînătorul mitic (Dragoș), arhetipul. Codrii, cîmpiile, apele, viețuitoarele intonează o doină tînguitoare. O serafie generală (spre a folosi vorba poetului) stăpînește țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prea puternic pentru a-l perverti sau sufoca; sunt acuzat că aș avea o minte stricată precum cea a unui oarecare Beranardino Telesio din Cosenza. De ce vor ei să ma tundă ca pe o oaie și să mă facă să pasc în tot locul? În mânăstire iau naștere două facțiuni opuse: una e fascinată de tânărul dominican din Stilo, cealaltă îl urăște, îl spionează, îl dușmănește, încearcă să-l elimine. El își vede de treabă, ca de obicei, studiind cu multă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de departe sosirea unui străin, le pricep intențiile, se pitesc în poziții strategice ca să poată vedea și, mâncând roșcove, își tot închipuie tot felul de atacuri și prădăciuni sau puțin probabilele lor fapte de eroism. "O să vină străinii să vă pască turmele": fără să cunoască Biblia, presimt vorbele lui Isaia, căci Natura este cea care îi învață, oferindu-le primele rudimente de cunoaștere. Sosind eu în apropierea unor sate, le simțeam ochii ca pe tot atâtea săgeți. Mă întorceam surâzând și-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mâinile uriașe, Geronimo răspundea judecătorilor cu demnitate, fără să se intimideze: Fiul meu a făcut ceea ce a dorit Dumnezeu. Atunci destinul e cel ce împlinește lucrarea omului? Eu nu știu ce-nseamnă destin, știu că preotul ținea mult la el, știu că păștea caprele, nu se amesteca în treburile altora și-și pierdea serile la lumina candelei răsfoind câteva cărți mari cât o cărămidă. Dar despre conjurația împotriva Împăratului? Împăratul? Cine-o mai fi și ăsta? El i-a ajutat mereu pe cei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 104. footnote>. Sfânta Euharistie este Taină a Luminii, în care creștinul primește pe Hristos - Lumina lumii. Euharistia este văzută ca împărtășire de lumină, intrare în lumină și socotește împărtășirea cu Hristos unire mistică și Paște eshatologic<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o reactualizare a luminii și o sălășluire a ei în om. Împărtășirea cu trupul Domnului
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
salutați de grohăituri de porci și lătrături furioase, și ieșiră la capătul celălalt, unde locuia, foarte aproape de locul lui Conțescu, o rudă a pietrarului. Acolo se întindea un alt mare platou, acoperit cu un covor de iarbă grasă, pe care pășteau risipite grupuri de capre și de vite mari. O biserică minusculă cu un mic cimitir alături închidea satul. Mai departe se vedeau negre păduri de fag și de conifere, dominate în fund de crestele lucitoare ale munților pleșuvi. De aci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
traumatice unice; • micile experiențe stresante repetate (precum, bunăoară, experiențele școlare); • efectul retroactiv: după consumarea unui eveniment oarecare, ne dăm seama că am scăpat cu fața curată/că am scăpat cu bine, deși nu am avut nicio clipă impresia că ne paște un pericol; • văd un adult, care le este apropiat, speriindu-se sistematic de ceva. Potrivit specialiștilor, există și mici frici tipice, cu care ne confuntăm în copilărie, cum ar fi: frica de cădere, de zgomote puternice, frica de chipuri necunoscute
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un fel de optimism prostesc; în felul acesta am reușit să trec prin situații care, considerate cu toată mobilitatea și prospețimea minții, pesemne că m-ar fi strivit. Poate că am avut mereu o "concentrare prostească", precum a ciobanului care păștea oile cu spatele la o șură în flăcări și care, întrebat cum de nu văzuse șura arzând, răspunse că el se uita la oi." Ziua de lucru a fost neplăcută, cu remestecarea școlărească și insipidă a articolelor lui Panofsky despre teoria stilului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
flamurei verzi a prorocului și împlînd nefericita Europă cu rânduri de sânge și de flăcări, încît, după cuvântul biblic, neamuri străine vor intra cu plugul pe locurile unde au stătut orașele noastre și turmele de vite ale triburilor asiatice vor paște iarba răsărită din ruinele sfinte ale civilizației. Astfel se va ridica în contra crucii întreg Aliotmanul și astfel se zugrăvesc ca pe-o pânză albă umbrele negre ale viitorului. Un redactor din Iași care, primind depeșile biuroului de corespondență din Viena
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deschisă. Dar asta se potrivește foarte bine la gulaș, mulțumesc, Sfinția voastră, spune ea, că ea știa la fix că domnul preot dorise să-i facă lui Mariedl o bucurie, și ascunsese o surpriză în latrină, cum ascunzi iepurașul de paști în ouă, o sticlă cu bere din Steiermark 11. Și acum înțelege Mariedl de ce este înfundată și a treia latrină. Probabil că escrocul de domn părinte a ascuns și acolo ceva. Da' să știi că m-a făcut curioasă ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe compozitor de mână și face de acum încolo cercurile împreună cu el): Cântecul e cântec Muzica, muzică de păpuși Sincronizarea un măgar Păpușa proastă nu vrea să înfulece jumătate din măgar Vita rătăcește pur și simplu la marginea pădurii Și paște pielea timpanelor Lărgind locul lovirii COMPOZITORUL (către ea): Ce putem noi face Să dăm foc la coadă Să dăm foc la șnaps pe moțul cozii Măgarul cântă Moțul cozii arde Păpușa muzicală râde Flăcările și moțul cozii vin foarte aproape
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
40 g pentru pizza cu aluat pufos sau pentru plăcinte. Pentru a coace pâinea, este indicat să se folosească un cuptor cu aburi; dacă nu, pentru a crea umiditatea necesară, se poate pune în cuptorul obișnuit un recipient cu apă. Pască sărată Ingrediente pentru 8 persoane Pentru aluat: • 250 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru frământat • 120 g unt • un gălbenuș de ou • parmezan ras • lapte • sare Pentru umplutură: • 6 bucăți de anghinare • 200 g miez de pâine proaspătă • 2
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
minute în cuptorul încins la 180°, apoi se scoate și se umplu găoacele cu ouăle de prepeliță sparte. Acestea se sărează și se piperează și se dă la cuptor încă 10 minute. Se servește imediat. Un sfat în plus Această pască sărată, tăiată în felii subțiri, poate reprezenta un aperitiv consistent și este ideală pentru o cină rapidă, un bufet suedez sau, de ce nu, un picnic. De asemenea, poate fi servită și ca fel principal, asezonată cu o salată de crudități
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
în sos de curry Linte cu spanac și cașcaval Mazăre cu sos de ceapă roșie Verdețuri de primăvară cu brânză afumată Dovlecei și salată verde cu frunze de păpădie Pizza, plăcinte și tarte sărate Colac umplut cu brânză de oaie Pască sărată Tartă din aluat brisée cu broccoli Tartă sărată cu sfeclă Bucătăria vegetariană: Făina și tipurile de făină Tartă crocantă cu roșii și ceapă Lipie pufoasă cu roșii și capere Bucătăria vegetariană: Aluatul pentru pâine Plăcintuțe briséee cu legume Pizza
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu busuioc Tartă din bruschete de pâine prăjită Fasole verde și ardei cu sos de lămâie Legume mixte la cuptor Lipie pufoasă cu roșii și capere Anghinare Rulouri cu anghinare Anghinare umplută Anghinare, cicoare și hașmă în sos de portocale Pască sărată Anghinare cu năut și stafide Musaca de legume Supă de anghinare și morcovi Tăiței cu anghinare și ceapă Plăcintă cu bostan Plăcintă sărată Budincă de anghinare cu legume marinate Budincă de cartofi cu anghinare Anghinare în ulei Salată de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]