15,900 matches
-
chituri de determinare separată a insulinei și a proinsulinei. Insulinemia determinată prin aceste metode specifice indică valori ceva mai mari (cu 15%) față de metoda RIA (care include determinarea atât a insulinei cât și a proinsulinei) (25). Valoarea normală a insulinei plasmatice à jeun, la pacienții nediabetici sau la persoanele normoponderale nediabetice, variază între 10 și 20 μU/ml. Acuratețea de determinare scade la valori sub 10 μU/ml, datorită unei "legări nespecifice". Determinarea precisă a valorilor în această zonă ar fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
în această zonă ar fi importantă pentru interpretarea corectă a unei hipoglicemii, întrucât, în mod normal, scăderile glicemice în cursul unui post prelungit se însoțesc de o scădere paralelă și a concentrației IRI, mergând până la valori nedetectabile (27). Valoarea insulinei plasmatice trebuie interpretată totdeauna în raport cu cea a glucozei sanguine. În mod normal, insulinemia plasmatică crește paralel cu creșterea glicemiei peste 100 mg/dl, fiind maximală la o glicemie de cca. 300 mg/dl (fig.4.). Astfel, o insulinemie plasmatică crescută, reprezentând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
în mod normal, scăderile glicemice în cursul unui post prelungit se însoțesc de o scădere paralelă și a concentrației IRI, mergând până la valori nedetectabile (27). Valoarea insulinei plasmatice trebuie interpretată totdeauna în raport cu cea a glucozei sanguine. În mod normal, insulinemia plasmatică crește paralel cu creșterea glicemiei peste 100 mg/dl, fiind maximală la o glicemie de cca. 300 mg/dl (fig.4.). Astfel, o insulinemie plasmatică crescută, reprezentând o valoare „normală” la un individ cu glicemie crescută, devine anormală atunci când glicemia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Valoarea insulinei plasmatice trebuie interpretată totdeauna în raport cu cea a glucozei sanguine. În mod normal, insulinemia plasmatică crește paralel cu creșterea glicemiei peste 100 mg/dl, fiind maximală la o glicemie de cca. 300 mg/dl (fig.4.). Astfel, o insulinemie plasmatică crescută, reprezentând o valoare „normală” la un individ cu glicemie crescută, devine anormală atunci când glicemia se află în limite fiziologice sau este chiar scăzută (36, 38, 44). Pentru ca o valoare insulinemică să fie „normală”, ea trebuie să fie „adecvată” valorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
să fie „adecvată” valorii glicemice de moment. Unii autori au propus unele formule matematice pentru a extrage informații din raportul IRI/glucoză, a căror lipsă de valoare practică le-a împiedicat generalizarea. În prezent se consideră ca inadecvată o insulinemie plasmatică peste 10 μU/ml la o persoană cu o glicemie à jeun scăzută. Valorile insulinemice mari sunt sugestive pentru hiperinsulinismul endogen. Mai pot fi însă întâlnite în unele cazuri rare, de neoplasme nepancreatice însoțite de hipoglicemie. Pentru a fi siguri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
pozitiv testul dacă se înregistraează o creștere a insulinemiei de cel puțin două ori față de valoarea inițială. Pozitivarea testului indică existența insulinom-ului în teritoriul vascular al arterei utilizate. Dezavantaje: este o metodă scumpă și invazivă. 1.12. Determinarea peptidului C plasmatic Desfacerea enzimatică a proinsulinei pune în libertate cantități echimolare de insulină și peptid C. Acesta din urmă a fost izolat și sintetizat cu două decenii în urmă. Peptidul C rămâne alături de insulină în granulele celulelor β, eliberarea sa făcându-se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
alături de insulină în granulele celulelor β, eliberarea sa făcându-se paralel cu secreția insulinei. Pentru pregătirea antiserului necesar dozării peptidului C se folosește, în general, un peptid C uman cu 31 aminoacizi (37, 49). Deși secretate în cantități echimolare, concentrațiile plasmatice ale insulinei și peptidului C nu sunt egale, datorită metabolizării și eliminării lor diferite. Întrucât peptidul C se elimină mai lent, în special pe cale renală, concentrația sa plasmatică exprimă mai bine secreția β-celulară integrată, comparativ cu cea a insulinei (2
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
uman cu 31 aminoacizi (37, 49). Deși secretate în cantități echimolare, concentrațiile plasmatice ale insulinei și peptidului C nu sunt egale, datorită metabolizării și eliminării lor diferite. Întrucât peptidul C se elimină mai lent, în special pe cale renală, concentrația sa plasmatică exprimă mai bine secreția β-celulară integrată, comparativ cu cea a insulinei (2). Întrucât peptidul C nu dă o reacție încrucișată cu anticorpii insulinici, determinarea sa poate fi unul dintre cei mai utili indicatori ai secreției β-pancreatice la diabeticii insulino-dependenți, tratați
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
descrise pe larg în alte capitole; -un titru de anticorpi insulinici crescuți, la pacienții cu hipoglicemie, care neagă administrarea exogenă de insulină, poate sugera sindromul hipoglicemic prin administrare secretă sau nemărturisită de insulină (1). Întrucât metodele de determinare a insulinei plasmatice utilizează un antiser care reacționează și cu anticorpii anti-insulinici, în prezența acestora valorile IRI pot fi mult mai mari decât cele reale, sugerând un hiperinsulinism care de fapt nu există. De mare ajutor pentru interpretarea corectă a valorii IRI la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
celulare. Rezultatele determinării receptorilor insulinici pe adipocite, monocite și eritrocite în diferite stări fiziologice și patologice sunt redate în tabelul 3. 1.17. Metode de evaluare a insulinorezistenței Insulinorezistența poate fi definită ca un sindrom în care un anumit nivel plasmatic al insulinei se asociază cu un răspuns glicemic sub normal. Cercetările din domeniul insulinorezistenței au un istoric lung, începând cu testul dezvoltat de Himsworth în 1930, pentru ca în jurul anului 1970 să fie concepute testul de supresie a insulinosecreției endogene de către
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
folosită ca screening (42). 2.9. Metaboliții intermediari Acidul lactic (lactatul) și piruvic (piruvatul) La pH-ul lichidelor biologice, acizii lactic și piruvic sunt ionizați aproape în întregime, acționând ca ioni liberi de lactat și piruvat. În mod normal, concentrația plasmatică a lactatului variază între 0,8 și 1,2 mMol/l, iar cea a piruvatului între 0,08 și 0,12 mMol/l, adică de cca 10 ori mai mică (16, 24). Concentrația plasmatică a acestor doi metaboliți crește în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
și piruvat. În mod normal, concentrația plasmatică a lactatului variază între 0,8 și 1,2 mMol/l, iar cea a piruvatului între 0,08 și 0,12 mMol/l, adică de cca 10 ori mai mică (16, 24). Concentrația plasmatică a acestor doi metaboliți crește în mod apreciabil în numeroase condiții fiziologice (în primul rând în efort) și patologice (cea mai gravă fiind acidoza lactică). Hipoxia reprezintă unul din factorii principali ai producției excesive de lactat, întrucât în absența oxigenului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
evitând aceste situații. În hiperinsulinism (cu sau fără hipoglicemie) pot fi înregistrate fie valori scăzute (așa cum ar fi de așteptat), fie valori crescute (ca urmare a activității lipolitice exagerate induse de hormonii de contrareglare) (2, 39, 46, 58). Corpii cetonici plasmatici și urinari Dintre cei trei corpi cetonici, acetoacetatul, β-hidroxibutiratul și acetona, numai primii doi prezintă concentrații plasmatice semnificative. Ei sunt produși exclusiv în ficat, ca intermediari fiziologici, care pot fi utilizați în scop energetic de multe țesuturi (miocard, celule nervoase
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
fi de așteptat), fie valori crescute (ca urmare a activității lipolitice exagerate induse de hormonii de contrareglare) (2, 39, 46, 58). Corpii cetonici plasmatici și urinari Dintre cei trei corpi cetonici, acetoacetatul, β-hidroxibutiratul și acetona, numai primii doi prezintă concentrații plasmatice semnificative. Ei sunt produși exclusiv în ficat, ca intermediari fiziologici, care pot fi utilizați în scop energetic de multe țesuturi (miocard, celule nervoase, mușchi) (11). Concentrația plasmatică a acetoacetatului și a β-hidroxibutiratului, considerate împreună, este în mod normal sub l
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
cei trei corpi cetonici, acetoacetatul, β-hidroxibutiratul și acetona, numai primii doi prezintă concentrații plasmatice semnificative. Ei sunt produși exclusiv în ficat, ca intermediari fiziologici, care pot fi utilizați în scop energetic de multe țesuturi (miocard, celule nervoase, mușchi) (11). Concentrația plasmatică a acetoacetatului și a β-hidroxibutiratului, considerate împreună, este în mod normal sub l mMol/1. Ea poate crește (uneori de 10 și chiar de 20 de ori decât valoarea normală) în numeroase circumstanțe fiziologice (postul prelungit, de exemplu), cât și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
a corpilor cetonici urinari este utilă, într-o oarecare măsură, în diferențierea unei come diabetice cetoacidotice de o comă diabetică hipoglicemică. Totuși, o reacție pozitivă pentru corpi cetonici în urină nu exclude în totalitate o comă hipoglicemică (11). Corpii cetonici plasmatici scad postprandial, după administrarea i.v, de glucoză, fructoză și insulină; cresc în mod apreciabil (în special la copii) în majoritatea condițiilor asociate cu hipoglicemie spontană indusă de hiperinsulinism și în absența afectării hepatice. S-a afirmat că la copii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
indusă de hiperinsulinism și în absența afectării hepatice. S-a afirmat că la copii, imposibilitatea creșterii β-hidroxibutiratului peste 1,1 mMol/1, atunci când glicemia scade sub 40 mg/dl, constituie un element diagnostic pentru hiperinsulinismul endogen, indiferent de valoarea insulinemiei plasmatice (11). Alanina plasmatică Alanina este principalul aminoacid gluconeogenetic (fig.7). În cea mai mare parte el rezultă din proteoliza musculară. Poate însă apărea și prin transaminarea piruvat-ului. Concentrația medie a alaninei plasmatice à jeun variază între 150 și500 μMol/l.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
și în absența afectării hepatice. S-a afirmat că la copii, imposibilitatea creșterii β-hidroxibutiratului peste 1,1 mMol/1, atunci când glicemia scade sub 40 mg/dl, constituie un element diagnostic pentru hiperinsulinismul endogen, indiferent de valoarea insulinemiei plasmatice (11). Alanina plasmatică Alanina este principalul aminoacid gluconeogenetic (fig.7). În cea mai mare parte el rezultă din proteoliza musculară. Poate însă apărea și prin transaminarea piruvat-ului. Concentrația medie a alaninei plasmatice à jeun variază între 150 și500 μMol/l. Valoarea scade progresiv
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
diagnostic pentru hiperinsulinismul endogen, indiferent de valoarea insulinemiei plasmatice (11). Alanina plasmatică Alanina este principalul aminoacid gluconeogenetic (fig.7). În cea mai mare parte el rezultă din proteoliza musculară. Poate însă apărea și prin transaminarea piruvat-ului. Concentrația medie a alaninei plasmatice à jeun variază între 150 și500 μMol/l. Valoarea scade progresiv în cursul postului, paralel cu scăderea glicemiei. Hiperalaninemia se întâlnește frecvent în afectarea gluconeogenezei hepatice, în special la copii. Se mai întâlnește în varianta idiopatică a hipoglicemiei cetozice (probabil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
între 1-1,5 g/24h (8,84-13,3 mmol/24h), iar acidul uric 0,5-2g/24h (3-12 mmol/24h). Se utilizează foarte frecvent calcularea clearence-ului la creatinină ca raport între valoarea creatininei în urină x volumul urinar / minut și concentrația plasmatică a creatininei. Valorile normale sunt de 97-140 ml/min. la bărbați și de 85-125 ml/minut la femei (5). Clearence-ul permite evaluarea mărimii filtratului glomerular și a fluxului sangvin renal (2). Eliminarea urinară de proteine este principalul criteriu pentru definiția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
de 10 din prima paranteză reprezintă suma celorlați cationi (K+, Ca+2, Mg+2) și se înmulțește cu 2 întrucât valoarea cationilor este egală cu cea a anionilor. Valoarea în mmol/l pentru glucoză și uree rezultă din împărțirea concentrației plasmatice a acestora la greutatea lor moleculară de 180 (pentru glucoză) și respectiv 60 (pentru uree). Valorile normale ale osmolarității plasmatice sunt cuprinse între 305 și 310 mOsm/l. Osmolalitatea plasmatică se referă la numărul de mOsm raportați la 1 Kg
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
valoarea cationilor este egală cu cea a anionilor. Valoarea în mmol/l pentru glucoză și uree rezultă din împărțirea concentrației plasmatice a acestora la greutatea lor moleculară de 180 (pentru glucoză) și respectiv 60 (pentru uree). Valorile normale ale osmolarității plasmatice sunt cuprinse între 305 și 310 mOsm/l. Osmolalitatea plasmatică se referă la numărul de mOsm raportați la 1 Kg de apă și este cuprinsă între 285 și 295 mOsm/Kg. Osmolaritatea eficientă exclude din calculul osmolarității plasmatice ureea (molecula
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
mmol/l pentru glucoză și uree rezultă din împărțirea concentrației plasmatice a acestora la greutatea lor moleculară de 180 (pentru glucoză) și respectiv 60 (pentru uree). Valorile normale ale osmolarității plasmatice sunt cuprinse între 305 și 310 mOsm/l. Osmolalitatea plasmatică se referă la numărul de mOsm raportați la 1 Kg de apă și este cuprinsă între 285 și 295 mOsm/Kg. Osmolaritatea eficientă exclude din calculul osmolarității plasmatice ureea (molecula ei fiind difuzibilă prin membranele celulare) astfel încât valorile normale sunt
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
ale osmolarității plasmatice sunt cuprinse între 305 și 310 mOsm/l. Osmolalitatea plasmatică se referă la numărul de mOsm raportați la 1 Kg de apă și este cuprinsă între 285 și 295 mOsm/Kg. Osmolaritatea eficientă exclude din calculul osmolarității plasmatice ureea (molecula ei fiind difuzibilă prin membranele celulare) astfel încât valorile normale sunt mai mici, cuprinse între 280-290 mOsm/l. 1. Definire, frecvență și clasificare În mod arbitrar se folosește termenul de "diabet dezechilibrat" în momentul creșterii corpilor cetonici sanguini, detectați
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
cauză declanșatoare: sarcină, stres, abateri de la dietă etc (57, 76). 2. Fiziopatologia cetoacidozei severe Corpii cetonici sanguini sau mai corect cetoacizii (acidul acetilacetic, acidul hidroxibutiric și acetona), se găsesc disociați la pH-ul organismului; sunt metaboliți normali, a căror concentrație plasmatică este de circa 1 mEq/l. Două treimi sunt reprezentate de acidul hidroxibutiric și o treime de acidul acetilacetic. Acetona se găsește în concentrații mici. Importanța ei constă în faptul că, fiind volatilă, se elimină prin respirație. Producția de corpi
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]