14,398 matches
-
Anca Murgoci Pe Leo Iorga foarte multă lume îl iubește. Românii îi fredonează și acum melodiile vechi de peste un deceniu. "Mă voi întoarce", "Trenul pierdut", "Singur în noapte", "Să te gândești la mine" sunt doar câteva dintre piesele care au făcut istorie. Puțini știu că și fiii săi au ales o carieră în muzică. Unul dintre ei, Edy Iorga, a acordat un interviu pentru în
Interviu exclusiv. Cum este Leo Iorga dincolo de scenă. Fiul său face dezvăluiri despre marele artist by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30420_a_31745]
-
însuși SS istul Lehmann este cel care îl ajută pe Peter (împreună cu alți deținuți) să evadeze și, astfel, să scape de hecatomba care se va abate asupra lagărului de la Dachau în ultimele luni ale războiului înseamnă că nu este totul pierdut. Umanitatea mai are o șansă: aceea de a cunoaște adevărul, de a face dreptate (pedepsindu-i pe vinovați) și de a preveni ca răul să se mai repete. Nu despăgubirea - care, de altfel, îi este birocratic refuzată de statul german
Ion Iliescu iese la iveală by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30513_a_31838]
-
wallpaper pentru Dot View, care să reflecte starea lor de spirit, personalitatea și stilul lor. Funcția de reapelare este acum activată printr-o simplă glisare în sus și permite accesarea rapidă a celor mai recente trei apeluri primite, efectuate sau pierdute, în timp ce glisarea laterală permite parcurgerea facilă a notificărilor de mesaje, mailuri sau apeluri noi. Aplicația Dot View dispune de asemenea de noi setări pentru personalizarea informațiilor afișate pe husa Dot View, precum opțiunea de a vedea ultimele trei apeluri sau
Husa HTC Dot View. Modul revoluționar prin care poți utiliza telefonul mobil by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/32482_a_33807]
-
de geopolitica Europei orientale. Mă așteptau înălțări nebănuite, provocările străinătății, dar și căderi dureroase. N-am regretat niciodată drumul invers făcut, după 15 ani, dinspre Citadela cunoașterii către cetatea acțiunii directe. Simt uneori c-am fost alungat dintr-un paradis pierdut. În locul liniștii sufletești de odinoară, trăiesc acum tumultul, stresul și trepidația acțiunii de stradă. Jocul cu mărgele de sticlă — cearta universaliilor, bunăoară — a fost înlocuit de frământările antreprenoriatului politic. Din sfera înaltă a Unului m-am prăbușit în lanțurile multiplului
Neamțu, dezamăgit sentimental. "Simt că am fost alungat" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32498_a_33823]
-
copil e chiar un leac, uneori, pentru cei mari și bătrâni. Și oricum, nu asta ne interesează. Aici copiilor le era teamă, veneau să întâlnească frica și, când te sperii, pierzi energie. Copiii produc altă energie foarte repede, dar cea pierdută s-a acumulat și a rămas aici, în acest loc. Parcă n-o simți când intri? Ziua n-o simți, pentru că soarele e puternic și frica se teme de lumină, de aceea energia spaimelor se simte noaptea” (pp. 150 - 151
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
comunistă” prin contrast cu ceea ce afirmă Dna Stroescu (Valeria Seciu), Rosina în romanul lui Dan Lungu. Pentru aceasta din urmă, comunismul a avut sensul unei catastrofe care i-a schimbat radical existența, argument în fața căruia Emilia rămâne impenetrabil detașată. Vocea pierdut resemnată a Valeriei Seciu abia se aude, voluntarismul de Victoria Lipan al Emiliei este molipsitor prin vitalismul lui. Două lumi stau față în față, iar dialogul dintre ele este imposibil, de aceea nici nu există vreun ictus polemic în discuție
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
ani. În 1913 au apărut Alcooluri-le lui Apollinaire, tot atunci, Stravinski prezintă Ritualul primăverii la Ballets russes, iar Duchamp creează Rue de bicyclette. Însă în centrul lui 1913 stă Proust, cu Swan, primul roman din ciclul În căutarea timpului pierdut, peste care a trecut un secol de receptare. Vreți un Proust postmodern? Citiți-l pe François Bon. Vreți să vă dați de partea erudiților? Citiți-i pe Pradeau sau Wickers, care despică, argumentat, firul în patru. Îl vreți pe Proust
Anul 1913 () [Corola-journal/Journalistic/3279_a_4604]
-
parcursul până la acest final constituindu-se ca o mică odisee, din care lipsește Penelopa, dar este prezent Telemac. Pentru că Ithaca este acel moment inefabil al tinereții, iar excursia celor trei bărbați are ceva dintr-o întreprindere donquijotescă în căutarea timpului pierdut. Deși pare să facă parte dintr-o zonă a secundarului, localizarea celor trei are importanța ei în economia simbolică a acțiunii. Wlodek locuiește în Polonia, dar amintirea și călătoria îl reîntorc la o vârstă idilică, undeva la țară, de unde se
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]
-
Hexagon intitulată Sarea vieții. Nu mai e nevoie să adăugăm că și Gustul cuvintelor tot o pledoarie este și tot pentru a reînvăța ce înseamnă să ne bucurăm de viață. Cuvintele ne pot conduce spre redescoperirea unor valori pe jumătate pierdute legate de bucuria de a profita de frumusețea a tot ce ne înconjoară. Doamna Françoise Héritier ne invită, cum scrie un recenzent, să „gustăm” culorile, calitățile morale sau sentimentele asociate cuvintelor. Există cuvinte care nu se mai folosesc. Bernard Pivot
Gustul cuvintelor () [Corola-journal/Journalistic/2974_a_4299]
-
mama Elenei mi-a zis un lucru care m-a doborât atunci: "Elena își dorea să fie ca tine, de aceea făcea lucrul acesta". Nu vreau să fiu lacrimogenă. Îmi cer iertare, deși sentimentele mele nu ar trebui ascunse. Viețile pierdute ale oamenilor spun că România, la acel moment, nu era o țară care să aibă proceduri". Se împlinește un deceniu de la unul dintre cele mai cumplite momente ale istoriei recente. 18 morți, zeci de oameni mutilați pe viață, familii distruse
Alessandra Stoicescu, devastată de durere. "Îmi cer iertare" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30075_a_31400]
-
acum, nu-mi mai rămînea nici o perspectivă, nici o posibilitate să mai fac ceva din viața mea. Exmatriculat din facultate! Din toate facultățile din țară, despărțit de colegi și prieteni, fără programul meu obișnuit! M-am trezit deodată fără nici o ocupație, pierdut și singur la 22 de ani. Cumva ajunsesem să fiu un erou, unul care îndrăznise să facă ceva, să spună ceva. Dar dacă atunci, la cantină, mi-aș fi ținut gura, nu s-ar fi întîmplat nimic. A urmat o
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
din nou la urne; "d-ta o să-ți pui candidatura, o știm; eu ți-o declar că mi-o pui pe a mea... luptă electorală! și știm că lupta electorală este viața popoarelor... De ce te revolți contra adevărului?" (O scrisoare pierdută, actul III, scena III). La 27 februarie 1991, cînd în Constituantă unii parlamentari au susținut necesitatea unui referendum privind forma de guvernămînt a țării, Caragiale a evocat amintirile sale despre plebiscitul din 1866: ""Grand Hôtel" stă pe maidanul unde ne
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
Cuvânt Cuvânt cu cuvânt rând după rând până devine Literă de lege - care se șterge - apoi se culege Început și sfârșit Eu cu mine pre mine călcând cu bucurie Și cu întristare Trupul dat singurătății sale Între putere și neputință pierdut este totul Totul e cu putință
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
minim de coerență și de continuitate în textura pe care o propune cititorului. Jean Pintéa are însă o vînă pe care debutantul n-a putut sau n-a știut s-o valorifice în prima lui carte. Timpul nu este însă pierdut, iar capacitatea de a imagina "povești" stranii și artificioase, într-un decor exotic, aproape parnasian, nu este incompatibilă cu un anumit tip de proză fantastică; a arătat-o un alt prozator român care scrie franțuzește cu o remarcabilă originalitate, deși
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
Place Pigalle. Retorica estompată a pașilor care îl poartă de nicăieri spre nicăieri îl ajută să rememoreze idealurile donquijotești care i-au animat anii primei tinereți. Utopii inocente, policrome, cărora li s-a dăruit cu entuziasm, nenumărate bătălii, nu atât pierdute sau câștigate, ci irosite, pe cale de a fi irosite... Acum, la treizeci și cinci de ani, după un deceniu de autoexil parizian, nu reușise decât să restaureze câteva zeci de imobile, câteva zeci de apartamente, care peste alte decenii vor avea, evident
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
ca, într-un firesc proces de compensație, să destăinuim, dincolo de realizările științifice și de treptele argumentelor, implicarea noastră sentimentală. Adesea am avut intenția să descriem într-un jurnal-roman, împletirea vieții cu cercetarea în domeniul istoriei de artă." Este, oare, timpul pierdut? În vremuri obișnuite ți-ai fi realizat, pe rând, proiectele în artă, cu nostalgia, poate, a unei neîncercate cariere în zonele istoriei artelor. Răsturnarea situației a dăruit cercetării naționale un specialist remarcabil, cu vastă operă, un erudit. A te dărui
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
desparte Tot dragoste e Dacă în tăcere singuri suntem Se pare că muri-vom Pentru o zi (una, alta) Sau nicicând, nicicum, totdeauna. Spleen sau numai spaimă Sunt cam multe sărbători lunile astea mereu sunt multpreamulte sărbători în anii aceștia pierduți ca de coajă nucile verzi cu miez dulce-amărui. Da, dă-mi-te dorului meu acru, acum, ca un balon de săpun sau numănui. Pastișă eminesciană O să spânzur lira-n cui N-o să am cui lumânare Și pustiului să pui Și
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
fi plăcut s-o cunosc pe bunica mea cînd ne-am fi aflat amîndouă la jumătatea vieților noastre. Dincolo de personalitatea ei uneori jenant narcisică, dar care pînă la urmă conferă un anumit piper amintirilor, a venit spre mine o lume pierdută, s-au luminat puternic scene din alte vremuri, au înviat potrete schițate cu măestrie. Astăzi miracolul s-a împlinit; manuscrisul a devenit carte. Mi-a fost întotdeauna teamă de o publicare cenzurată, într-un fel sau altul, de o traducere
Pe pînza vremii by Oana Orlea () [Corola-journal/Imaginative/15498_a_16823]
-
Chamonix și înțeleptul din Tormes hăulitorii coranului din moscheile orientale precum și vînătorul de pelicani din Insula Mare a Brăilei ai crede că cel mai bun lucru e libertatea. Pe urmă ai crede că libertatea-i chiar o ușiță spre paradisul pierdut. Dar tu de-atîția ani sapi în tine groapa asta îngustă și nu cunoști vreun răspuns clar la întrebările limpezi. (DIN CÎND ÎN CÎND SE DESCHIDE O PÎINE ȘI PRIN EA BÎIGUIE UMBRA) În rest lumea-i plină de zei tocmiți
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
Emil Brumaru Vidmei Maia Morgenstern! Blînd clătinat pe marile cîntare în toamna asta fără de folos, Nemaiiubind, cu actele pierdute, Eu, care nu mai știu să scriu frumos, Și-mi clipocesc în suflet untdelemnuri Stoarse secret și surde bulioane, Renunț; copilăros de ce să caut Mingi chiflicite putred prin burlane? Și cărei vidme dulci i-aș mai trimite Plicuri lipite cu
Cîntec de toamnă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15829_a_17154]
-
la propria lor floare. E schilodirea-ntregului? Sau clipa de vârf a marii scârbe, când poeții se ciumurlesc în limba lor, și varsă tăcerea prigonită de cuvinte? Sonetul e ca un soldat întors din războiul tâlcurilor: încă simte durerea mădularelor pierdute. Ce-i spune noaptea? Ce-i ascunde ziua? Nici una nu trădează: suferința-i ca pajură sau cap același aur.
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
subversivă, nimeni nu-l vedea comportându-se ca un cavalier servant cast din obișnuință, asemenea Penelopei învârtind în mămăliga unor zile fără sfârșit, așteptând un diamant printre pietrele râului. El știa de atunci că trecutul e un câine cu mirosul pierdut și cu ochii împăienjeniți de nesomn. Și că nimeni nu trăiește mai mult decât propria moarte, că ea stă ascunsă în țara cu granițe netrasate a unui prezent pritocit în eprubetele visului. Și spune pe nume tuturor trecătorilor. 6 Nu
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
printre cârligele doldora de momeală. Metamorfoză Semințele aducerii aminte au germinat odată cu trecerea timpului mai întâi peste o redută apoi peste o ruină, amprentele unei conștiințe mai puțin obișnuite flutură de-asupra furiilor metamorfozate în consolări mărunte - nu este totul pierdut câtă vreme din oglinzi lumina unui soare ascuns ne invadează retina.
Poezie by Niculina Oprea () [Corola-journal/Imaginative/2986_a_4311]
-
Esenin, iar la căpătâi să i se recite epitaful , nimeni să nu-l plângă, frunzele uscate și praful cineva să i le alunge, ca pe un roi de muște, de pe piatra decolorată. Regăsindu-și mama tâziu și-a regăsit patria pierdută? Căutându-și rădăcinile în Latium, a-ncercat să se-ntoarcă la ai lui, dar n-a mai reușit: cine a stat în celula lui Lucky Luciano, e drept, citind cu sete, și-a crescut prin azile, sau pe străzile din
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
de un roșu imperial pe crengile joase și grele, mici candelabre, focuri de bal, dacă ar vrea să-ntindă mâna de fum, spre ele, răscoapte, spre stele, spre Calea de lapte, i-ar îngădui-o Îngerul? Nunzio-i poate chiar fiul pierdut, acasă întors, în mijlocul Missei. Dar Domnul a spus: ,,Să-l primiți!’’ Pinii nu-i țineau umbră rotată, erau mai spre piatra lui Keats, ,,poet al cărui nume-i scris pe apă’’. Pe apa fluviului solemn, a Tibrului, și nu pe
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]