4,896 matches
-
când putem vorbi de un alt fel de experiența, o experiență apriorică, așa cum se întâmplă în cazul categoriilor estetice. În această linie, metafizica interoghează simpla existență a obiectului de artă și arată ce fel de entitate precede opera de artă. Pin urmare, ontologia trebuie să stabilească condițiile existențiale ale obiectului operei de artă, iar metafizica să interogheze determinarea entității. 4.1. Termeni și atribute ale artei în general Pentru început aș dori să subliniez importanța folosirii anumitor concepte ce au o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
non-temporale a căror exemplificare constă în proprietățile individuale. 4. "Creația" sau jocul liber al imaginației și al înțelegerii Obiectul natural se află într-o relație deschisă cu acțiunea artistică. Libertatea artistică are ca substitut necesar arbitrarul esențial în dezvoltarea artei. Pin intermediul arbitrarului, adevărul artei este pus la îndoială: arta poate să mintă. Acest lucru se datorează creației care este lipsită în mod absolut de orice fel de normă. Obiectul de artă adus în existență prin intermediul creației este autonom și liber
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să fie însușită în permanență de exemplaritate întrucât produsul final servește ca standard sau regulă pentru artă. Valoarea operei de artă nu poate surveni, astfel, decât în urma unei validități temporale servind ca valoare estetică. Creativitatea are loc în cadrul artei frumoase, pin urmare are atribute estetice. Pentru Kant creativitatea autentică poate fi înțeleasă doar în cadrul operelor de geniu, în timp ce creația prin imitație aparține artistului în general. Creația este procedeul specific geniului. Acest lucru înseamnă că anumite opere sunt create în mod autentic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu apă, la construirea și amenajarea unei bălți. ◄ Carpenul este potrivit pentru orice gradina, pentru ca prin tunderea lui vom obține un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
codificate pentru a descrie regimul (Iarna marii singurătăți, Conceptul). în 1975, cartea lui Jean Pasqualini Prizonier al lui Mao provoacă reculul „maolatriei” prezente atât la stânga, cât și la dreapta spectrului politic. Martorii dramei cambodgiene nu rețin decât o atenție intermitentă: Pin Yathay (Utopia ucigașă, 1980) și, mai apoi, Laurence Picq (Dincolo de cer. Cinci ani printre khmerii roșii, 1984) precedă romanul - amintire al lui Franșois Bizot (Portalul, 2000), remarcabilă mărturie a confruntării cu unul dintre cei mai cruzi khmeri roșii, străduindu-se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de benzi minuscule, denumite fibre. O asemenea investigare microscopică demonstrează de ce un anumit tip de hârtie este potrivit sau nu destinației sale. Fibre aplatizate Cele mai multe tipuri de hârtie sunt fabricate din fibre de lemn, provenind din arbori ca bradul și pinul. Lemnul tăiat, amestecat cu apă și substanțe chimice, formează o pastă. Ea este uscată și presată pentru a obține hârtia. O bună metodă de a observa fibrele de hârtie este ruperea acesteia și examinarea marginii la microscop. În figura din dreapta
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
mărime medie reține de 10 ori mai multe impurități decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice este realizată de spațiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 și producerea de O2, prin fixarea activă a unor gaze toxice rezultate din
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
eliminând 1,3 t oxigen liber. (după Giurgiu, V. 1978). În prezent, pe scară mondială se înregistrează o creștere îngrijorătoare a CO2 din atmosferă, cu influențe nefaste asupra tuturor organismelor vii. S-a demonstrat științific faptul că un hectar de pin produce anual 30 t de oxigen, o pădure de foioase produce cca. 16 t/ha în timp ce culturile agricole doar 3-10 t/ha. În același timp arborii și arbuștii fixează anual cca. 2 kg carbon/metru pătrat de suprafață foliară, în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
1979) S-a dovedit prin studii îndelungate că vegetația reține pe frunze și crengi poluanți atmosferici și că neutralizează în parte efectele unor gaze toxice (oxizii de sulf, azot, carbon, hidrocarburi gazoase etc.). Cercetările au demonstrat că arboretele de conifere (pin și molid) pot reține anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
germeni care produc boli grave cum ar fi febra tifoidă, difteria, tuberculoza, ș.a. Astfel, fitoncidele elaborate de frunzele stejarului pot distruge bacilul dezinteriei, cele produse de brad pe bacilul difteriei iar germenii tuberculozei pot fi distruși de fitoncidele emanate de pini, ș.a. „Oricare ar fi specificul lor, spațiile verzi nu constituie numai un prilej de a îngriji cu dragoste plantele sau de a prezenta forme și elemente mai mult sau mai puțin estetice, nici chiar soluția ideală de completare a spațiilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
față de alte elemente ale compoziției (vezi tab. 4). Astfel, în amenajările vaste este necesară introducerea arborilor mari, care potențează dimensiunile spațiului, cum ar fi: stejari, fagi, paltini, platani, ulmul de câmp, frasini, teiul argintiu, glădiță, arborele lalea, ginkgo, molizi, duglas, pini negri ș.a. În amenajările mici se utilizează arbori de talie mică sau chiar mijlocie, cum ar fi: arțarul globulos, mojdreanul, magnoliile, cireșii japonezi, merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
calm și relaxare în peisaj. Absența frunzelor, la majoritatea foioaselor, în sezonul rece, evidențiază mai pregnant arhitectura arborilor, creând deseori efecte peisagistice remarcabile. Asemănător taliei, habitusul arborilor suferă modificări în timp, fie ca o caracteristică a speciilor (de exemplu unii pini devin spre maturitate neregulat-tabulari), fie ca o urmare a condițiilor de cultură (compactitatea plantațiilor, diminuarea intensității luminoase sau incidența unilaterală a luminii, presiunea vântului ș.a.). La proiectarea plantațiilor de arbori trebuie să se anticipeze evoluția fizionomiei arborilor, aspect care permite
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
căprească, salcâmul roșu, cenușarul ș.a.. specii cu longevitate mică (între 50 100 ani): plopul tremurător, salcia albă, sorbul, mesteacănul ș.a. specii cu longevitate medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani): pinul de pădure, laricele, bradul comun, stejarii ș.a. specii cu longevitate foarte mare (peste 1000 ani): chiparosul de baltă, tisa, arborele sequoia, ș.a. Ambientul (noxele, calitatea terenului, unii poluanți din aer sau din sol, temperaturile prea ridicate pe timpul verii) determină scurtarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau arbori împreună cu arbuști; Grupări care au coronamentul compact sau transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
transparent; Grupări care creează efecte diferite: lirice, pitorești, dinamice, vesele, monumentale, etc. Grupări din specii diferite: specii de foioase: 2 tei + 2 platani + 1 mesteacăn. specii de foioase + conifere: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 tei + 2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
2 molizi + 1 mesteacăn, 3 pini + 2 mesteceni. specii de arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
l i z a d i s c u r s u l u i. Folosirea ei nu creează dificultăți dacă domeniul noțional corespunde unei desemnări hiperonimice, deoarece cîmpul lexical apare atunci sub forma unei paradigme (de exemplu, arbore - stejar, pin, palmier), dar cînd domeniul acoperit devine mai complex (de exemplu, aviație - dragoste) noțiunea nu mai poate viza bogăția relațiilor și asociațiilor semantice pe care le presupune lexicul. În concepția lui M. A. K. Halliday, se poate determina un cîmp al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1 %; Bumper 250 EC-0,02 %. 9.9.1.4. Rugina agrișului și coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în apropierea acestora. Simptome. Pe frunzele și ramurile de pin de vârste variate, se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în apropierea acestora. Simptome. Pe frunzele și ramurile de pin de vârste variate, se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente la rugină amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile de agriș și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile de agriș și coacăz să fie amplasate la distanțe cât mai mari (8 10 km) de masivele de pin. De asemenea, pentru a proteja pepinierele de pin, se vor lua măsuri ca în apropiere să nu existe plante de Ribes sp. Se vor aplica stropiri cu substanțe carbamice(Mancozeb 80 0,2% ). Soiurile de coacăz negru omologate în 2003
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]