9,678 matches
-
zahăr. Totul e prost, dacă se sfârșește prost. Aș fi putut foarte ușor s‑o pun pe spate și n‑aș fi avut nevoie decât de un deget și de încă ceva, salivează tata și‑și bagă o mână în pantalonii de duminică proaspăt călcați, care n‑or să mai rămână mult timp așa. Acolo, în pantaloni, își mișcă și‑și agită degetele harnice care n‑au mai fost puse la lucru manual de mult, ultima dată s‑a întâmplat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe spate și n‑aș fi avut nevoie decât de un deget și de încă ceva, salivează tata și‑și bagă o mână în pantalonii de duminică proaspăt călcați, care n‑or să mai rămână mult timp așa. Acolo, în pantaloni, își mișcă și‑și agită degetele harnice care n‑au mai fost puse la lucru manual de mult, ultima dată s‑a întâmplat în război și atunci cu intenții ucigașe. Acum a venit vremea să facă exact opusul. Tata își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
am știut exact când să frânez, sunt un șofer cu experiență, tăticule. Te‑ai speriat? Și dacă n‑ar fi funcționat frânele, hă? Și încă o palmă, una‑n stânga și una‑n dreapta. Tati era să se scape în pantaloni, din fericire a reușit să se țină. Dar are o nevoie urgentă, de la bere i se trage. Rainer, care‑i încă foarte slăbit din cauza intențiilor lui criminale, trebuie să‑și târască tatăl umflat de bere la marginea pădurii, unde acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
jazz și nu e nici cumpătat, nici modest. Credeți că s‑ar încălța cu niște pantofi obișnuiți? Nu, nici vorbă, nu vrea să încalțe decât pantofi ultramoderni, cu botul ascuțit, care‑ți strică piciorul. Și nu mai vrea să poarte pantalonii pe care i‑a avut la prima comuniune, se îmbracă doar în blugi. Pentru că banii de buzunar trebuie economisiți (dacă‑i pe‑așa, părinții ar putea să nici nu‑i mai dea bani), ești nevoit să cerșești bani de blugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
l‑a primit deja pe Hans la sânul ei, cu câțiva ani în urmă, pentru ca acesta să nu‑și mai amintească de copilăria petrecută la țară. N‑au mai rămas decât șiruri lungi de bărbați în salopete de lucru și pantaloni sau halate decolorate, nimic din ce au pe ei nu amintește de o pajiște verde sau de un pârâu. Metropola nu cunoaște mila, te poți evidenția doar dacă faci un efort foarte mare, astfel încât alții să te observe și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sau nu; aceștia au la ei afișe și o găleată cu clei, în care tot amestecă. Asta nu prea‑l impresionează pe Hans. Mai nou, se schimbă întotdeauna la firmă înainte de‑a pleca acasă. Pe stradă nu apare decât în pantaloni și pulover. Pe vremuri se întorcea cu bicicleta acasă, îmbrăcat în haine de lucru, astăzi mușchii lui sunt acoperiți de lucrurile pe care i le‑a dăruit Sophie. Hainele s‑au cam lăbărțat deja și se șifonează vizibil în zonele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se că acum, în momentul despărțirii, ar trebui să se simtă la fel ca atunci când s‑au salutat, doar mai bogați, fiindcă între timp și‑au dăruit multe lucruri prețioase. Lui Hans nu i‑a dăruit nimeni nimic, în afară de Sophie (pantalonii și puloverul) și de mama care i‑a mai cumpărat și ea din când în când câte un lucru practic. Sophie îl întreabă pe Hans ce părere are despre infracțiuni. Rainer vrea să comită infracțiuni și ea crede că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fiice, dar ele sunt copiii unor oameni care, din păcate, le‑au educat prost, încât au devenit niște tinere delincvente. Ptiu, drace, nu poți decât să le scuipi în ochi. În Linz nu există așa ceva. Să‑i scot pula din pantaloni și să i‑o strâng ca să‑l doară, întreabă Anna răvășită. Nu, lasă, îi răspunde fratele ei, conducătorul, cine altcineva, care se ține sobru deoparte și dirijează totul cu sensibilitate. Crezi cumva că mie chiar nu mi‑e silă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o țigară care face ca, pentru scurt timp, aerul de adineauri să devină opac. # În vestiarul sălii de sport explodează o bombă cu focos percutant. Multe vise neomoderne ale generației postbelice sunt distruse total. Printre altele, sunt distruse fuste Conny, pantaloni gri de flanel, blugi, șosete, ciorapi trei sferturi, pulovere, bluze, blazere și temuta fustă ecosez. S‑a aranjat în așa fel încât să nu fie rănită nici o persoană, căci, altfel, persoana rănită l‑ar fi văzut pe cel care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Sophie Pachhofen și nimeni n‑o consideră capabilă de așa ceva. Adolescenții ăștia mototoli, care n‑au nimic altceva în cap, își plâng hainele distruse pentru că o să mai dureze multă vreme până când își vor convinge părinții să le cumpere din nou pantaloni și fuste la modă. Pentru asemenea incapabili s‑a ostenit Sophie. Dar a făcut‑o în primul rând pentru ea însăși. Vestiarul sălii de sport, care trăsnește a transpirație și a gaz, trebuie renovat complet. Elevii ultimei clase de liceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
eu nu am Înțeles bine despre ce e vorba. Acest bărbat a venit la mine să mă Întrebe ceva despre urechea lui Van Gogh. Mi-am trecut receptorul În mâna stângă și am Început sa-mi frec mâna dreaptă de pantaloni, pentru a o șterge de sudoare. — Van Gogh? — Da. „Știi de ce și-a tăiat Van Gogh urechea?“ m-a Întrebat bărbatul. Femeia păstră tăcerea câteva momente. — L-ați Întânit cumva pe acest domn În holul de la Plaza? Tonul vocii Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
la un local de genul ăsta.“ Le-am vorbit Întruna până au coborât Înaintea noastră. De Îndată ce ne-am văzut singuri În cameră, ne-am aruncat Îmbrățișați În pat. Akemi rostea Încontinuu: „Mă simt ciudat, mă simt ciudat“, desfăcându-mi fermoarul pantalonilor pentru a-mi elibera sexul, care se Întărise deja. În momentul În care mi-l cuprinse Între buze, mi-am dat seama că nu aveam nici cel mai mic instinct de agresivitate. Nu simțeam nimic din acea dorință sexuală năvalnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să schițez un zâmbet În momentul În care privirea mea a Întâlnit-o pe cea a chelneriței. Cineva aduse Îndată un telefon fără fir, iar chelnerița mi-l Întinse Îngenunchind În fața mea, de parcă ar fi vrut să-mi desfacă fermoarul pantalonilor, să-mi scoată penisul și să-mi facă o felație pe loc. — Domnule Miyashita, am rezervat o cameră, vreți să discutăm aici? spuse acea voce inconfundabilă, indicându-mi numărul camerei, după care Închise brusc, fără să mai aștepte vreun răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ales la Început o fată dintre prietenele mele. Keiko Kataoka și-a reluat povestea de Îndată ce m-am Întors În cameră și m-am așezat pe canapea. Fără Îndoială că se simțea mirosul de spermă de pe degetele mele și de pe fermoarul pantalonilor. Îmi venea să-mi frâng degetele de rușine, dar știam că oricare ar fi fost dovezile rușinii, nu le puteam ascunde față de Keiko Kataoka. — Aveam câteva prietene foarte apropiate, fiecare diferită de cealaltă, dar aveau În comun ceea ce eu numeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Nu suport să fiu sărutată În halul ăsta! Ajunge, nu mai vreau! Gata! Ce se Întâmplă cu mine? De ce mă simt așa de ciudat...? murmura Noriko, scuturată de convulsii, lipindu-și corpul de sexul bărbatului, pe care-l simțea prin pantaloni. — Calmează-te, Noriko! Lasă-mă pe mine. Încearcă să te ridici puțin. Așa, apucă-te de mine și Încearcă să te ridici În picioare. Ai Încredere În mine. O să-ți ofer ce ți-am oferit mereu și știu că-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pentru ce te-ai Întors aici? Nici eu nu știu prea bine, am răspuns. Hainele lui erau oarecum diferite de cele În care Îl văzusem prima oară. Avea părul și barba lăsate să crească În dezordine, purta o pereche de pantaloni din velur ce păreau lipicioși la atingere și o canadiană cu niște pete care parcă formau o hartă. Avea un aer mai degrabă de alpinist decât de vagabond bețiv. — Mi s-a spus să mă Întâlnesc cu tine și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
am gândit că nu știam limba, că puteam astfel să uit de orice rușine, am simțit cum mi se scurgea ceva din vârful penisului. Nu-mi dădeam seama dacă am ejaculat, dacă era doar o secreție sau dacă urinasem În pantaloni, dar tremuram din tot trupul. Un singur lucru mi-era clar: eram ca un câine, sau ca un porc, sau ca o pisică În fața porției de mâncare. Încercam să-i spun bărbatului ceva despre Van Gogh, dar parcă Îmi legase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să vă mai Întâlniți o dată? — Da. Atunci duceți-vă neapărat. Și ascultați orice v-ar spune. Ați Înțeles? Indiferent ce v-ar cere. Chiar dacă v-ar zice că are chef de fundul dumneavostră și v-ar cere să vă dați pantalonii și chiloții jos și să vă târâți În patru labe pe Fifth Avenue. Ați Înțeles? — Da, da, am răspuns eu la auzul vocii ei, cu balele scurgându-mi-se, ca un câine În călduri. Penisul mi se Întărise instantaneu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
urmărind marginea covorului, tot Întrebându-mă cu ce haine să mă Îmbrac la prima Întâlnire cu o femeie blondă și cu pielea foarte albă. Am probat mai multe cămăși și În cele din urmă mi-am ales o pereche de pantaloni din lână bleumarin și o cămașă albă din bumbac. Mă gândeam că trebuia să existe un serviciu de pază și protecție chiar și În acest hotel de categoria a doua care dădea spre Central Park. Nu părea deloc genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
genul tatuajelor pe care și le fac pe braț homosexualii skinhead. Mi-aduc bine aminte de ele pentru că, de Îndată ce le-am văzut, mi-a venit poftă să mănânc sushi. În partea de jos a trupului purta ceva la fel de cool. De sub pantalonii extrem de scurți și mulați se vedeau niște ciorapi din plasă și portjartiere. M-a mirat expresia nobilă de pe chipul ei. Era chiar drăguță. Spunea că a petrecut multă vreme În Londra, așa că mă gândeam că acolo trebuie să fi Învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Kansai, m-am gândit eu. Gândul acesta nu-mi provoca nici o durere, ceea ce m-a făcut să mă Îngrozesc. Când m-am dus a treia oară la toaletă, am dat peste un bărbat Între două vârste, așezat pe veceu, cu pantalonii și chiloții În vine, care se masturba. Nici după ce ni s-au Încrucișat privirile nu s-a oprit din treaba lui. Abia după ce-am ieșit de la toaletă mi-am dat seama că-l invidiam. Yazaki și-a făcut apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mi-a plăcut mai mult a două oară, mai ales că acum era acoperită cu păr de la o pisică enormă care dormea întinsă pe o pernă sub o comodă lungă de stejar. Încă îmi mai pescuiam firele de păr de pe pantaloni când Frau Lange intră în încăpere. Era îmbrăcată cu un capot din mătase verde care-i lăsa la vedere partea de sus a sânilor mari, precum cocoașele gemene ale unui monstru marin roz; avea papuci asortați și ținea între degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
asupra auzului precum oricare dintre materialele tipărite disponibile ar fi putut-o avea asupra ochiului. Cu detalii ginecologice fotografiate de aproape, dar prost, revista la care mă uitam făcea parțial loc unui text care era destinat să desfacă nasturii de la pantaloni. Dacă era să te încrezi în ea, tinerele asistente medicale germane se împerecheau fără mai multă minte decât pisicile maidaneze obișnuite. Becker azvârli revista pe podea și ridică alta. — „Noaptea nunții pentru virgină“, citi el. — Nu e genul dumitale, Herr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
lui Poliza se afla într-un subsol din apropiere. Am coborât niște trepte și apoi am luat-o pe o alee lungă. În fața ușii studioului lui Poliza am fost întâmpinați de un bărbat îmbrăcat într-un sacou de culoare crem, pantaloni verzi, cravată din mătase în diferite nuanțe de verde și cu o garoafă roșie la butonieră. Nici un efort sau bănuț nu fusese cruțat pentru înfățișarea lui, dar efectul general o lipsă atât de mare de bun-gust, încât arăta ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un comerciant de vinuri care refuză să guste din Bourgundy-ul pe care are de gând să-l cumpere. De neimaginat. Unde îi găsesc și pe puțoii ăștia? — Simplu. Se duc și îi iau cu arcanul pe toți bărbații care poartă pantaloni scurți din piele. Este ceea ce naziștii numesc selecție naturală. Pe podea, în capătul biroului, zăcea cufărul care conținea cadavrul, acoperit cu un cearșaf. Am luat două colete mari și ne-am așezat. Illmann dădu cearșaful la o parte și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]