3,569 matches
-
fiicele lor să-i depășească pe ei în metodele și conținutul învățării, cucerire a progreselor științei și tehnicii contemporane. Dacă această poziție nu va fi obținută din partea părinților, ei nu se vor integra fluxului educațional contemporan și ar putea deveni piedici în realizarea unei educații care a început să fie informativă și prospectivă. Cultura modernă devine tot mai mult o cultură prefigurativă, în care modelele trecutului joacă un rol circumscris, integrat istoriei creatoare. Acest fapt trebuie să fie înțeles și de
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
traumatizante asupra vieții lor sufletești, fie din familiile în care există o condamnabilă neglijență și dezinteres din partea părinților, pentru educarea lor. Este de la sine înțeles că în integrarea copiilor dificili, școala trebuie să depună un efort deosebit, mai ales că piedicile nu vin numai de la acești copii, ci și de la părinții lor, datorită dezinteresului și înțelegerii greșite a rolului lor în educarea copiilor. Un alt element important pe care trebuie să-l avem în vedere este faptul că integrarea copilului în
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
risc existenți în comunitate și care pot afecta activitatea organizației etc. Dintr-o altă perspectivă, punctele tari și oportunitățile constituie avantaje (resurse strategice) care vin în sprijinul organizației, iar punctele slabe și amenințările constituie dezavantaje (ținte strategiceă care pot crea piedici sau riscuri în funcționarea organizației și care trebuie înlăturate sau evitate în acțiunile întreprinse de organizație. Cea mai bună cale de a identifica punctele forte, punctele slabe, amenințările (riscurile) și oportunitățile este de a analiza în raport cu proiectul pe care îl
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
ușor precum pleacă în apărarea propriului teritoriu; în timp ce oamenii se luptă cu toții, cu disperare, ca să păstreze ceea ce sunt în pericol să piardă, nu același lucru se întâmplă în cazul expansiunii; oamenii o aleg ca scop, e adevărat, dar dacă întâmpină piedici, nu consideră că au fost nedreptățiți de oponenții lor5. Deoarece o națiune care implementează politica de statu-quo își propune să-și mențină puterea pe care o are deja, ea poate evita nevoia de a liniști resentimentele altor națiuni și scrupulele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Rivalitatea dintre Japonia și Rusia pentru controlul Coreei a luat sfârșit odată cu înfrângerea Rusiei în războiul ruso-japonez. Ferm stabilit, controlul japonez a luat sfârșit odată cu înfrângerea în cel de-al doilea război mondial. De atunci, Statele Unite au înlocuit Japonia ca piedică în fața ambițiilor Rusiei în Coreea. Intervenind în războiul din Coreea, China și-a reluat interesul tradițional. Astfel, pentru mai mult de două sute de ani, soarta unei țări a depins de predominanța unei singure națiuni sau de balanța de putere dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statu-quoului nu va mai fi favorabilă celor dintâi. Distribuția de putere va funcționa mai degrabă ca o balanță de putere, care poate în continuare să favorizeze statele ce susțin statu-quoul, dar nu într-o asemenea măsură încât să constituie o piedică absolută pentru cei care i se opun. Încercarea de face securitatea colectivă să funcționeze în asemenea condiții - care sunt, așa cum știm, singurele în care poate să funcționeze - nu va duce la menținerea păcii, însă va face inevitabil războiul. și nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
legată de mediul înconjurător sunt mai probabile decât admit realiștii. O mai bună colaborare în aceste domenii se presupune că ar reduce probabilitatea războiului, deși instituționaliștii liberali nu explică și motivul. Teoria se bazează pe presupunerea că înșelăciunea este principala piedică în calea cooperării internaționale, iar soluția o reprezintă instituțiile. Scopul este crearea unor reguli care să constrângă statele, dar nu contestă afirmația fundamentală a realismului conform căreia statele sunt actori interesați. Securitatea colectivă se confruntă direct cu problema modalităților de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Years’ Crisis, Carr (1964) nu folosește deloc termenul idealism, ci analizează utopismul. În mod asemănător, Moravcsik (1997, p. 514) încearcă explicit să se distanțeze de „rolul istoric al liberalismului ca ideologie”, în redefinirea teoriei liberale din relațiile internaționale. Liberalismul este piedica din calea realismului în lucrarea lui Morgenthau Scientific Man Versus Power Politics (1946). Wendt (1999, p. 39) și Moravcsik (1997, p. 514) au în comun dorința de a scăpa de eticheta pe care fiecare și-o aplică singur - idealist și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
orele 2, 6 și 10 realizează o bună dilatație a orificiului uterin și comportă mai puține riscuri de prelungire spontană (de regulă). Ținând seama că orice incizie pe orificiul uterin, oricât de corect va fi suturată, produce cicatrice și constituie piedici în desfășurarea nașterilor viitoare ori predispune la apariția cervicitelor, o singură incizie practicată în dreptul orei 2, dă o dilatație suficientă orificiului uterin. Incizia se practică pe valve, sub control vizual, cu un foarfece butonat, după ce marginile orificiului au fost reperate
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
formale. Acest tip de reacție informală intervine în două situații: 1) atunci când între constrângerile structurilor formale și aspirațiile membrilor organizației apare un decalaj evident; 2) atunci când constrângerile formale sunt percepute de unii dintre membrii organizației ca fiind alienante, deci ca piedici în calea satisfacerii trebuinței de autorealizare. Această a doua situație apare mai ales la persoanele care au o puternică trebuință de autorealizare ca și la cele ce dispun de un mare potențial aptitudinal insuficient fructificat sau, pur și simplu, neutilizat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu numai din grup, ci și celor social‑istorice, cu atât stilul respectiv va fi mai bun, mai eficient, mai dezirabil. 4. Dificultăți în calea conduceriitc "Dificultăți în calea conducerii" În calea conducerii organizațiilor sociale apar uneori o serie de piedici, obstacole care îngreuiază activitatea. Pentru a putea interveni pe direcția înlăturării sau diminuării lor, psihologul, sociologul, alți specialiști, organizatorii și conducătorii organizațiilor trebuie să cunoască natura, ponderea și rolul acestora. Astfel, cât privește natura dificultăților cu care se confruntă conducerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își au rădăcina în multe nevoi personale de care ei nici nu‑și dau seama. Alți autori fac din personalitatea liderului și din trăsăturile lui explicația centrală a reușitelor și eșecurilor organizaționale. Kets de Vries vorbește despre „iraționalitatea managerilor” ca piedică fundamentală în asigurarea succesului organizațional. El se referă la câteva stiluri de conducere dezadaptiv‑nevrotice ale liderului (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
oricine are o personalitate dependentă și i se supune involuntar. Organizațiile oferă nenumărate prilejuri pentru instaurarea raporturilor de „înțelegere secretă” tiranică: excesul de rigiditate, centralism, birocrație, multitudinea procedurilor de control, planuri detaliate care interzic orice suplețe - acestea constituind tot atâtea piedici care apar în calea exercitării procesului de conducere (pentru informații suplimentare, vezi Kets de Vries, 2002, capitolul IV, pp. 113‑143). Asemenea forme de patologii relaționale au fost însă descrise cu mult înaintea lui Kets de Vries., Încă din 1942
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aplica tipul de remediu adecvat în învingerea lor; 5) de a înțelege că măsurile de contracarare a lor constituie un mijloc de îndrumare a relațiilor dintre șefi și subalterni. 4.4. Depășirea dificultățilortc "4. Investigarea și depășirea dificultăților" În realitate, piedicile ce apar în calea conducerii nu acționează separat unele de altele, ci interacționează, se înlănțuie, determându-se sau condiționându-se reciproc - mai mult, „se încâlcesc” unele cu altele, lucrurile devenind mult mai complicate. „Descâlcirea” lor, anihilarea sau înlăturarea efectelor lor negative
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
VISSCHER; A. NECULAU (coord.), Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iași. RICE, R.W.; SEAMAN, F.J.; GARVIN, D.J. (1978), „An empirical examination of the esteem for least preferred co‑worker (LPC) construct”, Journal of Psychology, 98. SCHAFFER, H. (1971), „Piedicile psihologice în calea eficienței conducerii”, Business Horizonts, SUA. Traducere din limba engleză, Conducerea și organizarea întreprinderilor, Institutul Central de Documentare Tehnică, București. SCHRIESHEIM, C.A.; KERR, S. (1974), „Psychometric properties of the Ohio State leadership scales”, Psychological Bulletin, 81. SCHRIESHEIM
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
raportăm la cele străvechi. Datorită lipsei documentelor scrise aceste denumiri au căpătat forme diferite, dar schimbările s-au făcut în interiorul acestora prin aplicarea legilor general valabile în comunicare, având în vedere acomodarea urechii dar și a vorbirii firești, care înlătură piedicile artificiale, nenecesare. Toate acestea se confirmă urmărind evoluția cuvântului în discuție Toate transformările fonetice ce vor rezulta vor fi urmarea aceleași legi universale în evoluția unei limbi, aceea a comodității în vorbire. Această lege se concretizează prin anume fenomene lingvistice
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
politică numește „libertatea negativă”. Dacă a o privilegia pe aceasta din urmă Înseamnă „a defini libertatea exclusiv În termeni de independență a individului În raport cu orice interferență din partea altora” (Taylor, 1997, p. 255), libertatea pozitivă constă nu doar În a Învinge piedicile, ci și În a atinge scopuri urmărite În mod conștient, cu alte cuvinte, În a ne exercita cetățenia, În a participa la suveranitate și a controla autoritatea politică, fără să ne mulțumim doar să ne păstrăm independența privată. Acțiunea republicană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Indonezia, India și China au lansat procesul de eliberare națională, urmate, În anii ’50, de mai multe țări, cu precădere asiatice și arabe; tendința s-a generalizat apoi În decursul deceniului următor. Uneori, procesul s-a desfășurat fără prea multe piedici (cazul statului Congo, dominat de belgieni, de exemplu); alteori Însă, vechea metropolă a rezistat multă vreme și independența a trebuit smulsă prin forța armelor (vezi În special cazul Algeriei). Foarte adesea, superputerile au reușit să se alieze cu lideri locali
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și dorințelor. Axa subiect-obiect trasează traiectoria acțiunii, fiind constituită din căutarea eroului sau a protagonistului. Semănată cu obstacole pe care subiectul trebuie să le depășească pentru a progresa, ea este axa voinței. Axa adjuvant - opozant fie înlesnește, fie constituie o piedică în calea comunicării. Ea constă din circumstanțele acțiunii, respectiv modalitățile de a acționa, nefiind reprezentată în mod neapărat de personaje. Această axă este uneori axa cunoașterii, iar alteori axa puterii. Anne Ubersfeld reia schema actanțială a lui A. J. Greimas
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cum să convingi dacă nu prin intermediul discursului? Un discurs care are în vedere din ce în ce mai mult seducția și care, în consecință, se adresează tot mai puțin rațiunii. În fața unei asemenea probleme, analistul politic care compară partidele trebuie să se păzească de piedicile limbajului care pornesc, toate, de la ceea ce Bourdieu numea odinioară "iluzia cunoașterii imediate". Statutul structural al clivajelor politice explică dificultatea aplicării modelului lui Rokkan la țările "noii Europe" în măsura în care cei aproape cincizeci de ani de "socialism real" par să fi exercitat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
domnești" învățate la cursurile de gospodărie urmate la Călugărițele Maicii Domnului, e bolnav de o gelozie primitivă, nemotivată dar persistentă, e conștient că fusese doar acceptat, nu și dorit, iar acest fapt îl macină și-l înstrăinează de soție. Aglomerarea piedicilor și a opțiunilor divergente pe care cei doi și le asumă par desprinse dintr-un plan întunecat urzit de o divinitate răzbunătoare. Agustin se convertește, devenind membru al unui cult ce va avea o influență nefastă asupra familiei sale, în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aplica decât inacuzativelor derivate (care au pereche tranzitivă), nu și celor primare; nu toate verbele tranzitive (sau nu în toate utilizările) acceptă atât nominale articulate, cât și nearticulate în poziția complementului direct: Joc poker/tenis *Joc pokerul/tenisul Îi pun piedică lui Ion * Pun carte pe masă Fac gimnastică * Îmi fac temă. Însă chiar și cu aceste rezerve, analiza verbelor inacuzative derivate din română arată că obiectul direct al perechii tranzitive se supune regulilor obișnuite de nearticulare, putând apărea nearticulat dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și mai puțin tineri, binișor avansați În carieră! - care-i vor arăta scârbiți cu degetul pe unii colegi sau debutanți, categorisindu-i drept „ambițioși”, drept „perfizi carieriști”, deși propria lor viață socială e pardosită cu alianțe profitabile, cu ocolirea oricăror piedici care ar fi putut să le oprească sau să Întârzie cât de cât „progresul material sau social”, indiferent de concesiile sau trădările care li s-au părut necesare atingerii acestor scopuri. Până târziu, În senectute, după mii de pagini publicate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
studii ample ale lui Theodor Codreanu, ce alcătuiesc sumarul volumului Dubla sacrificare a lui Eminescu, angajează o polemică deschisă în actualitate cu aceia cărora ideea națională, ilustrată de opera poetică și publicistică a lui M. Eminescu, li se pare o piedică în procesul de integrare europeană a României. O concepție de altfel, și o atitudine pe cât de falsă pe atât de periculoasă pentru însăși condiția ființei noastre naționale, care prin atacul la Eminescu se vrea uzurpată din interior chiar de către cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
limpede programul de transfer în deriziune a unor valori cardinale și validate de istorie. Drept contraargument, sunt invocate idei din Mircea Eliade sau Carl Gustav Jung: distrugerea miturilor care țin de sfera sacrului urmărește anihilarea memoriei colective și invazia, fără piedici, a subculturii și surogatelor fumigene. Limbajul și alura disprețuitoare a unor așa-ziși elitiști dintr-un postmodernism artificial pentru că n-are obiect, ignorând componentele stabile ale spiritualității de la Carpați la Gurile Dunării, se transformă într-un comic provocator. Atacurile grobiene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]