3,039 matches
-
Pariser, dr. Constantin D. Tușinschi, P. Laufer; se publicau decizii în materie de jurisprudență civilă, penală, comercială și fiscală, legi și regulamente, „Informațiuni”, „Index alfabetic” al numerelor, reclamă comercială etc. cuprindeau unele numere. Era o publicație utilă mai ales profesioniștilor. * Plai, revistă lunară, apare în martie 1934, redacția și administrația în Plaiul Cosminului, jud. Cernăuți și realizată tipografic la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”. Redactori ai revistei: Aspazia Munte și Neculai Pavel. De regulă, o revistă în patru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
materie de jurisprudență civilă, penală, comercială și fiscală, legi și regulamente, „Informațiuni”, „Index alfabetic” al numerelor, reclamă comercială etc. cuprindeau unele numere. Era o publicație utilă mai ales profesioniștilor. * Plai, revistă lunară, apare în martie 1934, redacția și administrația în Plaiul Cosminului, jud. Cernăuți și realizată tipografic la Institutul de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”. Redactori ai revistei: Aspazia Munte și Neculai Pavel. De regulă, o revistă în patru pagini, cu articole diferite: „Jurnal de poet”, un eseu „Vizită la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
M. Ropceanu, George Nimiceanu, Mircea Streinul, Theodor Constantin ș.a. Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion Mangiu. * Plaiul fagilor Plaiul fagilor (1926-1929) apare la Cernăuți, la Școala normală, inițiator Arcadie Cerneanu, cel care trecuse și pe la Muguri revistă de la Rădăuți (1924-1926) a elevilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi - unde îndrumători ai revistei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Constantin ș.a. Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion Mangiu. * Plaiul fagilor Plaiul fagilor (1926-1929) apare la Cernăuți, la Școala normală, inițiator Arcadie Cerneanu, cel care trecuse și pe la Muguri revistă de la Rădăuți (1924-1926) a elevilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi - unde îndrumători ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion Mangiu. * Plaiul fagilor Plaiul fagilor (1926-1929) apare la Cernăuți, la Școala normală, inițiator Arcadie Cerneanu, cel care trecuse și pe la Muguri revistă de la Rădăuți (1924-1926) a elevilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi - unde îndrumători ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. „La Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndrumători ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. „La Cernăuți, oraș universitar, unde se va decide în fapt soarta tinerei literaturi bucovinene, cu aceeași atmosferă fabricitantă,” cum spunea Gheorghe Hrimiuc în Iconar nr. 1/1995, reapărut la Rădăuți. * Plaiul fagilor apare la școala normală din Cernăuți între anii 19261929, scos de Arcadie Cernovschi (A. Cerneanu) - originar din comuna Volovăț, județul Rădăuți. * Piperușa Piperușa, publicație umoristică, studențească, litografiată. Inițiatorul ei - Ciprian Porumbescu. Apare la Viena: 18781879. * Pregătirea profesională a ofițerilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tabletă a sa Dumitru Covalciuc: „apa trece, pietrele rămân”. Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor te face să repeți ceea ce înscriau editorii pe o copertă a valoroasei lor reviste: „Mai suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele și statistici care explică „de ce s-au împuținat românii” prin moarte, măcel, arestare și împușcare, deportare și neîntorși la baștină, puși la munci silnice, desconsiderați fizic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de veac.” Deci, am înțeles, Țara Fagilor este pentru Bucovina și pentru întreaga Moldovă străbună memorialul durerilor și speranțelor noastre. Rostind că „Almanahului i sau alăturat alte publicații la fel de valoroase, cu apariție mai deasă, între care: Glasul Bucovinei, Codrul Cosminului, Plai Românesc și Făgurel” Dimitrie Poptămaș exclamă entuziast: „Renaște Țara de Sus!” Și o dată cu el facem și noi același lucru: „Renaște Țara de Sus, renasc oamenii ei! Cel de al cincilea volum apărut în 1997, redactorul lui fiind Mihail Artimon Mircea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de dușmani și asigurându-i prin sforțări supraomenești independența politică” - scrie profesorul. Și tot dânsul vorbește de invazia lentă a unui stăpân nesocotitor al trecutului provinciei, acaparată prin rutină și intimidare, făcând ca graiul românesc să înceapă a dispărea de pe plaiurile unde răsunase secole de-a rândul, dându-se uitării că de acolo, din Țara Sepenicului, s-au ridicat bărbați ca Miron Costin, Ioan Neculce, familia Hurmuzachi... În revistă s-au publicat și alte articole de cultivare a românismului: „Românismul din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Numele dr. T. Cristureanu, ca director al revistei, apare deabia cu numărul 4/15 VII 1933. * Viața Bucovinei (1933-1935) revistă redactată de dr. Emil Kososchi. Între colaboratori: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Teofil Lianu, Theodor Constantin. (Din revista Plai nr.2/1934) * În articolul „Salvați Bucovina” din Viața Bucovinei III, maiiunie 1935, p.323, T. Cristureanu spunea:”De la apariție am pledat pentru aceeași cauză: refacerea, reînvierea, renașterea Bucovinei. Până astăzi însă nu s-a pornit la acțiunea de ansamblu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să-i azvârle nu În brațele unui infern discutabil și ale unor torționari cu capete de broască sau de reptilă, ci „În brațele” și În spațiile igrasioase ale unui sistem de-o sălbăticie și invenție a torturii umane nemaivăzute pe plaiurile noastre, altfel nu lipsite de suferință și injustiție! Și iată cum, soții Ierunca - sprijinindu-se atunci pe vârful disidenței românești Paul Goma, care Încă, naivul, se credea solidar cu ei și cu editorul G. Liiceanu, nebănuind că, la rându-i
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
enormă pe care ne-o reproșează forurile de la Bruxelles Își are aici originea, disprețul față de cetățeanul „mărunt”, birocrația ca o altă formă de corupție și care l-a Împiedicat și dezarmat adesea pe investitorul străin să se abată și pe plaiurile noastre. Vorbesc de realul investitor, și nu de acei aventurieri care au folosit abil lăcomia stupidă a guvernanților pentru a face contracte „bidon”, șosele care se deteriorează În câteva luni sau antrepriza unor fabrici În care nu investesc un leu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
câteva luni sau antrepriza unor fabrici În care nu investesc un leu, folosindu-se de aceste proprietăți pentru a obține alte credite frauduloase! Etc. etc.! Sigur, corupția la toate nivelele, mai ales cele administrative, nu este o plagă nouă pe plaiurile mioritice, e un import balcanico-fanariot, nu-i așa, dar, mai ales ultimele decenii ale dictaturii comuniste, au amplificat enorm acest „dublu joc” al cetățeanului față de putere, ce ajunsese la forme absurde, de fapt: nerușinate! Și România s-a Împărțit În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar la noi, ținând cont de varietatea enormă a „delictelor”, ca și de grotescul unei dictaturi ce-și conținea propria-i organică discordanță, un astfel de proces este infinit delicat, cerând mult calm și spirit obiectiv major, puțin observabile pe plaiurile noastre și, mai ales după o răsturnare atât de abruptă, dezlănțuind tot felul de energii și frustrări, nu toate pozitive. (Vorbeam de-o „organică discordanță” deoarece, În ultimul deceniu, mai ales, dictatura a Încercat să instaleze două principii profund opuse
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
problemă a „falselor ierarhii de valori!”. Nu e treaba mea și apoi ar fi apărut ca o prestație pro domo! Mă interesa În primul rînd scrisul, urmărirea motivelor mele obsesive din tinerețe și, Într-adevăr, reîntoarcerea mea În ’90 pe plaiurile tinereții mele literare s-a dovedit prolifică și interesantă, cel puțin În ceea ce mă privește. Dar, cum o spuneam, m-am trezit Încă o dată singur, ca și În anii lungi și interminabili ai debutului meu literar și apoi, Încă o dată
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pierdut un gram din vechea sa putere de invenție și eficacitate!... Tatăl meu fiind preot, preot greco-catolic, slujind acelei Biserici românești care s-a unit cu Roma și a luptat pentru Ardealul românesc și pentru demnitatea celor născuți pe aceste plaiuri, umiliți netrebnic secole la rând de puterea discreționară austro-maghiară, a fost scutit de război, de „primul război” al jumătății de secol, dar fiul lui născut În ’34 a fost prins În vâltoarea celui „de-al doilea”, așa-zisul „război ideologic
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nou câmpul, să mă conving de dispariția pietrei de mormânt. Și am continuat să scrutez câmpul pustiu ațintindu-mi privirea asupra locului care se înălța ușor chiar acolo unde începea pădurea și mi-am amintit că Jayne îi spunea câmpului „plai“, făcându-l să pară mult mai inocent decât îl vedeam eu acum. Zbârnâitul mașinii de frunze continua să se apropie și m-am îndreptat spre grădinar - un tânăr alb cu care nu schimbasem nici un cuvânt până acum. A oprit mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
iar groapa începuse să se umple singură, și în timp ce priveam peste întinderea care ducea spre liziera întunecată a pădurii, trăgând adânc în piept aerul proaspăt de toamnă, m-am gândit câteva clipe că poate Jayne avea dreptate, că era un plai și nu un loc de morminte. După care am intrat în casă și am urcat să mă uit la zgârieturile de pe ușa lui Robby, iar când am îngenuncheat, trecându-mi mâna peste acele șănțulețe pe care le văzusem de Halloween
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
10.1975”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, S-a scurs mai bine de o lună de la Întoarcerea din concediu și parcă tot ce am văzut și trăit În cele două săptămâni de neuitat Într-o teribilă „cursă” contra cronometru pe minunatele plaiuri moldovene, pe care le cunoșteam pentru prima oară, mi se pare a fi un vis de neuitat. Nu este câtuși de puțin o exagerare, dar nu credeam că pot exista colțuri de țară care să-ți poată oferi atâtea satisfacții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sale de mare folclorist desfășurată, În a doua parte a vieții, În Moldova. Cum merg „pe urmele” lui (deplasarea recentă a mea la Suceava se Înscrie acestui obiectiv), multe date și fapte am reținut (eu cunosc bine activitatea lui de pe plaiurile vâlcene); nici nu vă puteți imagina cât bine mi-ați făcut!... Și, ca să fie treaba „oablă”, Îndrăznesc a vă ruga să-mi Încredințați materialele pe care le dețineți - În copie, desigur - necesare la Întocmirea monografiei dedicate acestei personalități nedreptățite. Spre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
au ivit târziu „orgoliul” propriei scrieri, capii ei, indiferent dacă la nord sau la sud, au trebuit să dea dovadă de o insistentă și măestrită viclenie pentru a ne putea „strecura” printre atâtea seminții ce au talăuzit și vegetat pe plaiurile noastre, poate prima și cea mai esențială, salvatoare, „viclenie” sau „armă”, cum vreți să-i spuneți, a fost instrumentul limbii, care, cum o demonstrează lingvistul Gheorghe Brătianu, nu a fost secole decât un „jargon” de înțelegere între aceste seminții, aceasta
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca spuma laptelui, și ochii mai neguroși și mai plini de taină sub sprâncenele arcate, fin încondeiate, și gura rumănă, crestătură sângerată, gură care rostea sub bolțile reci ale bisericilor rugăciuni neînțelese, pe când gândurile cu dorurile pribegeau spre înflorirea altor plaiuri. Flăcăul Aron se opri fermecat în locul lui, îndărătul mănăstirii. Și noaptea nu putu închide ochii, și la slujba miezului de noapte coborât în grabă, furișat la vale, stătu cu ochii spre lumina care se aprinsese sus la geamul săpat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
epocii imperialismului, a cotiturii istorice a țărilor din Europa Centrală și de sud-est, a popoarelor Chinei, a democrațiilor populare și socialismului. Geografie istorie a Georgiei Georgia cuprinde partea occidentală a Trans-Caucaziei acea parte ce privește spre Marea Neagră. Pe deoparte are plaiuri fecunde formate de torentele ce coboară pe versantul meridional al munților Caucaz Ingar și Rion; pe de altă parte are ținuturile muntoase dinspre Caspia mai aspre și mai puțin rodnice. Istorie tulburată, regii ei au rezistat lungă vreme invaziilor; când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
literatură. * Cântecul Mioarei* S-aude, s-aude departe, la munte gomăn gomănind oile pornind. Suie și coboară zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-a cunoscut sprinten păstorel tras ca prin inel? Fața lui spuma laptelui, ochii lui floarea câmpului, mustăcioara lui spicul grâului? Tu mioara mea nu te îndura și-i spune curat că m-am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune măicuței nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din poieni, buciume zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]