12,546 matches
-
inducerea bolilor cu deficit sau a celor cu exces energetic, atunci depistarea mecanismelor, prin care temperatura, pH-ul și presiunea pot influența biosinteza unor substanțe cristaline (oxalați, citrați, urați etc.) sau amorfe (substanțe active farmacologic) fiind posibilă, când creșterea epitaxială patologică produce exces sau deficit cu apariția concomitentă a durerii, ca un diagnostic global circumscris pentru orice afecțiune (evoluție de la cenestezie → cenestopatie → boală: deficit/exces energetic local și/sau generalizat și/sau invers), prin care se intervine pentru înlăturarea durerii boală
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
chimică. Stimulii electrici au fost utilizați pentru testarea pragului la durere. Pentru ca stimularea uni - sau multimodală să determine durerea este necesară o intensitate supraliminară a stimulilor. În condiții experimentale stimulii algogeni fizici sau chimici activează durerea și separat. În durerea patologică (durerea clinică) intervine un lot de stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, în durerea din inflamații intervin, atât factorii fizici (presiune și distensie), cât și cei chimici apăruți prin lezarea țesuturilor. Cu toată acțiunea lor simultană
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
letal și să ne imaginăm că o grupare deviantă dintr-o societate oarecare ar putea obține acces la materiale biologice sau nucleare în deceniul următor, atunci ne putem imagina teroriști capabili să distrugă milioane de vieți. În secolul XX, indivizi patologici ca Hitler, Stalin sau Pol Pot au avut nevoie de aparatul unui guvern totalitar pentru a ucide un număr mare de oameni. Din nefericire, în zilele noastre nu este deloc greu de imaginat că indivizi sau grupări extremiste ar putea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
muncitorii care efectuează activități fizice cu traumatizarea repetată a aponevrozei palmare superficiale sau în maladii precum BPOC, ciroza hepatică sau maladia Crohn. Ne uităm după hipercromia dungilor de flexie palmare, care pot fi fiziologice la anumite rase sau etnii și patologice în rest, când atrag atenția asupra insuficienței glandei suprarenale (boala Addison). Căutăm de asemenea atrofii musculare, leziuni cutanate ( de exemplu, dishidrosis palmar, erupții, eczeme etc.). · Se continuă cu articulația pumnului ca aspect, mobilitate activă și pasivă, algii, cracmente, dar se
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
afecțiunile care evoluează cu hipoxie, buzele carminate pentru insuficiența hepatică, prezența plăcilor de leucoplazie constituie leziuni preneoplazice. Prezența de mici granule albgălbui pe fața internă și marginea roșie a buzelor (petele Fordyce) constituie glande sebacee ectopice și nu au semnificație patologică. Prezența perleșului trebuie să ne facă să ne gândim la următoarele cauze: carența marțială, deficitul de vitamină B2, infecție cu Streptoccocus plicatilis și/sau candidoză (frecvent asociată cu diabetul zaharat). · Cavitatea bucală este o sursă prețioasă de informații astfel, când
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
marcând prezența edemului. Palparea maselor musculare de la nivelul gambei însoțită de algie la acest nivel se întâlnește în miozite, precum și în tromboflebita profundă, iar concomitent cu această manevră se urmăresc degetele piciorului, extensia halucelui în timpul compresiunii moletului constituind un reflex patologic analog semnului Babinski în cadrul leziunii căii piramidale (semnul Gordon). Percuția crestei tibiale precum și dorsiflexia piciorului (semnul Homans), cu dureri la nivelul moletului are semnificația tromboflebitei profunde. Se caută grupul ganglionar din spațiul popliteu și regiunea inghinală, se palpează genunchii întrebând
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
drept primii între egali" (ibidem). Ei simt "o inechitate fundamentală, constatată cu un statornic sentiment de înciudare" (ibidem). Invidioșii pretind că întotdeauna trebuie scoasă în evidență propria lor valoare, care este un dat, este de la sine înțeleasă. Unii oameni sunt patologic invidioși. În cazul lor, "invidia este aerul pe care îl respiră, condiționându-le înfățișarea, motivațiile, punctele de vedere" (idem, p. 88). Pentru aceștia, invidia este un mod de a fi, un mod de viață. În principiu, invidiosul poate fi identificat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2. Tulburări calitative ale voinței / 101 Capitolul 5. Tulburările copilăriei / 103 5.1. Delimitări conceptuale / 103 5.2. Examinarea copilului și adolescentului / 104 5.2.1. Interviul clinic / 104 5.2.2. Explorări complementare / 105 5.3. Factorii care interferează patologic cu dezvoltarea psihomotorie normală / 107 5.4. Tulburările psihice la copil și adolescent / 109 5.4.l. Tulburări de comportament / 109 5.4.2. Tulburări psihogene / 115 5.4.3. Tulburări endogene / 116 5.5. Intervenții psihoterapeutice la copii / 118
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evoluează și se termină tulburările psihice (David D., 2003)2. Definirea conceptului de psihopatologie a fost și mai este încă disputată datorită confuziei care se face cu psihologia clinică. Dicționarul Larousse consideră că există o sinonimie între psihopatologie și psihologia patologică, care ar fi disciplina având drept obiect studiul tulburărilor de comportament, de conștiință și de comunicare. Autorul acestuia consideră că psihopatologia se află la jumătatea drumului dintre psihologie și psihiatrie și completează abordarea clinică prin metode experimentale, teste și statistici
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicativ psihiatrice (Tudose și colab., 2002). Obiectul psihopatologiei îl constituie persoana umană organizată pe mai multe nivele și anume
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și regăsită în membrii acesteia. Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Modelul experimental al psihopatologiei are la bază cercetările realizate de Pavlov. El folosește pentru prima dată termenul psihopatologie experimentală și accentuează rolul experimentelor pe animale pentru înțelegerea patologiei umane. Psihopatologia experimentală este orientată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental patologic. Psihopatologia fenomenologică își are rădăcinile în filosofia germană. Influența fenomenologiei a determinat două direcții principale în psihopatologie. Prima direcție este cea a lui Jaspers K. (apud Hoeksema, S.N., 1998)11 în care psihopatologia este descrisă ca ocupându-se de ceea ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu bolnavul, lângă patul acestuia. Interviul clinic are ca scop interpretarea informației referitoare la pacient. Ea va facilita, pe de o parte, evaluarea și tratamentul, iar, pe de altă parte, îl va ajuta pe pacient să își înțeleagă propriul comportament patologic, direcționându-l pe drumul vindecării. Din perspectiva psihologiei, termenul de interviu clinic are un sens oarecum diferit, el urmărește obținerea de informații și înțelegerea funcționării psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra trăirilor acestuia și punând accent pe relația stabilită în cadrul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în categoria halucinațiilor. Acestea sunt așa-numitele halucinații funcționale, caracterizate prin faptul că percepția falsă apare paralel și simultan cu una reală (de exemplu, zgomotul făcut de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
4.1.4.2. Tulburările de fond ale gândirii 1) Ideea prevalentă este ideea ce domină la un moment dat și pentru o durată de timp psihicul, polarizând în jurul ei energia afectivă și activitatea subiectului. Conținutul ideii prevalente poate fi patologic, care se poate manifesta printr-o excesivă preocupare față de problemele diverse din sfera de interes a bolnavului. Ideile prevalente de tip cenestopat sunt destul de frecvente la personalitățile dizarmonic structurate și la nevrotici. Ele constau în grija exagerată pentru sănătatea proprie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
caracter de constrângere și de impunere. În practica psihiatrică obsesiile se întâlnesc mai ales în nevroza obsesivă; obsesia apare și în schizofrenie, în psihoza delirantă și depresie. Obsesia trebuie diferențiată de ideea fixă, în acest caz subiectul nepercepând caracterul său patologic. Se deosebește și de mentism și de impulsiuni, care se referă la trecerea la act sau acțiune, fără posibilitatea stopării lui. Fobia este frecvent asociată cu obsesia, unii cercetători considerând că apariția anxietății la ideea obsesivă se poate eticheta drept
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
falsă trăită însă de bolnav cu convingerea că este adevărată, reală. De obicei ideile delirante sunt variate, mai mult sau mai puțin corelate între ele, formând un delir. Această construcție ideativă, care este un delir, constituie o modalitate de gândire patologică ce perturbă relațiile individului cu lumea reală. Aderența față de delir este totală. Temele delirante sunt numeroase, apariția lor poate fi lentă sau bruscă. Când apariția este bruscă, ele sunt percepute de bolnav ca și o revelație care se impune ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
corespondent în realitate sau în experiența noastră personală. Procesele imaginației umane au un rol deosebit de important în viața individului, în special în relația lui cu lumea. Teritoriul imaginației este al normalității psihice, dar el are și anumite circumstanțe și conotații patologice. Diferența dintre ceea ce trebuie înțeles ca imaginar în cadrul normalității față de imaginație cu conotații patologice nu este deloc ușoară. Gorgos (1985)68 descrie patru categorii de forme ale imaginației: 1) Visele din timpul somnului. 2) Asociațiile imaginative spontane. 3) Reveria sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
deosebit de important în viața individului, în special în relația lui cu lumea. Teritoriul imaginației este al normalității psihice, dar el are și anumite circumstanțe și conotații patologice. Diferența dintre ceea ce trebuie înțeles ca imaginar în cadrul normalității față de imaginație cu conotații patologice nu este deloc ușoară. Gorgos (1985)68 descrie patru categorii de forme ale imaginației: 1) Visele din timpul somnului. 2) Asociațiile imaginative spontane. 3) Reveria sau visul cu ochii deschiși. 4) Imaginația reproductivă, creatoare. Visul este parte componentă în economia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
decență pentru a evita situații ce necesită respectarea etichetei sociale. * Minciuna utilitară: individul urmărește obținerea unor beneficii nemeritate; denotă în multe cazuri o dizarmonie a personalității. Folosirea ei frecventă aparține psihopaților și indivizilor cu o moralitate și educație îndoielnică. * Minciuna patologică (mitomania): este produsul unor personalități marcate psihic. La adult se disting trei tipuri de mitomanie * Mitomania vanitoasă: formă caracterizată prin arogarea de merite deosebite, de fapte neobișnuite la care a participat. Acest gen apare la debilii mintali, la isterici și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
frecvente; c) de trezire în care bolnavul se trezește la aproximativ 2-3 h după adormire sau după ora 24 și nu readoarme. Apare în depresiile endogene; d) somnul lung și neodihnitor; e) convingerea lipsei de somn. f) coșmarurile reprezintă aspectul patologic al viselor. Se caracterizează prin gradul extrem de ridicat al trăirii anxietății, datorită scenelor terifiante pe care le induce. g) hipersomniile: aparțin complexului conștiinței. 4.1.6.4. Tulburările de extensie a conștiinței Sunt tulburări de adecvare în situație, de contextualizare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a prezenței sau intenției proprii: 1) Starea crepusculară: bolnavul pare că trăiește un vis incoerent. El poate fi periculos atât pentru el, cât și pentru cei din jur. El este lipsit de orice critică și e impenetrabil logicii. 2) Fuga patologică: este un aspect particular al stării crepusculare, este o stare de intensă încărcătură afectivă și anxioasă, bolnavul fuge dezordonat, este incapabil de a evita pericolele. Apare în stările de epilepsie și în cele de intensitate psihotică. 3) Automatismul ambulator: bolnavul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
balbismul (bâlbâiala), disfazia: este o retardare ce contrastează cu dezvoltarea normală a inteligenței, este corectabilă și retardul complex al limbajului care este mai grav și apare în afazia de tip Broca. 4.1.8. Tulburările afective Din punct de vedere patologic se poate face distincția modificările cantitative și calitative ale afectivității. O sărăcie sau o scădere a afectivității vom descoperi la anumite persoane cu tulburări de personalitate, la debili mintali mai gravi (idioți, imbecili) și la demenți. La aceștia de obicei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
superioare este de obicei condiționată de lipsa de înțelegere a noțiunilor abstracte (Gabbard, 1994)69. În schimb, la demenți asistăm la o degradare treptată și paralelă a fondului emotiv cu conținut etic, involuând spre forme mai primitive de afectivitate: afecte patologice, incontinență afectivă, euforie nemotivată, anxietate etc. În ceea ce privește tonalitatea afectivă, dispoziția se pot întâlni în patologie forme de afectivitate exagerată, supradozată, o deprimare a tonusului afectiv sau o lipsă de rezonanță afectivă (pe care bolnavul o înregistrează subiectiv). 4.1.8
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]