10,871 matches
-
persoane de mai sus, reprezintă „elementul de referință” la care cei doi se raportează și pe care și-l dispută. Acest „element de referință” poate fi un obiect sau o persoană. „Persoana/obiectul de referință” este elementul care acționează, aparent pasiv, În mod egal asupra celor doi „actori”: persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea „elementului de referință” este În primul rând legată de o anumită semnificație psihomorală la care cei doi „actori” aspiră. că Al treilea element al acțiunii psihologice este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În spațiul public, În „decorul cetății”, exercită o atracție puternică asupra celorlalți care nu sunt implicați În acest spectacol. Atracția vine din „curiozitatea”, dar și din „plăcerea colectivă” de „a vedea”. Acest fapt de „a vedea” nu este Însă niciodată pasiv. El este o formă de „coparticipare”, de „descărcare pulsională colectivă”, În care fiecare dintre „spectatori” se „identifică” cu unul dintre factorii” scenariului psihologic. În sensul acesta am remarcat că „publicul spectator” se grupează În trei sectoare: cei care Încurajează agresorul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
constantă, care-l stimulează și pentru care se dedică, ducând până la capăt acțiunea Întreprinsă. Omul inactiv este o persoană nemotivată psihologic, care are sentimentul că ceea ce face este inutil. El este, din punct de vedere psihologic, o persoană adinamică, inertă, pasivă, leneșă. Din punct de vedere moral, este complet lipsită de interes pentru sarcina pe care trebuie s-o execute. Nu-i vede sensul și nici valoarea. Consideră totul inutil, lipsit de importanță. Nu poate Începe acțiunea sau dacă o Începe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
activități psihologice sunt determinate atât de factori psihologici motivaționali interni, de sistemul de norme morale ale supraeului personal, cât și de o anumită mobilitate sau inerție a eului personal. În plus, contează factorii exteriori stimulanți sau inhibitori. Omul activ sau pasiv (inactivă este și rezultatul educației. Aceasta exprimă În unele privințe și atitudinea lor față de sistemul de valori, fiind În cazul acesta și o problemă de conștiință morală, a datoriei morale, care unora le lipsește. 25 DIFICULTĂȚI ȘI AJUTOR Cadrul general
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morale asupra conduitelor individului. Prin ele, atitudinea de evitare anulează conflictele, sau cel puțin le deturnează de la transformarea lor În acte de violență. Se poate vedea, din cele de mai sus, că evitarea confruntării, a conflictelor, nu este o atitudine pasivă, ci ea are la bază motivații psihomorale nuanțate. Conflictele sunt confruntări Între persoane, sau Între o persoană și situațiile de viață ale acesteia, de regulă situații limitative, Închise, ale vieții. Din acest motiv, orice conflict are În interiorul său o anumită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Din acest motiv, orice conflict are În interiorul său o anumită potențialitate, care este mobilizată premeditat sau care se poate declanșa brusc, cu brutalitate, agresivă primară, din care de altfel Își și trage originea. Conduitele de rezervă, de evitare, sunt aparent pasive, și aceasta numai din punct de vedere formal extern. Ele sunt motivate și elaborate ca rețineri În planul conștiinței morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sfera conștiinței sale ca pe o suferință. Această Întoarcere care mă face să sufăr, fie pentru Răul comis, fie pentru refuzul de a nu fi făcut Binele atunci când trebuia, când mi se impunea să-l fac, chiar dacă, prin atitudinea mea pasivă, nu am făcut Răul. Este o stare de nostalgie, o Întoarcere dureroasă care mă apasă și mă Îndeamnă permanent, reflectând asupra ei, să o repar. Răul este reactualizat În conștiința regretului, care mă transpune În trecut, la momentul greșelii, al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală este dată de fericirea pe care o conferă individul interiorizarea valorilor morale, a virtuților. Dobândirea unei asemenea stări de sănătate presupune Însă un efort permanent din partea persoanei, o atitudine activă, așa cum vom arăta În continuare. Atitudinea activă și cea pasivă Orice persoană are o anumită atitudine față de propria sa viață. Această atitudine este, În primul rând, expresia sentimentului vital, care face ca viața să fie trăită. Este impulsul vital fundamental, specific oricărei ființe. Dincolo Însă de acesta, conștiința ridică viața
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și trăită viața depinde Însă și de forța eului personal, de atitudinile care decurg de aici, față de sine și de propria viață. Distingem, În această privință, două mari direcții atitudinale ale persoanei față de viață: o atitudine activă și o atitudine pasivă. 1. Atitudinea activă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune antrenare și dinamism, interes și voință de a se realiza plenar. Dar această atitudine activă se poate desfășura În mod controlat și ordonat, sau necontrolat și haotic. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
forma nudă, malignă, a acesteia, cu pervertirea. Atât aventura, cât și pervertirea sunt expresia unor dorințe care scapă de sub controlul represiv al rațiunii și normelor morale, ducând la uzarea și degradarea rapidă a persoanei și a vieții acesteia. 2. Atitudinea pasivă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune un eu puternic și echilibrat. În mod egal, o atitudine pasivă este rezultatul unui eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
represiv al rațiunii și normelor morale, ducând la uzarea și degradarea rapidă a persoanei și a vieții acesteia. 2. Atitudinea pasivă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune un eu puternic și echilibrat. În mod egal, o atitudine pasivă este rezultatul unui eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi conforme cu natura eului personal. Am prezentat mai sus aspectele atitudinii active. Ne vom ocupa În continuare de aspectele atitudinii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este rezultatul unui eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi conforme cu natura eului personal. Am prezentat mai sus aspectele atitudinii active. Ne vom ocupa În continuare de aspectele atitudinii pasive. Atitudinea pasivă denotă o slăbire a intereselor individului, o voință slabă, nehotărâre În acțiuni. Toate aceste trăsături, care sunt expresia unei personalități slabe, se vor reflecta În atitudinile față de viață, În modalitatea de utilizare și de realizare a acesteia de către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unui eu slab, instabil și cu tendință către dezechilibru. Acțiunile psihologice și semnificația morală a acestora vor fi conforme cu natura eului personal. Am prezentat mai sus aspectele atitudinii active. Ne vom ocupa În continuare de aspectele atitudinii pasive. Atitudinea pasivă denotă o slăbire a intereselor individului, o voință slabă, nehotărâre În acțiuni. Toate aceste trăsături, care sunt expresia unei personalități slabe, se vor reflecta În atitudinile față de viață, În modalitatea de utilizare și de realizare a acesteia de către persoana respectivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
intereselor individului, o voință slabă, nehotărâre În acțiuni. Toate aceste trăsături, care sunt expresia unei personalități slabe, se vor reflecta În atitudinile față de viață, În modalitatea de utilizare și de realizare a acesteia de către persoana respectivă. De regulă, o atitudine pasivă nu va duce nici la realizări, nici la progres. Persoanele de acest tip sunt fie dependente de cei „tari”, fie apelează la alte mijloace de susținere pentru a putea Înainta și a se realiza În viață. Sunt Însă, tot În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se realiza În viață. Sunt Însă, tot În această categorie, și persoane care, pentru a putea obține ceea ce doresc de la viață, dar fără efort și creativitate, Își orientează conduitele Într-o direcție negativă, antisocială, sau devin dependenți sociali. În cadrul atitudinii pasive față de viață distingem două aspecte: orientare către sine și orientare către lume și viață. Să ne oprim asupra lor și să le analizăm. Atitudinile pasive orientate către sine sunt reprezentate prin dezinteres, izolare, negarea valorilor personale și ale vieții, Închiderea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
creativitate, Își orientează conduitele Într-o direcție negativă, antisocială, sau devin dependenți sociali. În cadrul atitudinii pasive față de viață distingem două aspecte: orientare către sine și orientare către lume și viață. Să ne oprim asupra lor și să le analizăm. Atitudinile pasive orientate către sine sunt reprezentate prin dezinteres, izolare, negarea valorilor personale și ale vieții, Închiderea În sine. Această atitudine are ca sursă autodeprecierea pe care o dă natura pasiv-astenică a persoanei, dar, În egală măsură, și o scădere de factură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sine. Această atitudine are ca sursă autodeprecierea pe care o dă natura pasiv-astenică a persoanei, dar, În egală măsură, și o scădere de factură depresivă a tonusului afectiv, cu implicații asupra stării de dispoziție morală a persoanei În cauză. Atitudinile pasive orientate către lume și viață ale unui individ sunt reprezentate de amânarea acțiunilor sau chiar refuzul de a le efectua, negarea importanței acestora, abandonarea unor acțiuni Începute sau În curs de desfășurare etc. Această atitudine denotă, pe de o parte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște valorile pozitive ale propriei persoane și ale vieții lor; sunt Înclinați să vadă totul În culori sumbre, fapt care le face să adopte o atitudine defetistă; sunt persoane descurajate, pasive, incapabile de a lupta pentru a obține ceva de la viață. De regulă, ele adoptă o atitudine negativă, de retragere, refuzând În multe situații să angajeze acțiuni, socotindu-le pierdute de la Început, sau absolut inutile. dă Spiritele indecise sunt caracteristice persoanelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
destinul nu este numai bilanțul vieții, ci Însăși modalitatea În care a decurs și s-a Împlinit o viață. Din acest motiv, el este și depozitarul evenimentelor trăite de către individ și la care acesta a avut o participare activă sau pasivă. Destinul este, prin urmare, o răspundere asumată, inseparabilă de existența persoanei umane. Trecerea prin viață Încarcă persoana. Evenimentele trăite se succed și sunt interiorizate. Acestea devin cu timpul experiențe personale, de care ținem seama sau pe care le ignorăm, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ocupare poate fi un argument că tendințele sunt totuși pozitive. Însă aș vrea să vă spun că există aspecte deficitare ale activității ANOFM și mă refer aici la ponderea în bugetul de cheltuieli a măsurilor active de ocupare față de măsurile pasive de protecție socială, cum ar fi indemnizațiile de șomaj. Programe precum formare și recalificare profesională, orientare în carieră, sprijin pentru inițierea unei afaceri și altele de acest gen sunt subreprezentate în indicatorii de performanță ai ANOFM. Modificarea esențială pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
gen sunt subreprezentate în indicatorii de performanță ai ANOFM. Modificarea esențială pe care serviciile publice de ocupare din noile state membre ale Uniunii Europene au suferit-o în perioada de pregătire pentru aderare a fost inversarea acestui raport dintre măsurile pasive și cele active, în sensul că măsurile active au atins ponderi de 70% din bugetul de cheltuieli. În fapt, măsurile active pe piața muncii sunt cele mai eficiente în prevenirea prelungirii sau reapariției unei perioade de șomaj în viața activă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se va face transparent, pe criterii obiective, în baza contribuțiilor locale și a nevoilor de acțiune. Guvernul României promovează măsuri cu obiectivul de creștere a gradului de ocupare și de scădere reală a ratei șomajului, astfel: 1. Măsuri de tip pasiv: ● Modificarea cuantumului indemnizației de șomaj în funcție de stagiul de cotizare și contribuția la bugetul asigurărilor sociale de șomaj. Cuantumul indemnizației de șomaj va fi o sumă fixă, neimpozabilă, lunară, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe țară în vigoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care a pus și bazele psihodramei și sociometriei (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 559). Tehnica terapiei de grup a fost dezvoltată de S.H. Foulkes la Spitalul Militar Northfield din Marea Britanie. Metoda sa se baza pe psihanaliză. Astfel, terapeutul era relativ pasiv, mai ales datorită utilizării interpretărilor analitice (Foulkes, 1948, p. 136). După cel de-al doilea război mondial, terapia de grup s-a dezvoltat în special în Statele Unite, asfel încât astăzi aceasta presupune un grup de oameni care se întâlnesc în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Sănătății. În cadrul acesteia supravegherea se realizează prin intermediul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică și a unor Institute Naționale din subordinea MS. În cazul infecției HIV/SIDA și a factorilor de risc asociați putem vorbi în momentul de față de o supraveghere preponderent pasivă cu puține elemente de supraveghere activă sau de supraveghere a comportamentelor de risc, incluse în așa-numita supraveghere de a doua generație. Deși informațiile se colectează la nivel central, în cele mai multe cazuri capacitatea de orientare a programelor și intervențiilor pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
asociați și integrarea acesteia în sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile care să ofere informații coerente privind evoluția epidemiei și să permită orientarea la timp a programelor și intervențiilor. Priorități: 3.1. Supravegherea transmiterii virusului HIV Situația actuală: Supravegherea pasivă a HIV și SIDA a făcut progrese notabile în ultimii doi ani, în special la nivel central. Începând cu anul 2000 supravegherea HIV și SIDA se face integrat pe aceeași fișă, ducând la o evidență mai bună și la o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]