2,904 matches
-
legendei bisericești române, Ioan Casian s-ar fi născut în Valea Casimcei (județul Constanța), zonă denumită de această legendă « "ținut al Casienilor și peșterilor" » și prezentată ca o « "vatră de trăire duhovnicească profundă, a vestiților călugări sciți" ». O peșteră din Podișul Casimcei a fost recent botezată „Ioan Casian” și inscripții tomitane cu patronimul Kassianos au fost aduse la Casimcea pentru a „susține” legenda nașterii sale în această vale. Dar în ciuda denumirii de « "Scythia minor" », Dobrogea antică nu era locuită de Sciți
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
Vegetația tipic mediteraneană, cu caracter sud-european, este specifică zonei de litoral și munților (mai ales in Tunisia de Nord, Tell și Rif și în Cyrenaica), pătrunzând în interior circa 100-150 km, maxim 200 km. Stepa ocupă regiunile mai uscate de podiș (Podișul Sotturilor, mare parte din Meseta marocana și Tunisia de Sud), cu precipitații între 200 și 350 mm anual. Este caracteristică formațiunea de maquis, alcătuită din tufișuri sempervirescente, greu de străbătut de 1,5-3 m înălțime, în care apar: măslinul
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
tipic mediteraneană, cu caracter sud-european, este specifică zonei de litoral și munților (mai ales in Tunisia de Nord, Tell și Rif și în Cyrenaica), pătrunzând în interior circa 100-150 km, maxim 200 km. Stepa ocupă regiunile mai uscate de podiș (Podișul Sotturilor, mare parte din Meseta marocana și Tunisia de Sud), cu precipitații între 200 și 350 mm anual. Este caracteristică formațiunea de maquis, alcătuită din tufișuri sempervirescente, greu de străbătut de 1,5-3 m înălțime, în care apar: măslinul sălbatic
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
cresc în [[tufe]] rare, iar [[arbust|arbuștii] în hătișuri (Zizyphus lotus, specii de acacii) sau izolați, ca, de exemplu fisticul (Pistacia atlantică), cu [[lemn]]ul foarte tare și rezistent la uscăciune, variații de temperatură sau furtuni. Dintre ierburile xerofile, caracteristică Podișului Sotturilor este iarbă alfa ("Stipa tenacissima"). În stepa marocana, tufișurile sunt mai obișnuite. În [[Maroc|Marocul de Sud-Vest]] se întâlnește frecvent arganierul ("Argania sideroxylon"), specia tropicală, reprezentând un relict al florei răspândite aici în Terțiar Înălțimea munților determina o etajare
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
(Bazinul Transilvan, Podișul Transilvaniei, în germană: ""Siebenbürgisches Becken") este o unitate geografica aflată în zona interioară a arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde și denumirea de "colinară" și este mărginită de cele trei ramuri carpatice: Carpații Orientali (în nord și est), Carpații
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
proverbială: „Cine încinge armele să nu se laude ca cel ce le pune jos” (în ). Mai târziu, la Afek (poate la actualul Tell Ein Ghev de pe malul sud-estic al lacului Kineret (Lacul Tiberiada) sau poate în actualul loc Fik din podișul Golan ori, după o ipoteză mai puțin verosimilă, în câmpia Șaron (lângă cetatea Antipatris de mai târziu), a avut loc a doua confruntare, în care Ahab l-a înfrânt și capturat pe "ben Hadad". Profetul Ilie și adepții cultului lui
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
rural în mediul urban. În marile orașe există numeroase cartiere insalubre, denumite "favelas". Natalitatea estimată în 2011 era de 17,5 promile, rata mortalității de 6,4, iar sporul natural de 1,1%, populația urbană, reprezentând 87% în 2010. Regiunea Podișului Brazilian concentrează majoritatea populației braziliene. Având ca obiectiv dezvoltarea provinciilor din interiorul țării și pentru descongestionarea zonei litorale, statul Brazilia a construit o nouă capitala, Brasilia, care în 1960 numără 141000 locuitori. Două decenii mai tarziu, populația capitalei depășea 1
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
americană Bechtel. Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpații Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri. Târgu Mureșul este deservit de un aeroport internațional
TranSportul în Târgu Mureș () [Corola-website/Science/309485_a_310814]
-
fragmentați, legată organic de versanții nordici ai Munților Făgăraș. În cadrul ei se evidențiază: „Dealul Bârnelor”(972m), „Cetatea”(846m), „Vârful Scaonelor”(799m) precum și „Chiscul Pleșii”(779m), înălțimi acoperite cu păduri întinse de fag. La poalele acestora se întind dealurile joase, de podiș, aparținând extremității vestice a Depresiunii Făgărașului. Unele dintre acestea ca „Cetațuica”, „Răpa Bii”(606m), „Tărcauăle” și „Arinii”(503m), sunt acoperite cu tufișuri sau formează terenuri de pășunat. Altele ca, „Dealul Morii”(442m), „Dealul ăl Mare”, „Dealul Braniștii”, „Fața”, „Dealul Săghișului
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Arinii”(503m), sunt acoperite cu tufișuri sau formează terenuri de pășunat. Altele ca, „Dealul Morii”(442m), „Dealul ăl Mare”, „Dealul Braniștii”, „Fața”, „Dealul Săghișului” și „Coprinele”, constituie veritabile terenuri agricole brăzdate de o întinsă rețea hidrografică. Trecerea de la dealurile de podiș spre lunca aluvionară a Oltului, se face pe o curbă de nivel care urmărește aproape fidel drumul județean Tălmaciu-Racovița-Avrig. De aici, spre vest și nord-vest se întinde lunca Oltului până la poalele „Ciorului”, punct terminus al prelungirii sud-vestice a Podișului Hârtibaciului
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de podiș spre lunca aluvionară a Oltului, se face pe o curbă de nivel care urmărește aproape fidel drumul județean Tălmaciu-Racovița-Avrig. De aici, spre vest și nord-vest se întinde lunca Oltului până la poalele „Ciorului”, punct terminus al prelungirii sud-vestice a Podișului Hârtibaciului. Ca întreaga zonă, subsolul este lipsit de zăcaminte minerale, în schimb se găsesc din abundentă materiale de construcții: Nota: Informații luate de la: Prin poziționarea sa geografică la poalele Munților Făgăraș în zona limitrofă a Depresiunii Făgărașului, în apropiere de
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Capitala SUA este Washington, D.C., iar cel mai mare oraș este New York City. În zona estică, paralel cu țărmul Oceanului Atlantic, se întind din nord-est spre sud-vest munții Apalași, cu altitudinea maximă de 2.036 m. Zona centrală cuprinde câmpii și podișuri: în nord-est o parte a podișului Laurențian, spre sud, Câmpiile centrale mărginite de podișul Ozark și apoi munții Ouachita. În vest Marile Prerii și munții Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
cel mai mare oraș este New York City. În zona estică, paralel cu țărmul Oceanului Atlantic, se întind din nord-est spre sud-vest munții Apalași, cu altitudinea maximă de 2.036 m. Zona centrală cuprinde câmpii și podișuri: în nord-est o parte a podișului Laurențian, spre sud, Câmpiile centrale mărginite de podișul Ozark și apoi munții Ouachita. În vest Marile Prerii și munții Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
zona estică, paralel cu țărmul Oceanului Atlantic, se întind din nord-est spre sud-vest munții Apalași, cu altitudinea maximă de 2.036 m. Zona centrală cuprinde câmpii și podișuri: în nord-est o parte a podișului Laurențian, spre sud, Câmpiile centrale mărginite de podișul Ozark și apoi munții Ouachita. În vest Marile Prerii și munții Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
Ouachita. În vest Marile Prerii și munții Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri încadrează un șir de podișuri dintre care cele mai importante sunt: Podișul Columbiei, Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado. Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată și subtropicală, cu excepția peninsulei Alaska, care are o climă sub-arctică, și a sudului Floridei, care are
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
Anzii Cordilieri, iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri încadrează un șir de podișuri dintre care cele mai importante sunt: Podișul Columbiei, Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado. Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată și subtropicală, cu excepția peninsulei Alaska, care are o climă sub-arctică, și a sudului Floridei, care are o climă tropicală. Clima se caracterizează prin
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
iar în sud câmpia litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri încadrează un șir de podișuri dintre care cele mai importante sunt: Podișul Columbiei, Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado. Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată și subtropicală, cu excepția peninsulei Alaska, care are o climă sub-arctică, și a sudului Floridei, care are o climă tropicală. Clima se caracterizează prin diferențe mari
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
litorală a Golfului Mexic. Lanțul estic al Cordilierilor îl constituie Munții Stâncoși iar lanțul vestic Munții Cascadelor și Sierra Nevada. Aceste două lanțuri încadrează un șir de podișuri dintre care cele mai importante sunt: Podișul Columbiei, Podișul Marelui Bazin și Podișul Colorado. Cea mai mare parte a teritoriului SUA are climă temperată și subtropicală, cu excepția peninsulei Alaska, care are o climă sub-arctică, și a sudului Floridei, care are o climă tropicală. Clima se caracterizează prin diferențe mari de temperatură de la un
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
Uniunea din Krewo cu Marele Ducat al Lituaniei fost ideea șleahtei din Polonia Mică. Polonia Mică se întinde între Munții Carpați la sud și râurile Pilica și Liwiec la nord. Teritoriul Poloniei Mici se întinde în principal în regiunea de podiș a Platoului Malopolon. În fapt, voievodatul Polonia Mică, care a primit numele său după această regiune, este mult mai mic decât teritoriul istoric și acoperă doar partea de sud-vest a regiunii istorice. Polonia Mică se învecinează la vest cu Silezia
Polonia Mică () [Corola-website/Science/309996_a_311325]
-
întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului. Putem afirma că acest drum leagă centrul Munților Apuseni cu Podișul Târnavelor, traversând de la vest la est regiunea locuită de mocani. Suprafața comunei Mogoș este de circa 81 km²sau 8063 ha. Răspândirea așezărilor omenești din comună se încadrează în nota caracteristică a Munților Apuseni, fiind răsfirate pretutindeni pe fețele însorite ale
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Colonești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Izvoru Berheciului și spre sud de Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A) și mai departe în
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
30" și 47° 44' 15" - latitudine nordică. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Albești (a cărei suprafață este de aproximativ 97 km pătrați) se află situat în câmpia Moldovei care, privită în ansamblul ei, este considerată o subunitate a Podișului Moldovenesc. Suprafața ocupată de cele 6 sate ale comunei Albești (Albești, Buimăceni, Coștiugeni, Jijia, Mășcăteni și Tudor Vladimirescu) poate fi atribuită ca aparținând subraionului geomorfologic denumit „Câmpia Jijiei Superioare și a Bașeului”. Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
devin domoli, încununați de înălțimi ca Pinet (359 m.) și Goronice (445 m.) Zona studiată este formată din: În planul de raionare geomorfologică a României, încadrarea sintetizată a comunei Carașova, cu localitățile aferente: Iabalcea și Nermed, localizează arealul în grupa podișurilor și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite vârcane local, exemplu de vale de doline fiind Valea Iabalcei, lungă de 6 km, unde întâlnim aproximativ 50 de
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul și altele. Pădurile de gorun apar sub forma de petice la sud de Reșita, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor, pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de localitatea Carașova și în podișul calcaros Ravniștea. Întâlnim un habitat cu aspect de tufe răzlețe cu puține specii în compoziția floristică, situate pe pereți calcaroși sau versanți abrupți cu
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]