4,853 matches
-
stă la îndemâna oricui), ci pentru că este unicul mod cu adevărat onest, adaugându-și ironia sau chiar satira, prin care un autor se mai poate raporta la trecut, înțeles și ca istorie livrescă. În fapt, trecutul ca referent nu este pus între paranteze sau eludat, ci reintegrat în noul sistem valoric: este încorporat și modificat, capătă o existență și o semnificație nouă. Tocmai din acest motiv, nu sunt rare parodiile la Biblie tema credinței, care și-a atras atâtea și atâtea discuții de-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
au înscris la U.I.L. (care a trecut de la 12 576 de înscriși în 2004 la 32 811 în 2008) și la C.I.S.L. (unde sunt înscriși mulți români care lucrează în construcții, bone și menajere)76. Vom face o scurtă paranteză, acum, pentru a prezenta un fenomen interesant, acela al scoaterii la suprafață a acelei forțe de muncă care timp de un deceniu a lucrat la negru. În anul 2007, ministrul muncii, Cesare Damiano a declarat că înainte de 1 ianuarie 2007
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se dau" (cu rația) chiar și delicatese. În drum spre casă, Donțova intră vineri seară în alimentara. Cum "la carne era gol", iar "la pescărie n-avea ce cumpăra", cumpără de la băcănie două sticle de ulei de floarea-soarelui. Precizarea din paranteză nu este deloc neimportantă: "până atunci nu se găsise decât ulei de bumbac". Oamenii ajung să considere normale aceste condiții, care fac parte efectiv din viața lor, de aceea nu se revoltă. Cuvântul "noroc" amintește de "ziua aproape fericită" petrecută
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
multe indicii care sugerează că naratorul nuvelei cunoaște bine lumea lagărului și că este, poate, un fost deținut. Așa s-ar explica și atitudinea de compasiune pentru deținuți, pe care o dovedește acest narator. În scena percheziției, apare într-o paranteză o completare motivată nu sub aspect informativ, ci emotiv: gardienii "le-au poruncit deținuților să-și desfacă pufoaicele (în care fiecare și-a pitit căldura din baracă)"275. Remarcăm încă un narator interesant din acest punct de vedere naratorul ironic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
miliarde de ani de când există scoarța terestră", exagerarea este un semn al ironiei. Cultul personalității este mascat de grija pentru popor a conducătorului. Prin această grijă se motivează răspândirea miilor de portrete în toată țara, iar precizarea naratorului, plasată în paranteză, este cât se poate de "nevinovată": "Dar lui Stalin însuși la ce îi foloseau acestea? el e modest"276. (trad. a.) Nici naratorul din povestirea O întâmplare în gara Kocetovka nu se poate abține să-l ironizeze pe Stalin (din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lor este ficțională. 4.1.2. Explicații și evaluări Toți naratorii lui Soljenițîn manifestă o preferință clară pentru discursul explicativ, prin care ei aduc informații suplimentare despre diferite elemente ale istoriei 293. Explicațiile respective sunt plasate, de cele mai multe ori, între paranteze, ceea ce constituie o particularitate a manierei scriitorului rus. În povestirea Mâna dreaptă, după replica eroului (eului-narat), prin care îl apostrofează pe bătrânul bolnav pentru că ceruse o țigară (apostrofare făcută de pe poziția unui om sigur pe sine, care nu este robul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sigur pe sine, care nu este robul acestui obicei), naratorul furnizează cititorului o informație suplimentară, pe care Bobrov nu o știe: "Eu însumi renunțasem la acest nărav cu o lună în urmă, abia am reușit"294. Explicația este plasată în paranteze, ca și cum ar constitui un secret șoptit la ureche, cu scopul de a-i oferi cititorului o imagine completă: cel care îl ceartă pe bătrân pentru dorința lui de a fuma abia reușise, la rândul lui, să se lase de acest
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
traduce" discursul personajului, apare în romanul Primul cerc, în scena în care Volodin, proaspăt arestat, protestează cu argumentul că nu i-a fost dovedită vinovăția. Personajul spune, de fapt, că nu este încă arestat, iar naratorul plasează o explicație în paranteză, prin care îl corectează: "Ce faceți? tresări Innokenti [...] Cine v-a dat dreptul? Încă nu sunt arestat! (Voia să spună: vina încă nu a fost dovedită)"297. Explicații oferă și naratorul omniscient din romanul Pavilionul canceroșilor, cu scopul de a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
înseamnă briceagul lui mititel 302. Lumea spitalului, ca și lagărul, are particularități pe care naratorul omniscient le cunoaște. De aceea, termenii și sintagmele prin care comunică medicii, folosiți uneori și pentru a nu fi înțelese de bolnavi, sunt "traduse" în paranteză: ""nu este exclus un deznodământ letal" (ideea era: să nu moară pe masa de operație) [...] Status idem, i se spunea. (Asta însemna: situația e neschimbată)"303. Naratorul omniscient din povestirea O întâmplare în gara Kocetovka furnizează în permanență explicații plasate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este exclus un deznodământ letal" (ideea era: să nu moară pe masa de operație) [...] Status idem, i se spunea. (Asta însemna: situația e neschimbată)"303. Naratorul omniscient din povestirea O întâmplare în gara Kocetovka furnizează în permanență explicații plasate în paranteze, cerute de faptul că percepția limitată a personajului principal, care ocupă o mare parte a textului, nu poate furniza informațiile respective, ca în exemplul următor: "Ce e drept, plescăitul apei nu se mai auzea așa de tare în burlanul spart
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
oaspetele său, "înțelegerea" respectivă nefiind decât un semn al completei lui alienări. Zbuciumul sufletesc este în creștere. După șocul inițial ("Zotov simți că se frânge totul în el!"), tânărul locotenent începe să cugete, iar toate gândurile lui sunt izolate în paranteze, într-un ritm halucinant: (Așadar nu vine din încercuire. E un agent străin! Probabil un emigrant alb, de unde și manierele astea). [...] (N-o fi cumva un ofițer travestit? De-aia întreba de hartă adineauri... A cam sărit peste cal cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la ei ajung mai multe informații, dar, în același timp, trebuie să remarcăm că situația este o modalitate de manipulare, de orientare a interpretării. Așa se întâmplă în scena care surprinde dialogul dintre Kostoglotov și Diomka, unde apare, într-o paranteză, gândul nerostit al lui Rusanov. Pentru cititor, indiciul că este vorba tocmai despre Rusanov îl constituie porecla Roadeoase, pe care el o folosește la adresa lui Kostoglotov (niciodată rostită cu voce tare): Încerc să citesc cât mai mult, spunea Diomka, până mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu. Ea spune doar "alături", dar această replică de răspuns concisă nu comunică tot adevărul, pentru că, în cazul relației medic-pacient, oricum nu se spune niciodată tot adevărul. Așadar, această replică directă se cere continuată și, în acest caz, plasată între paranteze, procedeu prin care zona discursivă a personajului se extinde inevitabil: (Cum să-ți explic eu ție, nefericitule, că nu-i același lucru cancerul la limbă și cancerul buzei inferioare? Extirpezi ganglionii de sub maxilar și, deodată, te pomenești că sunt atinse
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nou, Nadia, împreună cu Șceagov, de data aceasta, este plasată simetric scenei discutate anterior. Dacă în timpul întrevederii cu Nerjin nu se puteau exprima toate gândurile din cauza cenzurii exterioare, aici nu se pot exprima dintr-un impuls interior, drept care sunt inserate în paranteze fragmente de discurs interior ce aparține Nadiei. Ea îi dăduse lui Șceagov dovezi de atenție și de interes, dar, pentru a scăpa de sentimentul de vinovăție, elaborase, pentru ea însăși, justificări ale fiecărei acțiuni. Se produce, astfel, interferența zonelor discursive
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
subiectiv ca desuete este o valoare atât de pregnantă, încât obișnuim să numim "societate de consum" colectivitatea care o promovează. Este adevărat că Mai 1968 era antimaterialist, anticapitalist, antiproductivist și anticonsumerist, dar, în acest domeniu, acea perioadă este doar o paranteză în cadrul istoriei. Odată cu acalmia care a succedat acestor tulburări și odată cu expansiunea rapidă a neoliberalismului, a revenit în forță aspirația către o bunăstare tot mai mare. Bunăstarea reprezintă una dintre cele mai puternice motivații pentru țările care s-au alăturat
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a-și menține condiția fizică. De abia atunci PDL se va fi dovedit, în fine, util societății și să rămână veșnic în istorie, drept partidul care a schimbat stilul de viață al națiunii, prin introducerea culturii eco. (Intr-o mică paranteză putem să ne întrebăm și noi, așa ca un Tândală de provincie: Intr-o asemenea cultură doamna Roberta Anastase, ar merge pe bicicletă fără sepepiști, la coafor, sau...? Credem că sunt slabe speranțe!). Și uite așa, PDL intenționează să dea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
analizau răspunsurile date la întrebările profesorului, dar și forma în care au fost date. "Gesturile, explică dl Dollfus, sonoritatea vocii, pronunția lui B, P, T, V, S, F dacă nu sunt suficient de siflante, de exemplu. Pauzele, variațiile de tonalitate, parantezele, momentele în care trebuie să crească intensitatea vocii...". Aceste instituții școlare pun accentul pe practicile sportive, complemente indispensabile ale relației cu corpul. Colegiile englezești se bucură, în acest domeniu, de o mare reputație, dar les Roches sau colegiile elvețiene nu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dar amândouă se comportă abstract față de fenomenul diferenței culturale. Potențialele de conflict date de diferența culturală și de inegalitatea religioasă în viața societății 11 septembrie 2001 este dovada istoric-universală încărcată simbolic în acest sens sunt puse în mare măsură în paranteză în politica culturală de până acum a societății civile (Flonta, Keul, Rusen, 2005, p. 27). "Religia este legătura cu sacrul. Modul concret și permanent în care omul realizează această legătură este religiozitatea. Credincioșii se roagă, postesc, aprofundează scrierile sfinte, aduc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
administrative sunt și deținătorii unor diplome similare în drept. De asemenea, precizam că numărul titularilor unui doctorat la instituția mai sus menționată în intervalul cumulat 1863-1914, provenind din Basarabia și Transilvania, se ridică la șase, de aici diferențele marcate între paranteze. 74 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. CI-CXXXIX și Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 71-86. 75 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. CXXXIX-CXLIII și Union des Anciens Étudiants
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
umaniste pentru a nu ne referi și la foarte numeroșii ingineri, avocați, doctori ș.a.m.d. care, neavând o voce publică, sunt cunoscuți mai curând în mediile microsociale din care au plecat și sunt puțin studiați de specialiștii exilului. În paranteză fie zis, nu avem încă o bună istorie a exilului românesc, deși avem de mai mulți ani un institut public de profil. Așa că se manifestă un efect de lupă: se scrie mai ales despre cei care au scris ei înșiși
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
un tânăr talentat care a decedat prematur -, când a lansat revista Cuvântul, avea pe pagina întâi, mare: "În sfârșit, Nae Ionescu". Eu am rămas mască: "Cum adică Nae Ionescu, asta este problema României în 1990? Adică de unde până unde?" Închid paranteza. S. A. : Da, e un fapt simptomatic. În 1990, pe când o parte dintre cei tineri și dintre cei încă tineri mergeau în străinătate să studieze și să-și lărgească referințele culturale și ideologice, căutând astfel ieșirea din cercurile vicioase și punctele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
au apărut specialiștii din domeniile noi: din rândul inginerilor, pentru că aceștia domin-au statistic sistemul de învățământ superior românesc. și jurnaliștii, și poeții, și politologii, și politicienii, și preoții primilor ani de postcomunism fuseseră "la bază" ingineri. V. N.: O paranteză aici, dar vreau să subliniez acest lucru. Sunt gata să cred că majoritatea acestor oameni erau bine intenționați, credeau în mod sincer că ceea ce spun ei e folositor societății. Eu i-am numit odată "sfetnici ai națiunii", am fost certat
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
scriitorii ajutați arată resentimente în locul recunoștinței. Lipsa de memorie și intermitența curajului, caracteristici ale originalității intelectualității românești, lovesc încă o dată prin Ion Caraion. II.4. Efectele exilului La sosirea în Paris, Monica Lovinescu nu știa că exilul va fi "o paranteză" ce-i va cuprinde toată viața. Începutul se prezintă ca o aventură a tinerei studente într-un oraș al viselor bucureștene. În memorii, asociază ritmul frenetic al evenimentelor cu metafora luminii care se stinge brusc la aflarea știrii abdicării Regelui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în patriile adoptive. De cele mai multe ori acesta este motivul pentru care renunță la tradiție, credință, solidaritate și cultură: trecutul este mai puțin important decât identificarea cu noua naționalitate. "Exilul fiind un mare devorator de destine"165, spune Monica Lovinescu între paranteze, artiștii își pierd atât vocația, cât și propriile persoane. Exilul reprezintă dezrădăcinare, înfrângere, suferință, negație, experiență interioară, spirituală. Fiecare scriitor din exil realizează despărțirea de formele românești. Ideea revenirii acasă le influențează și organizează viața. "Întoarcerea acasă" presupune respectarea tradiției
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de superficialitate etică), ci și ea (de permanenta culpă față de mama decedată în închisoare). Regăsirea cu prietenii și semnalele pozitive îi înlătură teama că sacrificiul e inutil: "ai avut dreptate să-ți petreci toată viața la Paris, în această nesfârșită paranteză românească"228. Întrebată în primul an după revoluție, la București, dacă exilul s-a încheiat, autoarea răspunde: "Exilul, din păcate, nu cred că a încetat nici din punct de vedere spiritual, nici altfel, pentru că va înceta în momentul când se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]