4,801 matches
-
din rutina unei zile obișnuite de școală. Scenariul minimal pentru o astfel de festivitate a devenit, de-a lungul ultimului secol, o componentă nedisputată a patrimoniului școlar. Începe cu discursul directorului despre "însemnătatea zilei", continuă cu un număr de cântece patriotice sau folclorice și cu poezii dedicate evenimentului eventual cu o "scenetă" apoi se încheie cu binecunoscuta "Horă a Unirii"; la ea iau parte cât mai mulți dintre cei prezenți, anulând diferența inițială între public și actori, între "conducere" și cei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să le întrețină în propriul său orizont de viață. Predarea istoriei avea scopul explicit de a convinge, de a confirma valoarea unei identități colective, de a o difuza în forme atractive, chiar exuberante. În circulara ministerială din 1897, pentru "educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 Mai", Haret conferea deplină autoritate unei practici deja familiare, dar încă neînregistrată sub aspectul său normativ: "doresc ca, chiar cu începere din anul acesta, să stabilim și noi obiceiul serbărilor patriotice pentru școli"140
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1897, pentru "educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 Mai", Haret conferea deplină autoritate unei practici deja familiare, dar încă neînregistrată sub aspectul său normativ: "doresc ca, chiar cu începere din anul acesta, să stabilim și noi obiceiul serbărilor patriotice pentru școli"140. Ziua de 10 mai îi părea cea mai potrivită, fiind un simbol cumulativ al "întronării", "independenței" și "proclamării regatului". Ministrul nu a impus programe-standard, dar a recomandat ca serbările să conțină cântece patriotice, conferințe publice și, pe cât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și noi obiceiul serbărilor patriotice pentru școli"140. Ziua de 10 mai îi părea cea mai potrivită, fiind un simbol cumulativ al "întronării", "independenței" și "proclamării regatului". Ministrul nu a impus programe-standard, dar a recomandat ca serbările să conțină cântece patriotice, conferințe publice și, pe cât posibil, "pelerinaje la locuri istorice". Practic, circulara lui nu inova decât prin transformarea unor forme de celebrare deja cunoscute în activități obligatorii. Încrezător în dozajul de inventivitate și conformism al viitorilor "actori", ministrul le acorda un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școli au prilejuit o adevărată manifestație populară. După adunarea elevilor și profesorilor la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii 155; de aici "au parcurs strada Unirea și Ștefan cel Mare, cântând cântece patriotice până la statuea marelui Voivod Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până "au ajuns să facă dorita Unire", oratorul s-a descătușat, "în aplausele școlarilor și a imensului public, exprimându-și dorința să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se poate spune că ieșenii acuză un adevărat complex de superioritate, susținând că "aici" s-au făcut toate marile uniri ale românilor 162; concura astfel alte locații prestigioase, cum ar fi Alba Iulia sau Bucureștiul. Pe măsura trecerii timpului, manifestațiile patriotice din oraș s-au asociat tot mai strâns acestei idei, chiar prin plasarea participanților în jurul statuii-simbol a lui Alexandru Ioan Cuza. Întrunirile publice din acei ani erau marcate de starea de asediu și, în general, de suspiciunea autorităților față de orice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai tristă aniversare a Principatelor". Însă anunțul despre hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău a transformat ziua într-o "mare serbare în stradă", cu "români sărutându-se între ei" sau plângând "de bucurie"166. Chiar scepticul C. Argetoianu, neîncrezător în sentimentele patriotice ale basarabenilor, remarca același lucru: "faptul că [proclamarea independenței față de Rusia] s-a desăvârșit în ziua Unirii Principatelor o simplă coincidență a impresionat adânc Iașul"167. În condițiile încă improprii din 1919 nepermițând "să se dea zilei de 24 Ianuarie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sătești din Rădeni (com. Roșcani) se poate vedea cum s-au "înfiat", cu această ocazie, secvențe întregi din programul zilei de 24 ianuarie (în afara binecunoscutei hore a Unirii)184. Preluarea a fost favorizată de existența unor elemente comune oricărei serbări patriotice, cum ar fi participarea la Te-Deum, intonarea Imnului Regal și a altor câteva "cântări naționale", cuvântarea învățătorului despre trecutul istoric dificil și prezentul prosper. Comparând relatările despre cele două serbări, putem deduce că discursul ținut de învățătorul Ioan I. Platon
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
198. În provinciile proaspăt intrate în componența regatului, autoritățile au fost de la început foarte vigilente, măsurând cu atenție eforturile dascălilor de a promova cultura națională și loialitatea dinastică. Învățarea cât mai rapidă a limbii române, a istoriei și a cântecelor patriotice era riguros verificată de inspectorii școlari. Justa celebrare a sărbătorilor naționale era considerată o probă indubitabilă de civism. Iar responsabilii instituțiilor școlare din noile provincii s-au conformat. "Liceul particular evreesc de băeți din orașul Bălți", de pildă, s-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a mai fost niciodată o campanie de o asemenea anvergură, dar perseverența a avut un impact mai durabil decât supradimensionarea. Pe nesimțite, serbarea dedicată zilei de 24 ianuarie a intrat chiar și în repertoriul copiilor de grădiniță, alături de alte activități patriotice cum erau cele pentru 1 Mai (ziua internațională a "oamenilor muncii"), 23 August, 30 Decembrie (ziua proclamării Republicii Populare Române)208. Intruziunile propagandistice mergând până la asocierea cu data de 26 ianuarie, când se aniversa tot mai encomiastic ziua de naștere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dobândind regularitate, amploare și semnificații orientate mai mult spre viitor decât spre trecut. Aceste transformări s-au legat, în mare măsură, de reacția românilor împotriva revizionismului maghiar. De aceea, unii oameni politici au profitat de situație pentru a canaliza civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării antirevizioniste, trimițând în acest sens o telegramă prim-ministrului Iuliu Maniu, "cu ocazia serbării de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era ea cunoscută în perioada interbelică. În lecția "Unirea Transilvaniei cu România", se rezerva un subtitlu special pentru "Marea adunare națională de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare entuziasm, adunarea a hotărât într-un glas Unirea Transilvaniei cu România. Unitatea țărilor române, înfăptuită printr-o sclipire de spadă de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în "Xenopoliana", tom III, 1995, nr. 1-4 (cu tema Învățământul istoric azi), pp. 135-137. Imbert, Francis, Vers une clinique du pédagogique. Un itinéraire en sciences de l'éducation, Éditions Matrice, Vigneaux, 1992. Istrate, Elena, Mareș, Toma, Mircescu, Mihai, Educația comunistă, patriotică, revoluționară a șoimilor patriei, Organizația Pionierilor din R.S.R., Consiliul național, București, 1985. Koulouri, Christina (ed.), Teaching the history of South Eastern Europe, Center for Democracy and Reconciliation in Southeast Europe, Tessaloniki, 2001. Idem, Clio in the Balkans. The Politics of
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Gheorghe, Metodica predării-învățării istoriei în școală, Editura "Spiru Haret", Iași, 1996. Van Der Leeuw-Roord, Joke (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does Europe Mean for School History?, Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 2001. Vasilescu, Anton (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977. Vlad, Laurențiu, Idéologie et éducation. Quelques notes sur les livres scolaires d'histoire des roumaines, 1918-1989, în "Revue des Études Sud-Est Européennes", 1995, tom XXXIII, nr. 1-2, pp. 7-14. Wyner, Nancy B., Current Perspectives on the
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
not bring about. To give an example of the evolution of the historical culture spoken about in school circles, the author has specifically researched the contents of textbooks but also other teaching props used outside the school (children's literature, patriotic celebrations) and the mass media (the press, television programs). The main hypothesis of the book is plain and clear: the big identity symbols become established and live on in society through such institutions as schools. But the faithfulness and repetition
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
whole evolution of historical memories and school culture between the two key moments: December 1918 and December 1989. This time the analysis of the textbooks was accompanied by the research of an aspect slightly less known in Romanian history teaching, patriotic school celebrations. To start off, the author suggests a historical re-evaluation, showing how, for political reasons long forgotten, Romania declared 1918 the year of the "Great Union" forgetting to give details on the controversial aspects of the on-going First World
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și unitate în cabina de vot [...]. Câteva miliarde s-au îndreptat, normal, către Teatrul Național București, instituție dragă președinției. Dan Pița a pus în scenă "Apus de soare" cu actorul Costel Constantin pe post de voievod. Amatorii de sentimente "tari" patriotice și de scenete istorice cu morală sănătoasă se vor fi distrat. Cert e că mulți artiști care contează (să amintim doar de Andrei Șerban) au respins din start posibilitatea ca o piesă ca aceasta să mai poată stârni fiori estetici
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pauze bine plasate, cu un surâs de încântare pe față, Mama lui Ștefan cel Mare (s.a.)" (Radu Petrescu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 274). 186 Spontaneitatea copiilor arată și o diluare sensibilă a "educației patriotice" care însoțea, în mod tradițional, memorarea acestei legende în școală; vezi relatarea Elenei Mărculescu, în Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), op. cit., p. 156. 187 Dancu este o zonă periferică și incomplet urbanizată a Iașului, inventată de autoritățile locale în anii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
une histoire culturelle de la première guerre mondiale, în "Vingtième Siècle. Revue d'histoire", 1994, vol. 41, nr. 41, pp. 5-7). 131 Pe lângă obligația de a confecționa, sub îndrumarea profesorilor, coroane și ghirlande pentru împodobirea mormintelor, elevii trebuiau să declame "poezii patriotice" în timpul praznicului, în memoria celor dispăruți (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1920, f. 30 v. și 31). 132 Ibidem, f. 31. 133 Ibidem, f. 35. 134 Ibidem, f. 32 v. Fraza a fost reluată identic în programul festivităților de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de exemplu, Introducere. Identitate națională, memorie colectivă și școală primară, în Ibidem, pp. 9-15). 140 Să nu ne lăsăm seduși de formula ministerială a debutului absolut "cu începere din anul acesta" căci ea privilegia voința decidentului în detrimentul realității curente. Serbările patriotice ocazionale erau de mult timp cunoscute în școlile românești, dar nu neapărat și "reglementate". Nici după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141 Vezi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles obligația anuală a fiecărei școli. 141 Vezi "Circulara ministerială nr. 3253 din 22 aprilie 1897 către licee, gimnazii, universități, etc. pentru educația patriotică a școlarilor și serbarea de 10 mai", în Operele lui Spiru C. Haret, publicate de comitetul pentru ridicarea monumentului său, vol. I, Editura "Cartea Românească", București, f.a., pp. 235-237. 142 Vezi "Convorbiri didactice", an IV, nr. 5-6, 15 iunie-15 iulie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un lucru foarte neplăcut [...]. Îmi spune că a poftit pe prințul Nicolae la Serbarea Unirii de la Teatrul Național și că regina a răspuns prin aghiotant că, pe cât ține doliul, nu poate lua parte familia la nici o serbare, ca și cum o serbare patriotică ar fi o petrecere (s.n. C.M.)" (G.T. Kirileanu, op. cit., p. 51). Era vorba despre doliul instituit la moartea regelui Carol I. 161 Deși nu fusese încă legiferată ca atare, în 1918 era deja considerată prezență obligatorie pe lista sărbătorilor "naționale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Oșteanul și drapelul, Învingătorii, Pe-al nostru steag și Astăzi fraților români au fost poezii și cântece prezentate la ambele serbări. Pentru 10 mai s-a pregătit un program mult mai amplu, ceea ce a îngăduit și extinderea subiectului războinic și patriotic în alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului 1918. Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și în cazul că se repetă și prin pedepse de ordin disciplinar". Documentul era semnat de Ministrul Constantin Angelescu și data din 29 ianuarie 1937 (SANIC, fond Ministerul Instrucțiunii, dos. 578/ 1937, f. 1). Insistența autorităților de a transforma entuziasmul patriotic și voluntariatul în obligație de serviciu arată și o anume reținere a personalului didactic, excedat probabil de atâtea cerințe extrașcolare, care compromiteau, prin chiar cantitatea lor, autenticitatea participării la un eveniment memorabil. 207 "Conform hotărârii C.C. al P.M.R. relative la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
programelor omagiale în toată țara. Autoritățile locale au cerut "responsabililor cu munca educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu "hori țărănești / Hora Unirii" regizate corespunzător "în cadrul comunelor". 208 Vezi Livia Cicean, Educarea conduitei patriotice la copii, în Anton Vasilescu (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p. 18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan Roată și Unirea" de Ion Creangă și apoi obișnuiți să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]