155,605 matches
-
cu prispa de ciment, un pat de lemn și o lampă. Și, astfel, începe traiul sau de eremit, descris atent, cu sfințenie și recunoștință. Uimitor că, aici, libertatea este totală, fără prezenta obligatorie la serviciile religioase, liberă fiind și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
principiile generale, că lumea cea adevărată nu e cum o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a II-a jumătate a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
să se transfere" în Occident și să ceară azil politic. În prezent trăiește la Gallese, provincia Viterbo, în Italia. Din 1969 expune în Italia și în străinătate; invitat de două ori la Bienala din Veneția; statul italian îi organizează expoziții personale de mare amploare: la Parma (Palazzo della Pilotta - 1975), Viterbo (Palazzo dei Priori - 1977), Romă (Calcografia Nazionale - 1980) etc. E invitat să expună la Quadriennale Nazionale din Romă (expoziția "Artiști stranieri operanți în Italia" - 1977, fiind totodată unul dintre comisari
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
un complex de trei factori: regele, Gardă de Fier și partidele democratice. Așa este, cu adaosul, cred, a faptului fundamental că regele a revenit în țară, încoronîndu-se, cu ideea fixă a lichidării partidelor și a instaurării unui regim de autoritate personală, pește partide și împotriva lor. Că n-a reușit asta decît în februarie 1938 (cînd în jurul nostru erau țări conduse dictatorial) e adevărat. Dar pînă atunci a izbutit să creeze dizidente în marile partide (P.N.L. și P.N.T.), diminuîn-du-le ca importanță
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
că nu va înțelege cît va trăi ce a fost în mintea lui Miron Cozma la ultima mineriada. Dar, neștiind probabil de scenariul lui Ion Cristoiu, Miron Cozma a scos la iveală după ce a fost arestat anumite măsuri de precauție personală constînd în sume rotunde în lei și în valută. Dar, pentru a lua de bun scenariul lui Ion Cristoiu, banii cu care plecase la București Miron Cozma aveau rolul de a dovedi și mai mult că șeful minerilor porniți spre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
tulburați furia și ura lui/ Lăsati-l să facă până la urmă umbră pământului." Mușcător jălbarul! Dar și mai mușcător George Bălăită! Vocile mineriadei nocturne Nici nu s-a terminat bine cea de-a cincea mineriada și a început a șasea. Mineriada personală a lui Miron Cozma, care și-a urnit susținătorii pentru a se luptă cu Justiția. Inițial ziarele au titrat cu litere uriașe, dintre cele care se folosesc numai la mari evenimente, ca Miron Cozma a fost condamnat la 18 ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
un avocat ad-hoc al lui Miron Cozma, considerîndu-l victimizat de putere prin sentința tribunalului. * Presa centrală, hipnotizata inițial de sentința tribunalului, a redescoperit că, dincolo de această sentința, Miron Cozma n-a așteptat să fie arestat, ci și-a luat măsuri personale de atac. Atac nocturn spre Capitala, într-o formă de război fulger cu puterea. Fapt fără precedent în mineriadele anterioare, Miron Cozma recurge pentru prima dată la expediția nocturnă. Mineriada de noapte, ca mijloc de acțiune, dezvăluie pentru prima dată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de a seduce, morga și emfaza culturală, cu mici
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
a urmat - mi se pare imposibil. A spune eu însămi că Adrien Pasquali era o prezență fermecătoare și un profesor fascinant de literatură romandă (cu autoironia lui romandă cu tot!) mi se pare acum riscant, pentru că nu despre amintirile mele personale este vorba. Și cînd vor fi trecut clipele de șoc și anotimpurile de doliu, îndrăznesc să sper că Pîinea de tăcere se va citi o carte interesantă, în singularitatea scriiturii sale alegorice, o carte emblematică pentru această vreme a jurnalelor
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
a gata și plecat cu sentimentul descoperirii unui model performant al mileniului ce vă să sosească. Sigur, informațiile despre Chină milenara sau cea actuală nu sunt bulversante, dar legarea lor pe dedesubt asigura interesul cărții. Că și unele păreri foarte personale (profeție?) conform cărora la teritoriul Chinei "ăntr-un viitor deloc ăndepărtat va reveni și Taiwan". Nu deranjează faptul că, după Ioan Holban, cam tot ce se ăntămplă an tranziția Chinei de azi de la comunism (partid unic, stat autoritar, ideologie colectivista etc.
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
veche an chineză și viceversa. Mă gândesc acum, parcurgând cartea Metodele an filosofie a lui Jacqueline Russ, ca echilibrarea celor două atitudini polare deschide calea ideală spre studiul filosofiei - si an genere al oricărui domeniu. Desigur, angajamentul și soluțiile rămân personale, dar există o anumită disciplină a imaginației care, departe de a o dezarma, nu face decât să-i dea greutate și relief. Disciplină este cerință internă a imaginației ănsăsi care are nevoie să devină eficientă. ăntre ifos și metodă cei
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
conștientizează - de cele mai multe ori fără ecou practic - necesitatea deprinderii unor reguli de aprofundare eficientă a domeniului pentru care se pregătesc. A ănvăta să ănveti este deja mai mult decât a ănvăta pur și simplu. ănseamnă să te exerciți critic și personal an granițele domeniului respectiv, să restructurezi materia parcursă și să realizezi conexiuni utile. "Exerciții" care depășesc stadiul unei rudimentare manipulări mnemotehnice a informației și care al stimulează pe "practicantul" lor să gândească pe cont propriu. Este ceea ce propune și Jacqueline
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
prin care regimul comunist supraveghease și controlase cultură. Impropriu așezate sub o denumire consacrată, cea de "revizuiri literare", căreia de fapt i s-a schimbat esențial sensul, aceste dezbateri au luat curând forma unor nesfârșite polemici cu miză mai ales personală. Expresia "revizuiri literare" fost preluată de la E. Lovinescu, deși acesta o folosise exclusiv pentru a-și revizui propriile judecați, nicidecum arogăndu-si postura de procuror literar. an epoca, E. Lovinescu fusese de altfel intens ironizat pentru că se revizuia, nu pentru că revizuia
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Am relatat Regelui că guvernul meu speră ca să vadă un regim mai reprezentativ instituit exclusiv prin eforturile românești și cu care să poată relua relațiile diplomatice... Regele și-a exprimat satisfacția față de poziția americană și a declarat că intenția sa personală este de a urma procedurile constituționale, dacă și când forțe politice românești responsabile se unesc spre a stărui și pregăti un regim mai reprezentativ". an consecință, după ce s-a sfătuit cu Opoziția și cu oamenii săi de ăncredere (secretarul sau
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
și "ia legătura cu aceasta, credem că nu trebuiește dat nici un sfat și nici o asigurare regelui, dată fiind prezenta să situație dificilă față de Groza și oficialitățile sovietice sau eventualitățile ce s-ar ivi privind viitorul său politic sau poziția sa personală". Opoziția era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide fiind aspru cenzurata și neputând apărea an presă. Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
perversa prințesa, ăncăt are la un moment dat o observație an text ce merita să fie subliniată. El zice, deodată, cucerit parcă de adorabila mincinoasă rivalizând cu puterile ficționale ale unui prozator: Dacă ne este permis să riscăm o opinie personală - scrie an toiul comediei jucată de prințesa - să mărturisim că ar fi un deliciu pentru noi să fim ănselati astfel timp ăndelungat." Mărturisire aducând de fapt și un elogiu potrivirii - an spiritul unui autor de geniu - ăntre ănselătoria reală, practicată
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
Acum trei ani, Bogdan Vlădută absolvea clasa de pictură a profesorului Ștefan Căltia. Deși prezent cu lucrări anca din timpul studenției, ăn cadrul diverselor expoziții de grup, ăn special an cele din zona de acțiune a Fundației Anastasia, o expoziție personală nu a deschis decât acum. Și a deschis-o la Galeriile Catacomba, acolo unde a fost de la ănceput ăncurajat și, ăntr-o oarecare măsură, chiar format prin contactul direct cu ideologia și cu estetică grupului. De la bun ănceput, Vlădută a stat
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
permanent bănuiala unei ăncercări de adaptare, a unei dorințe de aliniere la spiritul locului și la specificul spațiului. La aceaste ăntrebări, vor răspunde, ăn mod sigur, expozițiile viitoare ale lui Bogdan Vlădută. Până atunci, o observație simplă; prima sa expoziție personală poate sugera ăntrebări, dar nu generează ăndoieli. Și acesta este acum lucrul cel mai important.
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
ăn elită orașului. G. Călinescu e copil din flori. Ca atare, visănd la onorabilitate, dezvoltă de timpuriu o psihologie caracteriala dificilă. Formulă să de afirmare reclamă o continuă ofensiva, de unde principiul titanian de manifestare an care a ănscris, cu titlu personal, majoritatea proiectelor. Ț. Vianu ia doctoratul an filosofie și estetică la Tübingen, G. Călinescu, după studii la Romă, susține un doctorat an filologie clasică. Din acest punct cariera lor nu diferă prea mult; Vianu profesează la universitatea din București an
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
i le-a făcut opoziția an timpul ultimelor mineriade. Cazul său e și cel mai străveziu an privința influențării politice pe care o suferă sindicatele. Miron Cozma a intrat an PRM, după toate aparențele, pentru a-și rezolva o problemă personală. Nu cumva, azi, liderii de sindicat care ași oferă serviciile partidelor care vor include pe listele lor reprezentanți ai sindicatelor nu șanț manevrați politic, cum se spune, ci ei șanț cei care vor să-i manevreze pe politicieni? Dacă reforma
Fortele obscure si sindicatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17438_a_18763]
-
ci ei șanț cei care vor să-i manevreze pe politicieni? Dacă reforma și mai ales privatizarea merg ănainte, liderii centralelor sindicale, cei care acum fac parada de forță cerănd demisia Guvernului, s-ar putea vedea lipsiți de o putere personală la care, din cine știe ce motive, nu vor sau se tem să renunțe. Acesta să fie motivul pentru care unii dintre ei organizează un fel de licitații an care oferta e doborărea Guvernului, iar cererea constă an locuri an Parlament la
Fortele obscure si sindicatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17438_a_18763]
-
reliefează cartea Corinei Jiva. Bună cunoscătoare din interior, a sistemului muzical an calitate de impresar, de jurnalist și de soție de dirijor, autoarea a adunat o documentare enormă: muzicologie, literatura, amintiri, mărturii, presa, istorie, ănregistrări audio- și video, chiar contacte personale cu oameni care l-au cunoscut pe Karajan. Este fascinată, pe bună dreptate, de "eroul" ei, de forță lui fantastică de a construi an permanentă ceva, de intuițiile și luciditatea cu care ași pregătea minuțios fiecare mișcare, de enormă lui
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
Zürcher Zeitung a fost: "N.Z.Z. observa în context - pe drept cuvînt". Comentînd-o, dl Hurezeanu admite că autorul ei "a omis să marcheze în mod categoric unde se opresc citatele din N.Z.Z. și unde încep considerațiile sale personale". Din păcate, lucrurile sînt mai grave: formulă d-lui Iancu marchează în mod categoric apartenența rîndurilor incriminate la articolul din ziar. în plus, primește deplinul acord al d-lui Iancu ("pe drept cuvînt"). Tipul acesta de inducere în eroare a
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
propagandă." Translînd raportul în plan colectiv, universitarul clujean își spune, à bon entendeur, părerea că substanțiale sînt popoarele orgolioase, nu cele vanitoase care-și strigă trecutul în gura mare la toate parăzile: "Cred, de aceea, că prezența orgoliului la nivel personal sau colectiv reprezintă un bun indiciu al conștiinței de sine. Orgoliul trage-n sus, vanitatea chircește, nivelează. Orgoliul aparține elitei, celor puternici, celor buni/.../ Dimpotrivă, vanitatea e șireata, versatila, plîngăcioasa. Vanitosul - calculationist prin definitie - se ipostaziază mereu în poziții umile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si nu o dată mă întreb dacă știm cu toții sensul mișcării noastre, daca nu sunt mulți, prea mulți cei care se lasă pur și simplu purtați de val, ca într-un spectacol, fără opinie personală, deși de acum până la alegeri, poate mai mult ca oricând, e nevoie tocmai de asemenea opinii ce dau discernământul." (3 mai 1990) Demn de remarcat este faptul ca descrierea stării de spirit dominante din societatea românească din primele luni de după
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]