2,535 matches
-
Alpii de pe terasa cabanei, a doua zi dimineața. Munții ăștia chiar arată la fel de proaspeți și de curați ca munții de un albastru pal de pe eticheta unei sticle de Evian. De-abia așteptam să fiu acolo, la aer curat. —O să-ți placă la nebunie, mi-a spus Hélène, instructor de schi, pe care Hunter o angajase să mă Învețe să schiez. Era o brunetă pistruiată de douăzeci și trei de ani și apăruse la 9 dimineața să mă ia, Îmbrăcată cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ridicam straturile de hârtie. Era ceva care licărea dedesubt. Am scos obiectul și m-am uitat la el. —Ăăăă... un inel de argint pentru șervetele de masă?! am exclamat eu, Încercând să par extaziată. —M-am gândit că o să-ți placă trandafirii gravați pe el, zise Hunter. Părea necăjit. Poate că reușise să-și dea seama că eram dezamăgită. Nu doream să-l rănesc, așa că, Încercând să par fericită, i-am spus: — Îmi plac la nebunie trandafirii, și am depus un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dintotdeauna această pasiune și, după ce împlinise cinci sau șase ani, mă străduiam să îi trimit cărți de mai multe ori pe an, nu doar de ziua lui și de Crăciun, ci ori de câte ori dădeam peste ceva ce credeam că are să-i placă. I-l prezentasem pe Poe când avea unsprezece ani și, pentru că Poe era unul dintre scriitorii de care se ocupase în lucrarea de licență, era normal să vrea să îmi povestească despre ea - și normal ca eu să vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cadou chelneriței mele preferate, cine poate să mă oprească? Sunt un om bătrân, iar bătrânii au libertatea de a face tot ce le trece prin cap. Nu-l cunoașteți pe Roberto, a spus ea. E foarte gelos. N-o să-i placă dacă primesc cadouri de la alți bărbați. — Eu nu sunt bărbat, am zis. Sunt doar un prieten care vrea să îți facă o bucurie. În momentul acela, Tom a decis să contribuie la dialog. — Sunt sigur că nu are intenții rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
balon de săpun și o închipuire fără speranță, o idee la fel de falsă ca manuscrisul lui Hawthorne al lui Harry, care probabil nici nu există. Ceea ce nu înseamnă însă că jocul nu e plăcut. Trebuie să fii mort ca să nu-ți placă să vorbești despre astfel de lucruri fantastice și ce loc mai bun pentru asta decât o coamă de deal din mijlocul pustiului tăcut din New England? După masă, întineritul Stanley mă provoacă la o partidă de ping-pong în șopron. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o întoarce ea, îndesând bancnotele în buzunar și blagoslovindu-mă cu unul din zâmbetele ei gigantice. Mama mi-a spus întotdeauna să am grijă de mine. Și înțelegerea e înțelegere, corect? Dacă te las să dai înapoi, n-o să-ți mai placă de mine. O să zici că sunt bleagă. Cine zice că-mi place de tine? o întreb. Pentru că sunt așa drăguță, îmi răspunde. Și pentru că te-ai răzgândit cu Pamela. Poate vi se pare amuzant, dar, după ce pleacă să se joace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
vorbim de a ta. Și de-a lui Tom. În fine, se dezlipește de cămașa mea, își șterge lacrimile din ochi și mă privește atent, gânditor. — Să nu-i spui lui unchiu’ Tom, bine? — De ce? Fiindcă n-o să-i mai placă de mine. — Ba sigur c-o să-i placă. — Ba nu. Și eu vreau să-i placă. — Dar mie îmi mai place de tine, nu? — Tu ești altfel. — În ce fel? — Nu știu. Tu nu iei lucrurile așa cum le ia unchiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Tom. În fine, se dezlipește de cămașa mea, își șterge lacrimile din ochi și mă privește atent, gânditor. — Să nu-i spui lui unchiu’ Tom, bine? — De ce? Fiindcă n-o să-i mai placă de mine. — Ba sigur c-o să-i placă. — Ba nu. Și eu vreau să-i placă. — Dar mie îmi mai place de tine, nu? — Tu ești altfel. — În ce fel? — Nu știu. Tu nu iei lucrurile așa cum le ia unchiu’ Tom. Nu ești așa serios. Asta pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Nu, nu, vrem să vedem ce faceți voi de obicei, cînd sînteți doar între voi ! încearcă etnologii din capitală să-l domolească pe țăran. — Ei, că doar nu ați venit degeaba de la București ! se revoltă țăranul. O să vedeți, o să vă placă ! - și îi dă zor mai departe să se îmbrace și să se așeze în formație ca pentru televizor. — Nu trebuie să vă deranjați, faceți ca și cum noi nu am fi aici, mai încearcă etnologii să-și pledeze cauza. — Nu se poate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
străjuite de „porți de lemn”, crengi și rădăcini bine lustruite ornează tot felul de spații interioare, miniaturi de căruțe, roți, găleți și alte ustensile rurale se instalează în grădini și parcuri. Iar mobilierul și pereții e bine să fie măcar placate cu lemn, dacă nu-ți permiți să pui lemn masiv. Și, poate mai presus de toate, întreaga suflare drept-credincioasă din România pare să fie străbătută de fiorul mistic al unei revelații mobilizatoare : nici un spital, cazarmă sau cartier de blocuri fără
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
întâmplare, în față la "Gambrinus", acesta, cu părere de rău și cerându-și scuze de la prietenul lui că-i transmite o asemenea veste, i-a spus: "Nu doresc să te indispun și îmi cer scuze, știind că nu o să-ți placă vestea. După ce l-au îngropat pe zeida în Israel, în drum spre România, Bela a suferit un accident. Era împreună cu părinții ei. Au murit cu toții". * * * Nu peste mult timp, tot de la prietenul lui a aflat că Bela i-a trimis
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ceva mai mare. Pe fețele mereu vesele ale ambilor soți Carp se observau aceleași riduri de zâmbet amar, tip bacovian, când, strângându-i afectuos mâna, își luau la revedere. Cred că ne vom revedea curând, suntem siguri că are să vă placă la Săvinești. Între timp trenul se oprise în stație. La revedere! Multă sănătate familiei Batin! Nu uitați ce v-am rugat! Nu uităm nimic și încă odată; La revedere! Ce nu știa Bidaru și nici soții Carp nu puteau să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
două-trei generații din urma lui. În felul acesta, a reușit să se amestece printre cei tineri, să colaboreze și să se confunde cu ei. Din adversari, au devenit prieteni. Cu asemenea imagini vagi în minte, trecând prin apropierea unei crame placată prin exterior cu piatră de râu de diferite culori, unde locuitorii din zonă se pot deconecta după o zi de muncă servind câte un pahar din licoarea lui Bahus, se pomeni față în față cu un tânăr profesor de biologie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
căuta un pește în ocean - se întoarse și-l privi în ochi: Arhivează cazul. Anuhar-el-Mojkri, secretar eficient de mai bine de opt ani la ordinele directe ale guvernatorului, își permise luxul de a-și arăta nemulțumirea: — Militarilor n-o să le placă, Excelență... A ucis un căpitan... — îl disprețuiau pe căpitanul Kaleb-el-Fasi, îi aminti. Era o jigodie... Căută o altă Davidoff și o aprinse lent. — Ca și sergentul El-Haideri... Numai oameni de teapa lor pot ține în frâu adunătura din Adoras... Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
prea evidentă. — Sunt mândru de asta, spuse el. Generația mai tânără a fost creșcută Într-o tradiție șănătoasă. Ea observă buzele lui uscate, ocheada În direcția culoarului. O să pun chestia asta cu tradiția sănătoasă, se gândi ea. Publicului o să-i placă, lui James Douglas o să-i placă și o să le placă și mai mult când va fi unul din cazurile acelea de Hyde Park, pentru că asta va deveni În câțiva ani. Voi trăi și eu ca să le amintesc. Era mândră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
spuse el. Generația mai tânără a fost creșcută Într-o tradiție șănătoasă. Ea observă buzele lui uscate, ocheada În direcția culoarului. O să pun chestia asta cu tradiția sănătoasă, se gândi ea. Publicului o să-i placă, lui James Douglas o să-i placă și o să le placă și mai mult când va fi unul din cazurile acelea de Hyde Park, pentru că asta va deveni În câțiva ani. Voi trăi și eu ca să le amintesc. Era mândră de capacitatea ei de-a profeți, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tânără a fost creșcută Într-o tradiție șănătoasă. Ea observă buzele lui uscate, ocheada În direcția culoarului. O să pun chestia asta cu tradiția sănătoasă, se gândi ea. Publicului o să-i placă, lui James Douglas o să-i placă și o să le placă și mai mult când va fi unul din cazurile acelea de Hyde Park, pentru că asta va deveni În câțiva ani. Voi trăi și eu ca să le amintesc. Era mândră de capacitatea ei de-a profeți, deși nu trăise Încă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
rând, în drăcovenia asta. Că, dedesubt, privește ce am. Nu i suficient un rând. De ce? Din mai multe motive. Bine. Două rânduri. Așa da. Așeză sarmalele, plăti și ieși.Vameșul privi în colet. Bine, drum bun. Ce-o să le mai placă, feministelor tale, bunătatea de sarmale, pe care i le duci! O,da. și trecu granița, intrând în România. Ceva, totuși, nu i se părea a fi în ordine, vameșului. Dar nu putea discerne ce anume. Abea după ce se îndepărtă câteva
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Mereu amabila Vahíne Tiaré păru să-i înțeleagă amărăciunea și se apropie să-l consoleze, desi prea puțină consolare putea să-i ofere și slabe erau argumentele cu care putea să-i ridice moralul. —Poate că Maianei n-o să-i placă, fu singură încurajare care-i trecu prin minte. Tapú Tetuanúi se întoarse doar pe jumătate și, fără să deschidă gură, o făcu să înțeleagă imensitatea unei asemenea absurdități. —Bine! recunoscu ea. Sigur c-o să-i placă, dar tu poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Maianei n-o să-i placă, fu singură încurajare care-i trecu prin minte. Tapú Tetuanúi se întoarse doar pe jumătate și, fără să deschidă gură, o făcu să înțeleagă imensitatea unei asemenea absurdități. —Bine! recunoscu ea. Sigur c-o să-i placă, dar tu poți să-i oferi multe alte lucruri: oale, spade, oglinzi... Vetéa Pitó o să-i ofere și el oale, spade și oglinzi, si, în plus... un clopot. Singurul care există! Pentru moment, dat fiind că străinii nu dovedeau nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
că pământul ăsta e al lor. Sau nu-i așa? — Da, există, admise misionarul. Dar Guvernul nu pare dispus să-l respecte în continuare. S-a descoperit cupru în Masivul Papagalilor. Îl vor scoate pe șoseaua aia... — N-o să le placă yubani-lor. Îmi închipui. — Și dacă se hotărăsc să-i împiedice? — Dumnezeu știe ! Studie cu atenție o cutie de conserve. — Sparanghel! N-am mai pus în gură de mai bine de doi ani. Era mâncarea mea preferată. — Nu-ți lipsește? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ești bățos. Este adevărat, dar... Ei, lasă, nu fi modest. Vrei o tărie? Știu eu? Este de abia ora 10 și mă simt colegii. Nu mai dai pe acolo luna asta. Te-am detașat. Unde? Păi, cu Motănel. O să-ți placă. Relu bea tăria și capătă un curaj nebun. Praf îi facem, șefu'! Fără nici o îndoială. Eu o să-i distrug cu ziarul. Am un chef să-i fac zob. Șeful îl apucă de rever, apropie gura la nici 3 cm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu spirt medicinal, dar tot avea o senzație neplăcută și o abundență de salivă. Ești fată coaptă bine și ar trebui să te măriți, i-a spus mama Dianei. Dar nici chiar așa, mamă. Te înveți, draga mamei, o să-ți placă în timp. Știa baba ce spune și s-a dovedit că chiar așa s-a întîmplat. Raul avansa pas cu pas spre reduta Dianei și vigilența fetei scădea văzînd cu ochii. Total neexperimentat, Raul a crezut că va escalada "turnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
părinte. S-a comportat excelent cu fata și începînd cu a treia zi la numărul 5 s-a instalat un adevărat șantier. Se supraînălța casa, se măreau geamurile, se instala centrala, se racorda la rețeaua de canalizare, se vopsea, se placa în fel și chip și se mai construia un gard din fier forjat. Un foișor, un grătar, bănci, gazon și alte cele completau o superbă locuință înconjurată de fel de fel de utilități. Viorel scria pe unde putea, era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
zis că sînt aproape de Brașov. Fantastic. Unde vă duceți? Sînt singură. Pot trece să vă văd? Evident, îmi faci o mare bucurie. Vocea profesorului tremura de emoție și Angela deja regreta convorbirea telefonică. Dacă pe urmă n-o să-mi mai placă Raul? De data asta Raul este privit ca o victimă a geloziei ei nenorocite. Nu regreta prea mult, în fond, el ce făcea acum? Angela nu mai este geloasă, cuțitul a devenit tăcut și pașnic, iar despre ciomuială nici vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]