1,528,970 matches
-
magnifique, aveți artiști veritabili, dar cu țigănetul ce facem? N ați vrea, totuși, să vă retrageți copiii de pe străzile noastre și să ne scutiți de furtișagurile "specialiștilor" voștri? Încolonați-i spre patrie, pe ritmul minunatelor doine, și apoi mai discutăm" Partea proastă e că atât rromii, cât și copiii străzii se vor întoarce în România doar atunci când vor avea măcar un sfert din șansele oferite de Occident. Când românul va da cerșetorului un euro și nu o mie de lei, când
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
iertări ale datornicilor, grațieri ale pușcăriașilor, raportări de realizări uriașe în economie, un bombardament de imagini la televiziune cu mii de apartamente oferite tinerilor, prezențe susținute la emisiunile de știri ale celor mai iubiți dintre pesediști etc. Pe de altă parte, se vor scoate dosarele ciudat, nu prea onorabile ale oricăror potențiali adversari, se vor minimaliza activitățile ce n-au girul pesedist, se vor acoperi de ridicol acțiunile deasupra cărora nu flutură năframa rosicrucismului iliescian. Chiar de-ar fi să câștigăm
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
Vulcănescu, pe Haig, Arșavir și Jeni Acterian, pe Mihail Sebastian și alți cîțiva - dar desigur și literaturii universale - pe fugarii Eugen Ionescu, Emil Cioran și Mircea Eliade. Lucian Boz se refugiase și el - mai întîi în Franța unde a avut parte de o serie de neplăceri cumplite - ceea ce avea să-l determine să părăsească Europa și să se stabilească pentru totdeauna în Australia - de unde a păstrat aproape neîntrerupt legături epistolare și nu numai cu cei trei mari contemporani - Cioran, Ionescu, Eliade
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
Cioran, Ionescu, Eliade - dar și cu patriotul filozof Constantin Noica sau cu Pericle Martinescu, dar mai ales cu Nicu Steinhardt pe care îl numea "Nicu Aureliu"; acesta răspundea misivelor "din inimă, din suflet și din cuget" cu o trainică prietenie. Parte din aceste "scrisori din exil" au fost tipărite în 2001 la Cluj, după cum la București vrednicul Nicolae Țone avea să-i tipărească un volum simbolic intitulat "Piatră de încercare". Dar trecutul bucureștean al lui Lucian Boz a fost - am putea
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
de-o măsură a nemăsurării), cheamă noi și noi înțelegeri, investigații, precizări, interpretări. E un magnet pentru conștiințele critice. În eseul d-sale intitulat Hasdeenii, Ovidiu Pecican își propune a-l aborda indirect, prin unghiul receptării de care a avut parte pînă-n prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru care acesta a constituit o paradigmă asumată în fibră intimă, subsecventa tipului băștinaș de uomo universale. Pe de altă parte
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
investigații, precizări, interpretări. E un magnet pentru conștiințele critice. În eseul d-sale intitulat Hasdeenii, Ovidiu Pecican își propune a-l aborda indirect, prin unghiul receptării de care a avut parte pînă-n prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru care acesta a constituit o paradigmă asumată în fibră intimă, subsecventa tipului băștinaș de uomo universale. Pe de altă parte, firește, cercetătorii de diverse calibre care și-au închinat lucrările
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
parte pînă-n prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru care acesta a constituit o paradigmă asumată în fibră intimă, subsecventa tipului băștinaș de uomo universale. Pe de altă parte, firește, cercetătorii de diverse calibre care și-au închinat lucrările fenomenului Hașdeu. Trebuie precizat că cei din prima categorie s-au apropiat de Hașdeu cu mijloace parțial inspirate de însăși contribuția operei și personalității sale, nu în ultimul rînd de
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
și mergem în direcția pe care ne-a indicat-o el. Au urcat și coborât colina către locul unde lăsaseră automobilul, dar când au ajuns la sosea, aceasta dispăruse. Cred că am greșit drumul; cred că am ajuns în altă parte. Sau ne-a furat cineva mașina. Să ne întoarcem la izvor; sigur că omul s-a dus acolo. Au urcat și au coborât colina; au traversat grădina de zarzavat. Mirosea a mentă și a pământ reavăn. Dar dincolo de stânci n-
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
înoptează și încă nu am găsit drumul. Și aproape că au început să alerge. Printre umbrele asfințitului au auzit, deodată, voci. Oameni a exclamat bărbatul. Suntem salvați Salvați? a întrebat femeia. Și din nou s-au auzit voci. Sunt în partea aceea, a spus femeia, arătând spre stânga. Ba sunt în partea cealaltă, a spus bărbatul, arătând spre dreapta. Bărbatul a luat-o pe femeie de mână și au început să alerge amândoi spre dreapta. Dar pe măsură ce alergau, vocile se auzeau
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
început să alerge. Printre umbrele asfințitului au auzit, deodată, voci. Oameni a exclamat bărbatul. Suntem salvați Salvați? a întrebat femeia. Și din nou s-au auzit voci. Sunt în partea aceea, a spus femeia, arătând spre stânga. Ba sunt în partea cealaltă, a spus bărbatul, arătând spre dreapta. Bărbatul a luat-o pe femeie de mână și au început să alerge amândoi spre dreapta. Dar pe măsură ce alergau, vocile se auzeau tot mai departe. Merg mai repede decât noi s-a plâns
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
mergem pe urmele lor, vom fi salvați. Așa au făcut, ascultând și alergând, în timp ce umbrele asfințitului creșteau. Până ce vocile nu s-au mai auzit și s-a lăsat noaptea, o noapte deasă și întunecată. Luna încă nu răsărise. Din toate părțile îi înconjurau umbre, zgomote, murmure pe care ei le confundau cu siluete, persoane, voci. Dar erau doar bezne, trunchiuri de copaci, vreascuri trosnind, foșnet de frunze. Ne-am rătăcit? a întrebat femeia. Nu știu, a spus bărbatul. Au mers înainte
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
și de rădăcini, a ajuns din nou pe cărare. Dar cărarea dispăruse. Acum mai era doar o bordură îngustă pe care ea nu încăpea, pe care nici picioarele ei nu încăpeau. O bordură fără ieșire. A rămas locului, dintr-o parte, cu picioarele unul în fața celuilalt ca siluetele din desenele egiptene, cu latura dreaptă a corpului lipită de piatra de sus și latura stângă deja scăldată în boarea rece și aspră a prăpastiei. Simțea că ierburile și rădăcinile de care se
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
rădăcinile se vor rupe, nu se va putea agăța de nimic, nici chiar de ea însăși. Fiindcă pe ea însăși se va pierde atunci. A înțeles că-i mai rămăseseră doar câteva clipe. Atunci și-a întors fața spre cealaltă parte a prăpastiei. A încercat să străpungă întunericul. Dar nu se vedea decât întuneric. Și totuși și-a spus: De cealaltă parte a prăpastiei este cu siguranță cineva. Și a început să strige. Dintr-un volum de povestiri portugheze aflat sub
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
va pierde atunci. A înțeles că-i mai rămăseseră doar câteva clipe. Atunci și-a întors fața spre cealaltă parte a prăpastiei. A încercat să străpungă întunericul. Dar nu se vedea decât întuneric. Și totuși și-a spus: De cealaltă parte a prăpastiei este cu siguranță cineva. Și a început să strige. Dintr-un volum de povestiri portugheze aflat sub tipar la Editura Universal Dalsi.)
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Neagoe Basarab, Sextil Pușcariu la Dimitrie Cantemir, Garabet Ibrăileanu la Mihai Eminescu. Textul, la rândul lui, este așezat într-un scurt excurs biografic, urmat de examenul critic propriu-zis și, în încheiere, de un paragraf cu referințe critice. Fiecare scriitor are parte de un portret dintre cele de largă circulație, fotografic sau gravat. Autorii articolelor sunt numiți pe contrapagina coperții dicționarului, în ordine alfabetică și cu paginile la care pot fi găsiți: Ioan Adam 24, 65, 72, 77, Barbu Cioculescu 43 etc.
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Iorga, prezent în Dicționar numai cu dramaturgia și nu, de pildă, cu admirabilele portrete din Oameni care au fost ( un dicționar și acela), ori din literatura sa de călătorii. Din palmaresul numeroaselor piese ale savantului istoric este lăsată de o parte cea mai valoroasă, în opinia noastră, și anume Doamna lui Ieremia Vodă. Despre bogata recoltă în drame istorice ale profesorului, un spirit răutăcios din epocă afirma că, împovărat de lucrări ce nu-i lăsau o clipă liberă, Nicolae Iorga își
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
în ansamblu și pe termen lung. Chiar și artiștii tineri care, la prima vedere, par a fi grav dezavantajați, au la dispoziție o plajă largă și diversă de programe cu finanțări din spațiul european, si nu numai. Pe de altă parte, oricît de bine ar fi văzut în ambientul lui profesional și oricît de eficient și-ar fi reglat sistemul de realtii, artistul contemporan se va afla mereu într-o stare de insatisfacție mai mult sau mai putin manifestă , pentru că noii
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
lucrative, exact așa cum folosesc proxeneții tinerele pe care le "exporta în străinătate. Concluzia care derivă dintr-o asemenea realitate este una singură: anume crearea și impunerea unui nou model de relație între galerist și obiectul de artă, pe de o parte, și între acțiunea comercială și actul cultural, pe de alta.
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
binevenită pentru a completa cadrul estetic larg, ca o râma a tabloului prezentat. Lucrare de tinerețe, Simfonia nr. 22 în mi bemol major numită " Filozoful este o sinteză între elemente de limbaj baroc și clasic: Adagio-ul, preluat că prima parte din Sonata da chiesa, cu alura solemnă și ritm punctat à la Händel, privește spre trecut, dar impulsul motoric și dinamismul părților rapide, sonoritățile surdinate, inventivitatea orchestrației sunt cuceriri expresive și formale cu mari deșchideri spre viitor. Că acest gen
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
major numită " Filozoful este o sinteză între elemente de limbaj baroc și clasic: Adagio-ul, preluat că prima parte din Sonata da chiesa, cu alura solemnă și ritm punctat à la Händel, privește spre trecut, dar impulsul motoric și dinamismul părților rapide, sonoritățile surdinate, inventivitatea orchestrației sunt cuceriri expresive și formale cu mari deșchideri spre viitor. Că acest gen de repertoriu îi vine mânușa lui Horia Andreescu este evident; feelingul sau educat pentru acest limbaj a dat interpretării sale nu numai
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
unde e oare adevărul/ cu tine l-ai luat?// sfârșit de iarnă/ se-ngreuiaza semințele/ de plictiseală// iubire/ cenușă din urmă/ spre ființă ta/ jocul mișcării,/ icoane icoane.../ exist?// visul/ beata opunere/ în jocul distanței Interesant și poemul în 9 părți ce se deschide, si se încheie cu această strofa: Această poveste/ procesiune formală/ în timpul singur/ Unică, frumos lucrat, cu maximă concizie, în gustul perfecțiunii, modern. N-am mai avut spațiu spre a-l transcrie. Poate altădată, într-un context de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
noi pe piața de carte românească, așa cum au fost Nicolae Manolescu sau Ovid S. Crohmălniceanu, în lumea literară de azi se poartă o bătălie fratricidă între scriitorii care aparțin aceleiași familii spirituale și, teoretic, ar trebui să fie pe aceeași parte a baricadei "moderniști" vs. "neoliberali" în beneficiul exclusiv al profitorilor noului regim, actuala putere nu are vocația diversității și a dialogului și visează la un sistem politic precum cel din Mexic, menit să o mențină la putere vreme de cîteva
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
era foarte inteligent, avea, cum zice Dobrogeanu-Gherea, o minte de "supraom", așa că își dădea seama că filosofia este un mod înalt de a pune ordine în lume. În plus, el era mult mai cult decît se crede. Pe de o parte, citea, pe de altă parte, discuta cu prietenii lui, mulți dintre ei doctori în Litere, în Drept, în Filosofie. Unii dintre ei erau chiar filosofi. Era prieten cu Rădulescu-Motru, care i l-a "predat" pe Nietzsche, cu Gherea, cu Zarifopol
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
zice Dobrogeanu-Gherea, o minte de "supraom", așa că își dădea seama că filosofia este un mod înalt de a pune ordine în lume. În plus, el era mult mai cult decît se crede. Pe de o parte, citea, pe de altă parte, discuta cu prietenii lui, mulți dintre ei doctori în Litere, în Drept, în Filosofie. Unii dintre ei erau chiar filosofi. Era prieten cu Rădulescu-Motru, care i l-a "predat" pe Nietzsche, cu Gherea, cu Zarifopol, stătea la taifas filosofic cu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit ideea să fac ancheta aceea frumoasă, la care atîția scriitori au răspuns antologic, "În lumea taților", anume ca să pot vorbi și eu despre tatăl meu. Avem tați, avem parte de ei, și avem parte de ei pînă murim. D.P.: Ai putea spune și tu, la fel cu Ionescu: Tot ceea ce am făcut, într-un fel, împotriva lui am făcut"? M.P.: Am făcut destule lucruri împotriva tatălui meu. Nu tot
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]