2,469 matches
-
Știam că mama avea în gânduri casa bătrânească, căreia acoperișul din draniță în unel e locuri îi era putrezit și începuse să plouă din ce în ce mai liber. Tot mai des mă urcam în podul casei și puneam câte o oală acolo unde picura ploaia, să nu pătrundă la noi, în așternut. E drept, mama avea câțiva bani de la chiriași, dar îi păstra pentru alte necazuri, care nu erau de loc p uține. Ea aștepta un sprijin de la mine, eliberat din armată , fără să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mele Icoană a existenței mele rămân părinții, dar ma i ales mama. O văd cu ochii minții clipă de clipă, dar o întâlnesc mai cu seamă noaptea în visurile puține și de loc liniștitoare. Ca o lumină vie care îmi picură în s uflet, o văd și o simt. Stau de vorbă cu dânsa, îmi zâmbește, mă mângâie ca atunci când îmi făceam reapariția de după prichiciul de la soba din odaie, locul meu de d ormit și de veghe... Mâinile ei mici și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o agendă, formează un numar și așteptând să i se răspundă, privește fix la ușă de la ieșire care pare să fi rămas întredeschisa, comunicând evaziv vocii de dincolo: - S-a rezolvat!.. CONSECINȚELE Cerul se înnorase puternic și începuse deja să picure. Pășeau amândoi pe strada îngustă printre cele două șiruri de case vechi cu balcoane pline de muscate multicolore. Vântul începea să legene tăcut frunzele care se desprindeau ușor de crengile castanilor. Toamnă se apropia tristă și răutăcioasa. Nu rostiseră niciun
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să nu o poată uită măcar o vreme și pentru că în fine să înțeleagă prin ce chinuri sufletești trece ea, cât îi va lipsi întreaga lui ființă și cât de dureroasă va fi viața fără el. Lui însă i-au picurat involuntar lacrimi mari, prelingându-i-se lin pe obraji. Ea era în sfârșit mulțumită...se simțea acum mai puternică pentru că știuse să-și înnăbușe la timp sentimentele, nu schițase nici cea mai mica părere de rău...Era deci puternică, era
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
doreau niciun fel de distracție , ci doar să se culce devreme amândoi și să facă amor toată noaptea, până în zori. -Bem ceva aici, sau coborâm la bar? o întreba el. Au ales barul. Au băut arac , iar el i-a picurat apă în pahar ca să-i tulbure băutură, spunându-i că-l înșeală. Lăură zâmbi, amintindu-și că la fel procedase și Giannis când o servise cu aceeași băutură la Salonic. După masă s-au plimbat puțin prin oraș, apoi au
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
germeni din grâu sau orice alte semințe vândute în pachete ce poartă instrucțiuni, pentru a putea fi puse la încolțit. Prepararea grâului încolțit se face astfel: se pun semințele într-un platou umplut cu apă seara. În fiecare dimineață se picură apă pe ele. În timpul zilei se lasă semințele acoperite cu tifon. Seara vărsați apă pe semințe. Spălați semințele dimineața, la amiază și seara într-un strecurător. După 3- 5 zile apare un mic colț verde sub fiecare sămânță. Abia în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fundul în sus, ca să-ți iasă ție demonstrația. Nu te-am chemat aici ca să născocești tot felul de probleme și apoi să le dărâmi în felul sofiștilor (p. 178). Dionis cel Bătrân se teme de capacitatea filosofului de a-i picura în suflet otrava îndoielii omorându-i voința, puterea și gândurile (p. 179) și e nemulțumit când acesta îl determină să facă anumite declarații prin arta sa de a conduce discuțiile în sensul dorit de el : m-ai silit să spun
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
puțin neobișnuit în zonă "privat, accesul interzis". Cu toate acestea, satul Drumul Carului și-a triplat, în 15 ani numărul de clădiri. Au venit și pe aici tot felul de "profesioniști", de profitori ai noii orânduiri, în buzunarele cărora nu picura ci ploua cu venituri necuvenite, care probabil aflase, Dumnezeu știe de unde, că pe aici a fost cândva capăt de țară și au cugetat că ar fi locul potrivit pentru ei să-și aranjeze un "culcuș modest", unii demnitari județeni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
salvarea și au plecat definitiv pe un cearșaf alb pe aripi de îngeri veniți din neant! Între speranțe și îngeri doar pastile amare, frumos colorate; injecții dureroase făcute cu bun simț ori plătite cu bani...; perfuzii și transfuzii după caz, picurând viață în venele cheltuitoare de energie fluidă întru trăire! Dintre aceștia facem parte...și cine știe... Bunul Dumnezeu să ne aibă în pază pe toți! Un caz...îmi povestea colegul de suferință... Marian îmi spunea despre un consătean ce îi
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
a nu exagera niciodată în fața lumii. Și, cu toate acestea, Dumnezeu nu ne iubește cu calm. Iată-L pe Cristos Domnul, Care vine înaintea noastră și ne arată Inima Sa scoasă din piept, descoperită și sângerândă, Inimă care arde și picură, pentru a ne sili să luăm în seamă tăria iubirii Sale. Dar, oare o luăm în seamă? Ce ne spune adesea minții noastre această imagine neobișnuită pe care Dumnezeu însuși ne-o pune în față, ca să ne scoată din indiferența
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de ce ele au devenit semnul Învierii Domnului. Cea care este răspândită în satul nostru spune că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a pus coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Isus. O altă legendă spune că atunci când Isus a fost bătut cu pietre, acestea, atingându-L, s-au transformat în ouă roșii. Altă legendă afirmă că, după ce Isus a fost răstignit, cărturarii saducei (adepți ai cultului mozaic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stăpânire peste ele, când natura ne cheamă vrând să ne dea puțin din liniștea ei, ziua de 1 martie să-ți aducă sănătate, iubire, putere de muncă și tot ceea ce îți dorești". "...Primăvara a plâns și din ochii ei au picurat lacrimi de cristal, care treptat s-au transformat în mici mărțișoare, înmănunchind laolaltă, scântei de lumină, dragoste, melancolie și... puțină durere. Am prins și eu din jocul lor, un mic mărțișor, pe care ți-l ofer, astăzi, 1 martie, ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la paradă, de la albul purvirginal până la rozul diafan; de la floarea simplă până la uimitoarea floare bătută precum floarea de bujor. Natura surclasează și de această dată, măiestria creatorilor de frumos. Este o frumusețe divină, stropită cu o cromatică uluitoare ce-ți picură în suflet emoție, bucurie, dar și gândul că viața omului este efemeră... precum fragila floare de cireș. Mă izolez sub corola înmiresmată a unui cireș și preț de câteva clipe, aflându-mă într-o meditație binefăcătoare, mă străfulgeră crâmpeie de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
sârmă, pe care le usca și iarăși le lua, deoarece mereu ieșeau spume din intestinele lui. Firește, nu le putea spăla, pentru că mâinile Îi tremurau, dar și apa era departe, cam la 300 de metri. Acolo Într-un butoiaș vechi, picura puțină apă, care Îi ajungea și lui și animalelor sălbatice, vecinii lui cei cuminți. Cu toate că trăia cu mărime de suflet un continuu martiriu prin acest fel de viață ascetică, nu avea deloc o părere Înaltă despre sine. Neîncetat se prihănea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cum i se lovea capul de treptele de vid. Un vid materializat În afara căruia nu mai era nimic. Când se trezi, deasupra lui se apleca un moșneag cu ochi curioși, Încercând să-i ducă la gură un burduf din care picura apă. Câteva picături Îi atinseră buzele astfel că putu să spună: — Acolo... un om moare... ajutor de la mânăstire... Bătrânul se ridică uitându-se curios de jur Împrejur. Dar nu văzu nimic și se aplecă din nou asupra necunos cutului, care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
e pe urmele mele și dacă nu vă grăbiți o să vă treziți cu el În curte, cu toată afurisita lui de ceată! Era Însângerat și plin de praf. În vreo trei locuri armura Îi era spartă și de sub coiful Înalt picura sânge dintr-o zdreanță Înnodată prost și În grabă. A, ia te uită, prietenul nostru Adalbrecht, rânji el ironic când descălecă În curte și-l zări. După cum văd, ai scăpat teafăr. Mă bucur pentru tine. În multe bătălii am luptat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Mă gândeam la pelerina de ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan cel Mare. Am telefonat la Roman: începuse să picure. Eu eram norocos, se învârtiseră norii desupra mea, se burzuluiseră sonor, dar m-au iertat. Încă neștiind că vremea se va îndrepta, priveam îngrijorat cerul. Trebuia să-mi dozez efortul dar grija de ploaia iminentă mă grăbea involuntar, chiar la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Craiova, luminile farurilor se prelungeau unele peste celelalte, asemenea unui șarpe în mișcare. Înregistrarea acestei imagini pe retină mi-a îndreptat atenția spre Kundalini, Cea ce ne ghidează, conștient sau nu, căutările spre Absolut. Dorina (componentă a grupului Nirmal Bhakti) picura din mers pe șosea apă vibrată. În aceeași seară, în frumoasa casă cu spații generoase în care am fost găzduiți la Craiova, s-a făcut un havan pentru Shri Hanumana, s-a cântat și am fost... alintați cu câteva salate
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de table deasupra căreia tu și tatăl tău vă războiați aruncând cu zarurile și apoi pogorâră în Hawaii și pe o fotografie a munților parțial blocați de obiectiv în timpul apusului incandescent și portocaliu de deasupra dunelor unduitoare din Monterey și picură peste cortul unui circ și al unui ringhișpil din Topanga Canyon și înnegri crucea albă care se ridică pe colina din Cabo San Lucas, apoi se ascunseră în camerele casei din Valley Vista și în salbele de portrete de familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
străzilor sunt oleandrii, rămuroși, bogat înfloriți alb, roz și roș. 5 noemvrie 1955 [CUVÂNT LA SĂRBĂTORIREA A 75 DE ANI]* Mulțămesc din toată inima pentru laudele ce mă covârșesc și dragostea ce mă împresoară. În euforia mea sîmt totuși că picură un strop de melancolie. Am vedenia poetului anonim, strămoșul meu din veacul cel negru al poporului, care a cântat cu întristare: Amărâte codru des, Ia acù am înțeles Că din tine nu mai ies; C-am intrat la tinereță Ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
niște sulițe ascuțite. Văzând că din căruțe nu iese nici un țipăt de om, mai întrebară ce mai întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui tot picură necontenit sânge”. Căutând, dădu peste Ștefan care era rănit la șold. Minunându-se de tăria copilului, cărăușii l-au îngrijit și l-au dus cu ei până la Galați. De fapt este greu de spus unde și-a petrecut Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lăsat acolo. Ziua ne-am dus la preotul Mihai Vasiliu om frumos asemenea și preoteasa Aglaia de frumuseță rară și fără nici un creț pe față. Și am văzut pe Eugenia, care o certase soacră mea că o lumânare i-a picurat o bluză. Și ea era f. supărată și abia a vorbit numai f. puțin cu mine. Și acum văd că am făcut f. rău că nu am luat-o în căsătorie atunci. M-am mai năcăjit încă 2 ani singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
eram sfădiți, nici mânioși. Și prin Septembrie m-am dus la Boboești să văd dacă-mi mai place domnișoara Eugenia Vasiliu, că în 1908 când am fost nu mi-a plăcut, că o sfădise măsa, că o lumânare, i-a picurat o bluză manias și deci ea era foarte supărată și nici de feli voioasă. Și într-o sâmbătă am plecat la Boboești singur singurel prin pădure la Boboești. Și l-am găsit pe preotul Mihai Vasiliu la un stog, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și altul albastru. Mergeau așa pe stradă, trecând unul pe lângă celălalt, fără să clipească, fără bună ziua. Și totuși, de fiecare dată când se aflau unul în dreptul celuilalt, din ochiul albastru al adevărului, dar și din ochiul cel negru al minciunii picurau câte trei lacrimi ca niște șuvițe apoase de foc; picurau câte trei perechi de lacrimi și pe partea însorită a adevărului începea să plouă, iar pe partea minciunii începea să ningă. Uneori treceau unul pe lângă celălalt fără să-și dea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
celălalt, fără să clipească, fără bună ziua. Și totuși, de fiecare dată când se aflau unul în dreptul celuilalt, din ochiul albastru al adevărului, dar și din ochiul cel negru al minciunii picurau câte trei lacrimi ca niște șuvițe apoase de foc; picurau câte trei perechi de lacrimi și pe partea însorită a adevărului începea să plouă, iar pe partea minciunii începea să ningă. Uneori treceau unul pe lângă celălalt fără să-și dea seama și atunci, în loc de trei, picurau din ochii lor șase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]