5,851 matches
-
inflamatorie, nu se fragmentează la ridicare și lasă în urmă țesut ganular de calitafe. Substituienții cutanați temporari sintetici (OpSite®, Tegaderm®, Biofilm® Omniderm® etc.) sunt copolimeri de silicon, poliuretan și clorura de polivinil preparați sub formă de gel, burete, membrana sau peliculă semipermeabila ce nu adera la plaga. Reduc remarcabil pierderile de lichide dar nu pot controla infecția. Epidermul de cultură ca metodă de acoperire definitivă a reprezentat unul dintre punctele de cotitură în tratamentul arsurilor. Se prepară pornind de la o biopsie
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
neoderm autolog) pe baza structurii tridimensionale oferită de Integra® la care aderă. Aceștia vor sintetiză în rețeaua de colagen bovin diferitele tipuri de colagen proprii, glicoproteine, glicosaminoglicani, constituienți ai matricei extracelulare proprii și induc remodelarea scheletului inițial. Ulterior, cănd prin peliculă de silicon se observă o vascularizare bună a substratului dermic, stratul superficial se îndepărtează și neodermul autolog se grefează cu piele autologă foarte subțire, larg expandata. Integra® oferă următoarele avantaje: permite închiderea fiziologica imediată a plăgii; facilitează rapidă mobilizare și
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
într-o instalație specială, semințele fiind acoperite cu un strat de suspensie, care protejează semințele de patogenii existenți la suprafață sau interior, cât și de patogenii din sol; tratarea prin încrustare (drajare). Această metodă constă în acoperirea semințelor cu o peliculă sau crustă groasă, solubilă. Acest tip de tratament asigură, atât distrugerea patogenilor din sămânță sau de la suprafață, cât și protecția tinerelor plantule, însă există riscul, ca în condiții de secetă pelicula nu se solubilizează, având loc asfixierea germenilor; gazarea sau
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
drajare). Această metodă constă în acoperirea semințelor cu o peliculă sau crustă groasă, solubilă. Acest tip de tratament asigură, atât distrugerea patogenilor din sămânță sau de la suprafață, cât și protecția tinerelor plantule, însă există riscul, ca în condiții de secetă pelicula nu se solubilizează, având loc asfixierea germenilor; gazarea sau fumigarea se aplică în general în masa de produse depozitate (cereale, vrac, saci) și se bazează pe proprietățile unor substanțe pesticide, de a forma un gaz toxic la o presiune și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubație, pentru ca la apariția sporangioforilor și a sporangilor, când în mod real există pericolul unei noi invazii, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de fungicid. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează oogoane și anteridii și are loc procesul de fecundație, iar în frunze, în special în țesutul lacunar, apar oosporii sub forma cărora ciuperca iernează. Deși, unii autori au susținut
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
protejând în acest fel zonele sensibile la agenții patogeni și concomitent prin economia de produs ce se face pe hectar, se evită poluarea sau denaturarea echilibrelor agrocenozei respective; substanțele utilizate pentru drajare, care se folosesc pentru învelirea semințelor într-o peliculă de substanțe (fungicide, insecticide, îngrășăminte) la care se adaugă adezivi și coloranți distinctivi. Din punct de vedere chimic fungicidele se împart în: fungicide anorganice, fungicide organo-metalice și fungicide organice de sinteză. În funcție de modul lor de acțiune asupra agenților patogeni, fungicidele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
auxiliare Substanțele folosite ca produse auxiliare la tratamente nu au acțiune directă asupra agenților patogeni dar administrate concomitent cu fungicidele contribuie la mărirea eficacității acestora, ele fiind muiante sau adezive. Substanțele muiante favorizează dispersarea uniformă a soluției sub formă de peliculă pe suprafața de tratat iar adezivele măresc aderența substanței și micșorează pierderea substanței prin spălări. Detersinul (alchil-aril-sulfonat de sodiu) este o pulbere umectabilă care se folosește ca adaos 0,2 % la soluțiile de fungicid. Aracetul (acetat de polivinil), este o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
parte refractate. Întrucât razele incidente sunt paralele și razele reflectate vor fi paralele. Interferența luminii apare la infinit, prin suprapunerea undelor reflectate pe cele două fețe ale lamei subțiri care sunt paralele ( Fig.1.7.). Lama poate fi și o peliculă subțire de ulei. Pentru a observa figura de interferență pe lame subțiri materialele necesare sunt : • cuvă transparentă cu apă • pipetă • ulei uzat sau tratat cu un solvent Modul de lucru: • Pipetați o picătură de ulei pe suprafața apei din cuvă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
franje se întâlnesc des în practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție cu detergent lichid, de exemplu „ Pur" Modul de lucru: • Introduceți cadrul de sârmă în soluția realizată. • Țineți cadrul vertical și priviți pelicula prinsă pe acesta prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de exemplu „ Pur" Modul de lucru: • Introduceți cadrul de sârmă în soluția realizată. • Țineți cadrul vertical și priviți pelicula prinsă pe acesta prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig.1.10.). Apariția acestor franje s-a datorat formării unei „ pene optice" de apă pe conturul cadrului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig.1.10.). Apariția acestor franje s-a datorat formării unei „ pene optice" de apă pe conturul cadrului de sârmă, având muchia în partea superioară. Figura obținută cu pana optică este formată din franje de egală grosime, echidistante, paralele cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sticlă cu fețe plan - paralele cu grosimea de 10cm, sursa pare: a) mai apropiată cu 3,3cm; b) mai apropiată cu 6,6cm; c) mai îndepărtată cu 6,6cm; d) sursa nu se mai vede din cauza reflexiei totale. 4. O peliculă transparentă având grosimea d=1μm și indicele de refracție n=1,5 este iluminată normal cu lumină albă (0,4μm ≤ λ ≤ 0,76μm). Câte radiații vor fi intensificate în fasciculul reflectat? 5. Pentru a determina lungimea de undă a unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ce distanță față de sursa S vede imaginea S′ a sursei S un observator care privește sursa de sus, pe verticala SO. 3. Un fascicul paralel de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 0,6μm cade normal pe suprafața unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
normal pe suprafața unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. TEST 39 1. Fenomenul de refracție a luminii constă în: a. întoarcerea luminii în mediul din care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. TEST 39 1. Fenomenul de refracție a luminii constă în: a. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cad uniform. Fiecare picătură de ploaie aflată în cădere își trimite raza sa spre ochiul observatorului numai timp de o fracțiune de secundă, apoi altă picătură îi ia locul și tot așa de parcă prin fața observatorului s-ar perinda cadrele unei pelicule de film. Drept rezultat observatorul rămâne cu impresia că vede în fața sa arce colorate statornice. Fiecare observator vede curcubeul său. Se mișcă observatorul, se mișcă și curcubeul. Sunt cazuri în care după ploaie se văd mai multe curcubee, chiar și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sa cu o placă dintr-un aliaj de cositor și mercur acoperită cu un strat de bitum de Iudeea (un fel de asfalt) care se întărea și pălea la lumină? ... În 1888 ia naștere primul aparat de fotografiat Kodak cu peliculă fotografică flexibilă, fiind produs de americanul George Eastman? ... Lentilele de contact apar ca idee cam din 1845, iar mai târziu întâmplător, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, unui bărbat ale cărui pleoape fuseseră distruse de cancer i s-au aplicat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
bazează pe fenomenul de ascensiune respectiv depresiune capilară care constă în următoarele: introducând un tub capilar perpendicular pe o suprafață plană, mare, de lichid, se observă două situații posibile (figura 13). a) dacă lichidul udă sticla, atunci tensiunea superficială a peliculei de lichid care aderă la peretele tubului, ridică lichidul în tub până la o înălțime h, apărând deci o ascensiune capilară; b) dacă lichidul nu udă peretele tubului (cazul mercurului pe sticlă), atunci tensiunea superficială împinge lichidul în jos în capilară
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
diferite din punct de vedere cinetic: a) flocularea (alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze (dezemulsionare). Caracterizarea fizico-chimică a emulsiilor constă în determinarea tipului de emulsie, determinarea vâscozității și determinarea pH
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze (dezemulsionare). Caracterizarea fizico-chimică a emulsiilor constă în determinarea tipului de emulsie, determinarea vâscozității și determinarea pH-ului. Partea experimentală I. Prepararea emulsiilor * Prepararea emulsiei
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
hipocloriți (NaClO, KClO), clorați (NaClO 3 , KClO 3 ) etc.; în metalurgie se aplică electroliza pentru extragerea unor metale din compuși, de exemplu Na, K, Mg, Ca, Al; rafinarea metalelor: Cu, Ag, Zn, Pb; în galvanostegie (acoperirea unui metal cu o peliculă fină dintr-un alt metal); în metode electrochimice, de analiză: polarografie, electroforeză etc. Depunerea electrochimică a metalelor pe substraturi metalice se aplică pentru protecție anticorozivă, în scop decorativ, pentru reducerea frecării sau îmbunătățirea unor parametrii electrici sau magnetici. Depunerile de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
grupare sulfonică. Are o putere de gelificare foarte mare. Este folosit în industria alimentară la prepararea înghețatei, cremei, gemurilor, bomboanelor. Este utilizat și în scopuri tehnice - la producerea vacsului pentru încălțăminte, linoleumului, mătăsii, pieilor artificiale, săpunului, vopselei, acuarelei, la producerea peliculelor fotografice foarte fine. De asemenea, este folosit pe larg la prepararea jeleurilor în industria de patiserie, la pregătirea mediilor de cultură în bacteriologie, în industria textilă și cea farmaceutică. Dispozitivul experimental este compus din : P - o pâlnie din sticlă, acoperită
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]