2,323 matches
-
si mai puternica decât una backhand. Tehnicile pentru executarea acestei lovituri sunt aproape aceleași cu cele pentru lovitura forehand de deasupra capului cu doar câteva modificări minore. Ce trebuie să urmăriți la execuția unei lovituri forehand drop în jurul capului: Stați perpendicular pe fileu. Aplecați partea superioara a corpului lateral spre partea opusa celei în care aveți racheta. Deplasați-vă greutatea pe piciorul din partea opusa rachetei. Flectați articulația cotului si aduceți racheta pe după cap. În timp ce vă aplecați spre înainte, antebrațul va trece
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Întindeți brațul cu racheta, răsuciți antebrațul și loviți fluturașul deblocând articulația Loviți fluturașul în partea din față a piciorului corespunzător rachetei în cel mai înalt punct posibil. Răsuciți racheta spre interior pentru lovituri de-a latul terenului. Racheta se îndreaptă perpendicular spre fluturaș pentru loviturile în lung de linie. Continuați lovitura în mod natural cu mâna în care țineți racheta. Deplasați greutatea corpului de pe piciorul corespunzător rachetei spre celalalt picior. Reveniți la poziția de baza. 5.5.2. Backhand drive Iată
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
spre înainte Întindeți brațul cu racheta, răsuciți antebrațul și loviți fluturașul deblocând articulația. Loviți fluturașul în partea dinaintea piciorului din față în cel mai înalt punct posibil. Răsuciți racheta spre interior pentru lovituri de-a latul terenului. Racheta se îndreaptă perpendicular spre fluturaș pentru loviturile drepte în lung de linie. Continuați lovitura în mod natural cu mâna în care țineți racheta. Deplasați greutatea corpului de pe piciorul din față pe cel din spate. Reveniți la poziția de bază. 5.6. Stop la
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
bucală în hipertiroidism (semnul Lucatello). Cu pacientul în ortostatism se pot efectua anumite manevre sugestive pentru unele afecțiuni, spre exemplu: manevra Lenoir pentru ulcerul gastric și duodenal: cu pacientul în ortostatism se apasă cu cele 4 degete ale mâinii drepte perpendicular pe linia albă, medioepigastric, iar apariția durerii are semnificația existenței ulcerului gastric. Aceeași manevră efectuată la intersecția unei linii, ce unește mijlocul rebordului costal cu ombilicul la intersecția cu drepții abdominali, dar cu declanșarea durerii are semnificația prezenței ulcerului duodenal
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos central, urmat de o parte și de alta de maxime laterale îsecundare separate prin regiuni întunecoase, numite minime). Lumina este o undă electromagnetică, în care vectorii E și B oscilează în plane perpendicular pe direcția de propagare a undei. Cum informația luminoasă este purtată de vectorul câmp electric E, numit și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un plan ce conține direcția de propagare), iar o suprapunere aleatorie de unde elementare constituie lumina nepolarizată îlumina naturală). Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura, unde direcția de propagare este perpendiculară. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lumina nepolarizată îlumina naturală). Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura, unde direcția de propagare este perpendiculară. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracției și se numește rază ordinară îo) și una “nerespectând” legile refracției, numită rază extraordinară îe). Planul ce conține axa optică îAA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei ordinare este perpendicular, iar vectorul câmp electric al razei extraordinare este paralel. Ambele raze sunt, deci, total polarizate în plane perpendiculare. Materiale necesare: lamă de turmalină de 1mm grosime cristal de spat de Islanda îcalcit) sursă de lumină cu fantă circulară lamă de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A este 34 mai mare decât
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
paralele; c) pentru fascicule divergente; d) pentru toate radiațiile electromagnetice. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB îincidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă: a) lumina reflectată este total polarizată; b) raza reflectată este perpendiculară pe cea refractată; c) tgiB= n1/n2; d) lumina refractată este parțial polarizată. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție: a) rămân neschimbate; b) λ se modifică, υ nu se modifică; c) λ nu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
principal al unei lentile convergente, la distanța x1 = -15 cm de aceasta. Imaginea formată este reală și de două ori mai mare decât obiectul. Distanțele focale ale lentilelor sunt f1= 1m, respectiv f2 = 40 cm. Un obiect real este așezat, perpendicular pe axa optică principală, la distanța de 1,5 m față de lentila L1, astfel încât prima lentilă se află între obiect și cea de a doua lentilă. Determinați: a. convergența celei de a doua lentile; b. distanța dintre lentila L1 și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați o concluzie. 3. O rază de lumină cade normal pe latura AC a unei prisme cu reflexie totală, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n1=1,6 situată în aer. a) Reprezentați drumul razei de lumină prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
30 0 . 3. În Fig.2.8. un fascicul de lumină cade pe o lamă cu fețe planparalele de grosime d=4mm și indice de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este: a) 45 0 ; b) 30 0 ; c) 60 0 . 46 B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul A) este: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
are capetele șlefuite de forma unor emisfere de rază R = 5cm. Distanță la care se formează imaginea sa reală este 40cm de cel de-al doilea capăt. Determinați lungimea vergelei. 2. Reprezentați razele de lumină reflectate în sistemul de oglinzi perpendiculare din Fig.2.9. Ce valoare are unghiul dintre raza incidentă și cea emergentă din sistem. 4. Se dau k lame cu fețe plan paralele, de grosimi h1, h2,.... hk .și indici de refracție n1, n2,... nk aflate în aer
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a lentilelor subțiri, stabiliți dependența distanței imagine-lentilă de distanța d1 dintre obiect si lentilă, pentru o lentilă cu distanța focală f ; b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă. Veți considera un obiect așezat perpendicular pe axa optică principală, distanța obiect-lentilă fiind egală cu dublul distanței focale; c. Folosind datele experimentale culese, calculați raportul dintre mărirea liniară transversală, corespunzătoare unei distanțe obiectlentilă d1C =32cm si cea corespunzătoare distanței obiect-lentilă d1B =36cm; d. Folosind rezultatele experimentale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea observată este dreaptă și de trei ori mai mare decât obiectul. a. determinați mărirea liniară transversală dată de lentilă ; b. calculați distanța focală a lentilei ; c. realizați un desen în care să evidențiați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
8; c. r= arcsin 3/4; d. r = 90°. 6. O lentilă plan convexă, confecționată din sticlă optică, cu raza de curbură a suprafeței sferice de 20cm, este utilizată pentru a proiecta pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală îsistemul se află în aer). Dacă obiectul este plasat la 50cm de lentilă, imaginea obținută pe ecran este de patru ori mai mare decât obiectul. 62 a. realizați un desen în care să evidențiați mersul razelor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al doilea, unghiul de refracție având valoarea de 60°; c. pătrunde în mediul al doilea, unghiul de refracție având valoarea de 45°; d. pătrunde în mediul al doilea, fără a devia de la direcția inițială. 4. Imaginea unui obiect liniar, așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile, este reală și egală cu obiectul. Distanța dintre obiect și imagine are valoarea de 80 cm. Convergența lentilei are valoarea: a. C = 1,25δ; b. C = 1,50δ; c. C = 2,50δ; d.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
80nm; d. 500nm. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. La distanța de 60 cm în fața unei lentile subțiri de convergență C = 5 dioptrii este plasat, perpendicular pe axul optic principal, un obiect liniar. Înălțimea obiectului are valoarea de 3cm . a. Determinați distanța focală a lentilei. b. Aflați distanța dintre imaginea obiectului și lentilă. c. Calculați înălțimea imaginii. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. este întotdeauna mai mic sau egal cu unitatea; c. este întotdeauna mai mare sau egal cu unitatea; d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea unei lentile convergente în calea razelor de lumină care ies din lamă. 6. În cazul luminii parțial polarizate: 86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
n-ai fi fost fir de paing, fulg, aer, De la atîția stînjeni prăbușit, Te-ai fi sfărmat că oul; dar respiri, Esti greu, nu sîngerezi, vorbești, esti teafăr. Zece catarge cap la cap nu fac nălțimea De-unde căzut-ai perpendicular. Minune-i că trăiești. Vorbește iar. GLOUCESTER: Dar am căzut sau nu? EDGAR: Din groaznic vîrfu-acestei stînci de cretă. Uită-te-n nalt: de-așa sus ciocîrlia N-o vezi și n-o auzi. Privește-n sus! GLOUCESTER: Vai, eu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
grupare a încărcărilor precizați de [9]; ... h) Săgețile maxime se calculează pe baza încărcărilor normate, în ipoteza temperaturii maxime (vezi 3.1.2 e), și în ipoteza de suprasarcina maximă (vezi 3.1.2 g), cu următoarele precizări: ... - vântul acționează perpendicular pe conductorul de protecție principal; - coeficientul de rafala și de neuniformitate a vântului pe conductor: a(c) = 1,55 s-a determinat conform [9] pentru înălțimea medie de suspensie a conductorului de protecție principal față de sol: H = 10 m, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183444_a_184773]