2,252 matches
-
traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 160. (Texte source : " Sufletul lui e în căutare/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 225.) 861 Dumitru Micu, Lirica lui Lucian Blaga, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 15 : " une insatiable aspiration à la connaissance illimitée, à l'expérience totale, à l'union frénétique avec le flux vital. " Notre traduction. 862
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
frénétique avec le flux vital. " Notre traduction. 862 Lucian Blaga, Amintire (Mémoire), în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 45. (Texte source : " coasă tăgăduirei ", " cea din urmă tristețe ", în Lucian Blaga, Amintire, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 121.) 863 Lucian Blaga, Vreau să joc! (Je veux danser!), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 34. (Texte source : " Pământule, dă-mi aripi :/săgeată vreau să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
danser!), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 34. (Texte source : " Pământule, dă-mi aripi :/săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea [...]/aprins în valuri de lumină ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un sfârșit. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 160.) 865 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduit par Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108. (Texte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduit par Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) Ce poème, qui contient des accents heideggériens, se veut cri du poète blessé par le matériel, qui voudrait vivre dans la transcendance même. 867 Alain Duveau, " Lucian Blaga : le sacré et le contingent ", în Leș marches
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le contingent ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 49. 868 Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108. (Texte source : " întrebările lumii ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 869 Andrea Genovese, " Lettre ouverte à Mariana Bojan ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 50. 870 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. 871 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 299
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paul Miclău, op. cît., p. 59-60. C'est nous qui soulignons. 884 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 425. (Texte source : " până la ultimile hotare ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 885 Par exemple, le poème programmatique de Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) annonce, dans un langage poétique, la conception sur le mystère
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans un langage poétique, la conception sur le mystère et la connaissance luciférienne. V. Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, în Opera poetica, op. cît., p. 19. 886 V. George Gană, " Prefață ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 5 : " Lucian Blaga n-a fost, se știe, numai poet. El este cel dintâi scriitor român care s-a realizat la nivel major în cele două domenii ale culturii: poezie și filosofie. Aceste zone ale operei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.// Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim./ S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul./ Din poarta-nălțimei și până-n vale/îmbătrânește, ah, cât de repede, apa. Și ceasul. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, p. 182.) 895 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 194. 896 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 301. 897 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 194. 898 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
http://dexonline.ro/definiție/tălmăcire, consulté le 9 janvier 2011. 983 V. Lucian Blaga, Stihuitorul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 228. (Texte source în Lucian Blaga, Operă poetica, Humanitas, Bucarest, 2010, p. 456.) 984 V. Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor " (" Faust et le problème de la traduction "), în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 113-124. L'article a été publié premièrement dans la revue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la pénétration systématique dans leș domaines de la connaissance leș plus variés. Leș exploitations littéraires du modèle sémiotique deviennent une véritable mode et obligation du moment. " 1101 V. André Martinet, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 ; Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatică Decameronului, Editura Univers, București, 1975. 1102 V. Paul Miclău, Signes poétiques, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Selon Marină Mureșanu Ionescu, cet ouvrage était déjà annoncé par son activité de linguiste, pédagogue et traducteur de poésie : " Par ailleurs, le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nous illustrons la présence de ce motif dans leș Chapitre V et VI qui, à part l'analyse comparative des traductions, comprennent également un bilan des traits stylistiques des poèmes de Blaga. V., à titre d'exemple, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., des poèmes comme Munte vrăjit (p. 171), Cetire din palmă (p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Idem, p. 58. C'est nous qui soulignons. 1229 V. Lucian Blaga, Poetul (Le poète), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 227 et Lucian Blaga, Stihuitorul, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456. 1230 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 57. 1231 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1232 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1233 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1234
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
blanc accomplit un rôle bien précis dans la régie des poèmes de Blaga : " Hiatusul este marca unei unități și a unei legături supra-lingvistice. Spațiul alb, în esență, nu este astfel aberant, dimpotrivă, e necesar, e provocat, cerut parcă de logică poetica a textului. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 155. (" L'hiatus est la marque d'une unité et d'une liaison supralinguistique. L'espace blanc, dans son essence, n'apparaît pas comme aberrant, bien au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
princesses) în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 157 et respectivement 213. 1426 L'adjectif est à retrouver également dans le poème Tâlcuri, în Opera poetica, op. cît., p. 327. 1427 Le volume Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., préserve la version d'origine des poèmes de Blaga. Nous avons analysé le poème La cumpăna apelor et nous avons constaté qu'il s'agit, vraiment, de l'adjectif " ducăuș " (" de départ "), création inédite de Blaga, et non
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ajoute une virgule dans le texte cible pour signaler une pause avânt le complément circonstanciel de temps : " À l'aube, quand le jour va enflammer la nuit [...]. " Texte source : " În zori când ziua va aprinde noaptea [...]. " V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 27. 1435 V. Lucian Blaga, Pax magna (Pax magna), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 187. 1436 Leș modifications au niveau de la ponctuation dans la version de Sanda Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poezie. Acesta din urmă ar putea fi numit mai degrabă "adevărat" decât "adevăr". Calitatea adjectivală ar exprima deosebirea în ceea ce privește centrul de greutate : arta este substantival frumoasă si atributiv adevărată (adică nu este în conflict cu adevărul). În poemul său Ars Poetica (Arta poetică), MacLeish încearcă să împace cerințele frumuseții literare și ale filozofiei prin formula : poezia este "egală cu adevărul, nu adevărată"; cu alte cuvinte, poezia este tot atât de serioasă și tot atât de importantă ca filozofia (știința, cunoașterea, înțelepciunea) și are echivalența adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
viață, corespunzător de complexă, nu poate, prin sugestie hipnotică, să îndemne la acțiuni premature sau naive. 64 Rămâne să ne mai ocupăm de acele concepții despre funcția literaturii care gravitează în jurul cuvântului "catharsis". Acest cuvânt grecesc, folosit de Aristotel în Poetica, a avut o istorie lungă. Exegeza sensului în care Aristotel a folosit acest cuvânt este încă controversată, dar ceea ce a vrut să spună Aristotel, deși reprezintă o problemă interesantă pentru exegeți, nu se cade să fie confundat cu problema căreia
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
socială sau umană, în fața acestei întrebări, poeții și cititorii de poezie se văd siliți, .ca cetățeni responsabili din punct de vedere moral și intelectual, să dea societății un răspuns chibzuit. Ei fac acest lucru într-un pasaj dintr-o Ars Poetica. Ei scriu o Apărare sau o Apologie a poeziei : echivalentul literar a ceea ce în teologie se numește "apologetică". *18 Scriind în acest scop și adresându-se acestui public, firește că ei .pun accentul mai mult pe "utilitatea" decât pe "plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București, 1987; Poemul cu părul alb, București, 1994; Corp în cădere, București, 1999; Arcadia, București, 1999; Tratat de amintiri neverosimile, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
aer de familie cu Lohengrin (1850). Într-o mare măsură, manifestarea unei sensibilități simboliste în opera lui Gh. Petrașcu vine în siajul liricii eminesciene. Supralicitând, criticul Popescu- Gogan susține chiar o afinitate structurală a pictorului cu poezia lui Eminescu astfel încât: "Poetica petrașciană este o poetică eminesciană prin excelență..."280. Într-adevăr, o mare parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități: o "pictură-poem" (Popescu-Gogan) Scrisoarea IV (1897) o nocturnă, Oră de dragoste (1904), un moment din "Luceafărul", Seară de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii importanța temei simbolisto-romantice a geniului. În sfârșit, Ioana Beldiman mai pomenește de existența unei statuete simboliste prin sugestia pe care o conferă titlul, Ora unu noaptea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în acuarelele pregătitoare de mai sus, sensibilitatea liniei sale și finețea ochiului par a-și exprima încântarea de a se desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu se dezvăluie, ci se potențează, zona de mister lărgindu-se În spațiul supus cunoașterii prin rațiune: „Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină...” Între prima frază poetica și cea de a doua, există niște punți de legătură spre cele două elemente ale unei antiteze negative „lumina altora” - „lumina mea”. „Corola de minuni a lumii”, aflată pe calea spre „lumina altora” este substituită cu „vraja nepătrunsului ascuns / În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1960), „Cu bastonul prin București” (1962), „Răzlețe” (1967); romane ca: „Ochii maicii Domnului” (1934), „Cimitirul Buna-vestire” (1936) și Lina (1967). După cum se vede ne aflăm În fața unei opere Întinse. În cadrul poeziei de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]