34,654 matches
-
TIMIȘOARA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1189 din 03 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului IZVOARELE VIEȚII 2009 aspecte lansare Timișoara Azi 10 iunie 2009 volumul antologic al poeților de pe NET, IZVOARELE VIEȚII 2009, a fost prezentat la Clubul Penitenciarului Timișoara. Prezenți: Simona BODEA și Valeria TAMÂȘ din Timișoara. George PENA din Draganești Vlașca și Mihai LEONTE din Moldova Nouă. Ca invitată a fost și tânăra poeta Adelina DOZESCU din Lugoj. Vom reveni cu amănunte... A FOST ȘI ZIUA LANSĂRII
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
Adelina DOZESCU din Lugoj. Vom reveni cu amănunte... A FOST ȘI ZIUA LANSĂRII; 10 IUNIE 2009 În viața noastră întâlnim și bune și rele. Suntem oameni și trebuie să avem tot ceea ce depinde de umanitate. La primirea veștii că șeful Penitenciarului Timișoara i-a propus poetei Simona BODEA să prezentăm volumul antologic IZVOARELE VIEȚII 2009 în cadrul acestei unități. Am fost de acord să fiu prezent acolo. I-am solicitat sprijinul și prietenului de breaslă poetul George PENA, din Drăgănești-Vlașca. Miercuri 10
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
BODEA să prezentăm volumul antologic IZVOARELE VIEȚII 2009 în cadrul acestei unități. Am fost de acord să fiu prezent acolo. I-am solicitat sprijinul și prietenului de breaslă poetul George PENA, din Drăgănești-Vlașca. Miercuri 10 iunie 2009 am fost așteptați la penitenciar unde a trebuit să respectăm rigorile unității. Am fost legitimați și controlați, fără telefoane mobile și fără aparate foto. Am ajuns conduși de personalul care se ocupă de eveniment, într-o sală mare și spațioasa unde ne așteptau locatarii temporari
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
facem cunoștință cu tânără și talentata poeta din Lugoj, Adelina DOZESCU, colecționara de premii literare, care a venit special să transmită un cuvânt de salut din partea poetei Simina Silvia ȘCLADAN, coordonatoarea volumelor MIRAJELE ALBASTRE 2008 și IZVOARELE VIEȚII 2009. Conducerea penitenciarului a spus doar că vom prezenta în premieră volumul nostru antologic. Sală era plină cu spectatori care nu aveau acea mimica de tristețe. Colegii de condei mi-au încredințat sarcina de a conduce această inedită prezentare. Am inceput cu istoricul
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
părere ai? - Aveți dreptate fără doar și poate. Nu știu ce să zic. Există o generație de copii care devin infractori la o vârstă foarte fragedă. Cred că lumea ar trebui să facă ceva mai mult pentru ei înainte de a trece pragul penitenciarelor. Că pe urmă e prea târziu să mai intervină pentru salvarea lor. Dar nu toți cei dinăuntru sunt hoți. Adică nu orice condamnat este un rebut uman. Cunosc un caz care m-a impresionat. Un băiat cu vreo doi ani
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
și pe noi sacrificiul lui Lazăr pe altarul defunctei lui iubiri, la înălțimea căreia după mine, șovăielnica Tina nu a știut să se ridice. Mi-aș fi dorit ca din recunoștință măcar, aceasta să îi ducă lui Lazăr pachete la penitenciar și comparându-l cu lașitatea de care dăduse dovadă soțul ei, să se reîndrăgostească de el. Dar spiritul meu justițiar suferise un eșec căci viața aranjase altfel lucrurile. Și mai depare călătoria a decurs ca la carte, încât începusem să
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
reușit. Ca să îl asigur că nu dețin nici o dovadă a conversației, i-am zis că nu l-am înregistrat, că chiar m-a distrat gluma lui și că nu este cazul să se teamă în privința mea, iar acolo în acel penitenciar din România, de unde susținea că sună (și de unde chiar i-am făcut observația că este curios faptul că i se permitea folosirea unui telefon mobil) să-și ocupe altfel timpul, nu făcând farse de prost gust oamenilor cinstiți. I-am
CAPCANA UNUI FARSOR... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346757_a_348086]
-
de fată mare, Muncă, brânci ... specialitate: Bare, trotuare, Gropi, băltoace, stâlpi, pișoare, Aere taxate, Rate, foame, disperare, Personal karate, Ștăngi, antene, vrăji, minciuni, Greață, constipare, Bombe, casa de nebuni, Tembelizionare, Țeapă, mită, șmen, ciordeală, Fițe, glonț, fulare, Cocalari, mascați, cafteală, Penitenciare, Fente, blat, leșinuri, bale, Pătlăgea Montană, Gaze, șest, cutremuroale, Șpagă barosană, Vase, plase, jos cu Base, Ponta, Crin, baloane, Arde țara ... ioc, bengoase, Babe, silicoane, Goană, luptă, bani, avere, Vile, mercedesuri, Șpiț, popo, în cot durere, FMI ... succesuri, Nașpa curți
FURAT ... DE GÂNDURI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346933_a_348262]
-
un fel de a salva lumea.De altfel nici nu e nevoie să ajungi la poezie,este destul să tinzi către ea pentru a fi salvat. -Sunteți implicată în ,,Memorialul Sighet”,a venit cineva la dumneavoastră care a lucrat la penitenciarul din Sighet spovedindu-se ? - Nu.Ar putea face asta doar dacă le-ar fi frică sau rușine de ceea ce au făcut.Dar atâta vreme cât reprezentanți ai forțelor de represiune au încă poziții importante în societate nu au de ce să le fie
INTERVIU CU ANA BLANDIANA de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345143_a_346472]
-
măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securității și regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privință fără însă să existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijența sau în excesul de zel al unor angajați ci la rădăcinile aparatului
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
și cu care acesta se coaliza conștient fiind că anihilarea lor va fi mult mai lesnicioasă. Printr-o tactică similară sunt înlăturați liderii PNL și PSDI (Titel Petrescu), apoi „partenerii de drum” precum PNL-Tătărescu. Liderii politici vor fi concentrați la penitenciarul Sighet și supuși unui regim de izolare și înfometare care viza exterminarea lor. Nu mai au nume proprii, ei devin simple numere și acelea dictate de la centru. Aici se vor stinge rând pe rând nume marcante pentru politica și cultura
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Richard Wurmbrand este cu atât mai fascinantă cu cât memoriile lui relatează singurul caz cunoscut în universul concentraționar comunist din România în care anchetatorul este convertit de cel anchetat, așa cum se întâmplă cu locotenentul Grecu. În spațiul sordid al sanatoriului penitenciar de la Târgu Ocna are loc întâlnirea memorabilă dintre două personalități duhovnicești, este vorba de Valeriu Gafencu și Richard Wurmbrand. Între cei doi se încheagă o prietenie autentică ce însă nu va dura mult pentru că ros de boală și suferință, Valeriu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers cu mult dincolo de limita suportabilului și de aceea în cazul lui criterii obișnuite de evaluare morală a actelor și sentimentelor se cer cu obligativitate contextualizate
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Relatarea cea mai tulburătoare pe care ne-o face și despre care va pomeni și o altă mărturisitoare cu care am stat de vorbă, Tanța Moței, este vindecarea de o boală gravă, nediagnosticată, a Elenei Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune pe care deținutele le-au făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o dovedeau ca viabilă. Părintele Dimitrie Bejan, preotul militar trecut prin lagărele siberiene și apoi prin penitenciarele României comuniste a experiat nu numai puterea de rezistență pe care rugăciunea o dă celui întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni făcute în suferință, când ciomegele gardienilor curgeau pe trupul istovit fără însă ca acesta să le simtă. Salvat
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
la limita subzistenței astfel că marea majoritate a deținuților erau înfometați, cașectici, distrofici. A vorbi, într-o astfel de situație, de practicarea postului benevol, ca hotărâre proprie, izvorâtă din dorința de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din Buftea, deși grav bolnav de TBC și foarte slăbit, făcea post negru de două ori pe săptămână și oferea mâncarea altor deținuți slăbiți. Și Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de spălare a creierului care se practicau în instruirea personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Ed. Nemira, 1998, pp. 296-197). În aceste împrejurări și condiții săvârșirea Sfintei Liturghii era mai lesne de făcut în lagărele de muncă decât în închisori, dar cu mari riscuri și în condiții precare s-a oficiat sfânta taină și în penitenciare. Pastorul Richard Wurmbrand relatează despre slujirea unei Sfinte Liturghii ortodoxe la închisoarea Gherla: „Pentru Masa Domnului, era nevoie de pâine și mulți erau gata să-și sacrifice rația. Dar ritualul ortodox cere ca pâinea să fie sfințită pe un altar
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
contribuit mult experiența personală atât cea din Africa - unde și-a dat seama că popoarele nu sunt pregătite să primească revoluția - cât și înaltele funcții de răspundere pe care le-a primit ca cea de ministru după ce fusese comandant de penitenciar unde au murit 153 de deținuți politici care au avut parte probabil de aceleași condiții ca cei din România, numiți acolo contrarevoluționari. Dar să revenimm la discursul lui Che: ”Locuitori ai Havanei ce sunteți prezenți aici, următoarea idee: în Cuba
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
celor patru care l-au dus pe paraliticul din Capernaum cu targa în fața lui Iisus Hristos. In acest caz pomelnicul ține loc de targă, iar Iisus Hristos din Sfânta Împărtășanie este același din Capernaum. În ceea ce privește prezența icoanelor în școli, spitale, penitenciare, primării sau în alte instituții publice, Î.P.S. Părinte Ioan afirmă că România este țara lui Dumnezeu, țara icoanelor, în fiecare casă de român regăsindu-se o icoană „pe peretele dinspre răsărit, fiind împodobită cu maramă, cu ștergarul foarte frumos
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
în Municipiul Gherla, participanți activi în cadrul Cenaclului local Ion Apostol Popescu care organizează frecvent întâlniri cu cititorii și scriitorii din liceele din localitate, alte unități (Cămine de bătrâni, Case de copii, etc.) precum și întâlniri cu persoanele private de libertate din cadrul Penitenciarului de maximă siguranță din Gherla, unde au fost invitați și alte personalități, scriitori ai Uniunii Scriitorilor. De asemenea în fiecare an se organizează activități cultural artistice cu diferite ocazii de omagieri ai personalităților românești (Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Unirea
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]