2,467 matches
-
Norvegia, Suedia. Se înțelege astfel mai bine de ce unii autori insistă subliniind importanța leadership-ului. Din acest punct de vedere, democrația este alegerea pe care o elită politică o poate face chiar și făcând abstracție de anumite condiții economice sau de pluralism social. Dar putem înțelege, de asemenea, de ce condițiile economice, mai mult sau mai puțin avantajoase, pot juca un rol important în ansamblul factorilor care stau la baza democrației în diferite țări. Pe lângă pluralismul social, Dahl [1989: 264] enumeră și alți
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
abstracție de anumite condiții economice sau de pluralism social. Dar putem înțelege, de asemenea, de ce condițiile economice, mai mult sau mai puțin avantajoase, pot juca un rol important în ansamblul factorilor care stau la baza democrației în diferite țări. Pe lângă pluralismul social, Dahl [1989: 264] enumeră și alți factori care stau la baza dezvoltării democrațiilor în lume73: • neutralizarea mijloacelor violente de constrângere; • relativa omogenitate culturală; în caz de eterogenitate apare o lipsă de segmentare în subculturi puternice; în caz de segmentare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot duce, de asemenea, la atitudini de protest ale grupurilor sociale defavorizate, care sunt împotriva unui regim democratic. Aceste elemente nu confirmă că ar trebui să existe o economie industrializată. S-a observat, însă, că acest aspect
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice raționale, va conduce la concluzia că educația, comunicarea, pluralismul social și lipsa inegalităților extreme sunt cerințe fundamentale pentru o construcție democratică. Aceste fenomene nu sunt neapărat legate de dezvoltarea economică: ele au avut loc și în societatea preindustrială. Dar, în acele zile, nu exista cealaltă componentă a relației, liberal-democrația
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
său, și, prin urmare, pentru decizia sa; al treilea este concluzia formulată de alegător sau de organismul responsabil cu emiterea evaluării (după o analiză a informațiilor, a justificărilor, a așteptărilor și a intereselor proprii). Existența unei dimensiuni publice caracterizate de pluralism, independență și participarea concretă a diferiților actori individuali și colectivi este fundamentală pentru democrație. Responsabilitatea (accountability) poate fi "verticală" sau "orizontală". Responsabilitatea (accountability) "verticală" protejează alegătorul față de ales, adică guvernatul în raport cu guvernantul (în privința actelor întreprinse de cel din urmă). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acest subiect. Există democrații în care sunt limitate, din ce în ce mai mult, drepturile sociale și dreptul politic prin excelență (votul) decizii luate de oligarhiile de partid, după cum există democrații în care informația este monopolizată de un singur proprietar (cu consecințe previzibile pentru pluralismul informației și pentru formarea de opinii ale publicului). Ele sunt democrații lipsite de calitate, care, din cauza absenței unor manifestări adecvate, pot fi denumite democrații reduse. Politicile economice implementate de guverne, pornind de la criterii de piață și concurență, neinfluențate de solidaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
perspectiva politică: a) continuitatea (participanții la dialog consideră că procedura și instituțiile care o promovează se vor menține în viitor); b) libertatea, sau, mai exact o dezbatere liberă între egali (dezbatere ce stă la baza legitimității înseși a procedurii); c) pluralismul instituției deliberative (în care obiectivele, chiar divergente când privesc soluții similare, sunt recunoscute; d) conexiunea dintre dezbtere și decizii; e) respectul față de opiniile și argumentările participanților; f) angajamentul de a evita practici incorecte. Din punctul de vedere al efectelor deliberării
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Hadenius, A., 1992, Democracy and Development, Cambridge, Cambridge University Press. Hagopian, F., 1995, "After regime change: Authoritarian legacies, political representation and the democratic future of South America", în World Politics, 45 (Aprilie), pp. 464-500. Haug, M.R., 1967, "Social and cultural pluralism as a concept in social system analysis", în The American Journal of Sociology, 73. Held, D., 1989, Political Theory and the Modern State: Essays State, Power and Democracy, Cambridge, Polity Press. Hermet, G., 1973, "Les fonctions politiques des organisations religeuses
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
social system analysis", în The American Journal of Sociology, 73. Held, D., 1989, Political Theory and the Modern State: Essays State, Power and Democracy, Cambridge, Polity Press. Hermet, G., 1973, "Les fonctions politiques des organisations religeuses dans les régimes à pluralisme limité", în Revue Française de Science Politique, 23. 1975, "Dictature bourgeoise et modernisation conservatrice", în Revue Française de Science Politique, 25. Higley, J. și Gunther, R. (eds.), 1992, Elites and Democratic Consolidation in Latin America and Southern Europe, Cambridge, Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Party and Linkage: A Comparative Perspective, New Haven, Conn., Yale University Press. 1988, "When Linkage Fails", în K. Lawson e P. Merkl (ed.), When Parties Fail: Emerging Alternative Organizations, Princeton, N.J., Princeton University Press. Lijphart, A., 1968, The Politics of Accomodation: Pluralism and Democracy in the Netherlands, Berkeley, University of California Press. 1975, The Politics of Accommodation, Berkeley, University of California Press. 1977, Democracy în Plural Societies. A Comparative Exploration, New Haven, Conn., Yale University Press. 1984, Democracies, New Haven, Conn., Yale
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
A. Puddington, 2001, "The 2000 Freedom House Survey", în Journal of Democracy, 12 (1), pp. 87-92. Pierson, P., 2000, "Increasing return, path dependence and the study of politics", în American Political Science Review, 94. Pizzorno, A., 1980, I soggetti del pluralismo: classi, partiti, sindacati, Bologna, Il Mulino. Pomper, G.M., 1992, "Concepts of political parties", în Journal of Theoretical Politics, 4 (2), pp. 143-159. Powell, C.G., 1982, An Economic History of the British Building Industry 1815-1979, London, Methuen. Predieri, A., 1963, La
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
-i ofere o mai bună cu-noaștere a ființelor vii și mai ales a omului: biofizicieni, biochimiști, biosociologi, bioinformatici-eni...". A domina, a anexa, acești termeni, folosiți de obicei în contextul unei victorii, nu prea erau în armonie cu discursurile ce predicau pluralismul, apropierea dintre discipline și cooperarea. Semnatarii 135 înștiințării ce precede acest manifest declară că își propun "să facă să apară elementele de bază ale unei gîndiri politice cu fundament științific" și "pretind că știința se amestecă în politică, îi atacă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prefața la Limba de lemn a lui Fr. Thom, crede că este nevoie de o acțiune educativă sistematică, corectiv recuperatorie, în vederea refacerii, reconstrucției lingvistice, pe câteva direcții: lupta pentru denotație, legătura constantă cu realitatea, eliminarea sistematică a patosului, lupta pentru pluralism discursiv. După cum am amintit mai sus, Francoise Thom face distincție între două modalități ale limbii de lemn, o limbă de lemn de aparat, produs al unei ideologii dominante, totalitare dar și o falsă limbă reală ce poate fi practicată, în afara
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ideologic este specific manifestărilor sociale, în special în politică și religie, unde asistăm la un conflict, o competiție a doctrinelor, ideologiilor, în care fiecare vrea să câștige supremația, să domine, ba chiar să devină totalitare sau fundamentale, încercându-se anihilarea pluralismului. Totuși, chiar în sânul unei ideologii dominante, vor exista poziții concurente, conflictuale, astfel încât, chiar dacă pentru un timp pluralismul va înceta formal, el va fi reactivat datorită faptului că individualitatea umană nu poate fi redusă la o simplă rotiță a angrenajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a doctrinelor, ideologiilor, în care fiecare vrea să câștige supremația, să domine, ba chiar să devină totalitare sau fundamentale, încercându-se anihilarea pluralismului. Totuși, chiar în sânul unei ideologii dominante, vor exista poziții concurente, conflictuale, astfel încât, chiar dacă pentru un timp pluralismul va înceta formal, el va fi reactivat datorită faptului că individualitatea umană nu poate fi redusă la o simplă rotiță a angrenajului colectiv, ea este unică și va lupta pentru realizarea identității sale unice. Chiar dacă această individualitate unică este, de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și realism: definind în mod diferit granițele disciplinei, ei amenințau realismul, după cum spuneau mulți realiști. Așa că lucrarea lor a fost luată, în mod greșit după cum voi argumenta mai tîrziu drept parte a unei paradigme total diferite, numite în egală măsură pluralism sau liberalism. Keohane și Nye au rezervat un loc important înțelegerii realiste a schimbării, pentru exact aceleași condiții în cadrul cărora aceasta fusese formulată. Dacă ne aflăm într-o situație de non-regim, "în care nu există norme și proceduri acceptate sau
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
totuși doar pe realiștii tradiționali. Michael Banks (1985), un adept al perspectivei "societății mondiale" a lui John Burton, a elaborat o triadă similară (vezi tabelul 8.2). Tabelul 8.2 Cele trei paradigme ale lui Michael Banks Criterii Paradigme Realism Pluralism Structuralism Imaginea de bază "bila de biliard" "pînza de păianjen" "caracatița cu multe capete" Actorii statele statele și alții clasele Dinamica forța mișcările sociale complexe economia Variabilele dependente explică ceea ce fac statele explică toate evenimentele majore din lume explică inegalitatea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și piețe și naționalism disciplina relațiilor internaționale=fenomenele vizibile ale totalității relațiilor sociale și a modurilor de producție El a folosit nume diferite și a situat analiza regimurilor din tradiția interdependenței în cadrul societății globale, pe care el a numit-o pluralism. Dincolo de această aparentă ireductibilitate a teoriilor, Holsti și Banks duc foarte departe concluziile asupra posibilei evoluții a disciplinei relațiilor internaționale. Deși ambii sînt de acord că eforturile de căutare a unei singure paradigme rămîn evazive și că dezbaterea nu se
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai hermeneutică a disputelor teoretice. Dezbaterea metateoretică a fost redusă de la construcția cunoașterii din perspectiva imaginii asupra lumii (Weltanschauung) la vechea distincție între valoare și fapt, proprie cercetării empiriste (George 1993: 202 și urm.). Una din consecințe a fost că pluralismul teoretic predefinit a făcut ca acestea să devină chestiuni uzuale academice. Dacă la început disputa paradigmelor făcea ca adversarii realismului să nu fie dați la o parte, cu timpul ea a devenit o binevenită barieră împotriva oricărei critici și o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o vreme în care cele trei componente deveniseră acceptate ca uzuale în relațiile internaționale, Gilpin dă impresia că dorește să conceapă economia politică internațională ca o disciplină soră cu cea a relațiilor internaționale, ceva în felul "abordărilor economice ale realismului, pluralismului, marxismului". Cu toate acestea, viziunea sa asupra economiei politice internaționale încearcă de fapt să depășească limitele disciplinei relațiilor internaționale printr-o abordare mai largă, bazată în principal pe integrarea ideilor derivate din neomercantilism și neomarxism. Dacă este imposibil, din rațiuni
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
adesea să folosească un înțeles tare al incomensurabilității, anume lipsa înțelesurilor și măsurii comune între diferitele teorii, în așa fel încît să arate utilitatea redusă a discuțiilor teoretice dintre paradigme. Aceasta a fost în mod evident o pledoarie binevenită pentru pluralismul teoretic și o reamintire a faptului că o critică teoretică trebuia, cel puțin într-o oarecare măsură, să fie făcută din interiorul perspectivei criticate. Dar, odată ce disputa paradigmelor a devenit o categorie instituită, ea ispitea cercetătorii să respingă critica pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cercetată cu precădere, distinge între conservatorism, liberalism și radicalism. Cu toate acestea, aplicarea acestei triade la problemele metateoretice produce cîteva contradicții interne. Prima problemă este eterogenitatea celulelor astfel conturate. Mai ales categoria de mijloc, fie că se numește liberalism, interdependență, pluralism sau orientare grotiană, cuprinde o varietate de perspective eterogene, care sfidează orice folosire a unei categorii metateoretice comune. Societatea globală, după John Burton, conexiunile la James Rosenau și la alții, unele behavioraliste, altele nu; Școala engleză a relațiilor internaționale; teoria
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a matricei meta-teoretice menționate anterior. Ea poate fi utilizată pentru a arăta unele apropieri, dar ea problematizează și relația cu aspectele normative, mai ales a orientării ontologice și a celei critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și al modestiei în privința pretențiilor noastre și să ne invite la o mai mare curiozitate și o privire mai atentă, dincolo de presupusele granițe teoretice. CONCLUZIE
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi utilizată pentru a arăta unele apropieri, dar ea problematizează și relația cu aspectele normative, mai ales a orientării ontologice și a celei critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și al modestiei în privința pretențiilor noastre și să ne invite la o mai mare curiozitate și o privire mai atentă, dincolo de presupusele granițe teoretice. CONCLUZIE Furtuna epistemologică a devastat disciplina relațiilor internaționale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]