2,744 matches
-
noi revoluții agrare. Și vechea revoluție agrară presupunea niște mutații conținute chiar în deviza: „să sameni ochiul boului și să culegi „mentulla equinae /ad summum colinae!””, însă, atenție, trebuia totuși, să sameni. Acum, când ne merg toate din plin și pomenile Europei ne „troienesc cu drag”, nu mai e nevoie nici să sameni, că tot ce ai ce culege. Comisarul nostru energic a și obținut aprobarea ca să nu se mai cultive orz, nici măcar pentru bere și nici pentru gâște (nu mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
martie 2010 Cu Lamborghini prin Kandahar Motto: „ La plăcinte înainte, La război, înapoi!” Cine-și mai amintește de filmul „Șoferii iadului”, angajați să transporte pe drumuri imposibile dinamită lichidă, are termen de comparație pentru „scorpionii iadului”, soldați români trimiși dracului pomană, să moară în Afganistan, pentru o cauză care nu-i nici a țării, nici a lor. Ca să li se facă sacrificiul mai ușor de suportat, li s-a administrat o pilulă de patriotism, care activează zona din scoarță responsabilă cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scena politică românească. Dacă dreapta înseamnă descotorosirea statului de economie, neamestecul statului însemnând să lași mână liberă voluntarismului, se poate, dar atunci se poate pune întrebarea dacă mai este necesar statul. Atunci va trebui să privatizăm administrația, organismele care împart pomenile, numite eufemistic subvenții, lăsăm numai partidele să se scarmene pentru ce este de jumulit în țară. Justiție nu ne mai trebuie, în loc de învățământ trebuie un oficiu privat de eliberat diplome, după cât plătește fiecare, la sănătate s-o plătească fiecare, fără
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu riscul de a călca pe cadavre. Acest 19 mai a separat definitiv opoziția de putere și a șters iluzia că societatea românească este otova, având aceleași interese, idealuri și preocupări. S-a crezut fals, de către guvernanți, că politica de pomeni electorale și de alte naturi va adormi vigilența, va atrofia cinstea și obrazul de a trăi dintr-o muncă cinstită, făcând din toți și din toate o masă de manevră. Guvernanții au uitat de o zicere cu cântec, românească: „Degeaba
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de alte naturi va adormi vigilența, va atrofia cinstea și obrazul de a trăi dintr-o muncă cinstită, făcând din toți și din toate o masă de manevră. Guvernanții au uitat de o zicere cu cântec, românească: „Degeaba dai de pomană țiganului toată săptămâna, dacă nu-i dai și sâmbăta”, te-a șters de la inima lui, șterge cu buretele tot de-a fost înainte. Decât pomeni, e mai bine să redăm concetățenilor noștri demnitatea prin muncă, prin participarea la crearea valorilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pentru care opoziția pretinde și obține voturile unei mari părți de plebe. Imaginați-vă că actuala opoziție ar ajunge, prin jocul politic la putere, prin ingineriile jocului democratic de-a puterea. Va anula legea lui 15% și 25 % - ne face pomană înainte de a ne trage clopotul - , și ce va pune în loc, ca să obțină bani, banii care totdeauna au lipsit în statul român? Vă spun eu. Îi va lua, sub altă formă, tot de la noi, pentru că se uită mereu: numai munca trecută
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că trebuie schimbată optica asupra actului de guvernare, că nu-i suficient să reducă salariile bugetarilor cu mult peste 25%, să se ia alte și alte măsuri restrictive; va trebui să se modifice concepția despre stat, transformat în instrument al pomenilor generale și al clientelismului. Sigur, este bine să primești bani de pomană (mă refer la subvențiile pentru agricultură de subzistență) și tu să nu-ți lucrezi puținul pământ pentru care ai îmbogățit avocații, de unde se vede clar, cu ochiul liber
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să reducă salariile bugetarilor cu mult peste 25%, să se ia alte și alte măsuri restrictive; va trebui să se modifice concepția despre stat, transformat în instrument al pomenilor generale și al clientelismului. Sigur, este bine să primești bani de pomană (mă refer la subvențiile pentru agricultură de subzistență) și tu să nu-ți lucrezi puținul pământ pentru care ai îmbogățit avocații, de unde se vede clar, cu ochiul liber, că scopul U.E. a fost atins: îți mânjesc ochii cu câțiva euro
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-și prindă frunza de viță cu un ac ... de păr! Din toată tărășenia, în contul nostru se reține că iar și iar ne-am făcut de râs, pe bani mulți, împrumutați (o formă deghizată de împrumut, zic eu), dați de pomană de UE, zice Agaton, și n-ar trebui să ne intereseze cum i-a cheltuit ministereasa lui Cucoș. Bravos, Agatoane, halal să-ți fie! Numai că banii pe tăiat frunze la câini îi vom da noi toți înapoi, prin cotizația
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și să oprească căderea liberă în sondaje, actualul guvern s-a apucat să dea la lume subvenții pe motiv că sunt bani de la UE, destinați pentru asta, și care nu pot fi folosiți în altă parte. Când e vorba de pomeni, lumea se bucură, dă năvală, simte că este parte a UE la drepturi, că la îndatoriri și obligații (ce-s alea?) n-am văzut pe nimeni stând la coadă. În paralel, opoziția, cuminte, fără declarații belicoase și fără mișcări sociale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
polul defavorizat, practicând ceea ce se numește turismul mizeriei. Pentru România și români, această formă de turism nu implică niciun fel de investiții, de cheltuială, te dezvălui lumii așa cum ești și gata, străinul te filmează, te compătimește, îți aruncă ceva de pomană și, în felul acesta, cel bogat ia contact cu realitatea social-economică din țările subdezvoltate. Ne vom integra în Europa cu sărăcia noastră, vom zburda prin spațiul Schengen fără grijă și fără păsare, vom fi material viu, ilustrativ pentru lipsă de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Este demn de menționat că Iordania a Început să-și Îmbunătățească sistemul de Învățământ și să privatizeze, să modernizeze și să descentralizeze economia din 1989, exact când prețul petrolului era foarte scăzut și Iordania nu se mai putea baza pe pomenile primite din partea țărilor petrolifere din regiunea Golfului. În 1999, când a semnat acordul de liber schimb cu Statele Unite, exporturile Iordaniei către America Însumau 13 milioane de dolari. În 2004, Iordania a exportat mărfuri În valoare de peste un miliard de dolari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și mai ales a soțului meu, că el nu știa de venirea lor. Abia când o venit a doua oara fratele meu o știut. Și bineînțeles că el o stat cu el în pod, că la noi acasă se pregătea pomana, și erau fel de fel de femei străine, și n-a vrut să fie cumva observat. Soțul meu s-a ocupat de el atât noaptea cât și în ziua cât a stat... Ce-au discutat... și de ce-a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sală... Care bați, mă? Eu, la 48 domne! Și vine, deschide vizeta: Bă, futu-ți dumnezeu’ mătii! Vrei să te omor în bătaie? Ce mă deranjezi? Domnu’ locotenent, zâc, venim de pe drum, n-am mâncat de două zile. Făceți-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș... ce-o fi, că murim de foame aicea! I-a uite bă! Ce bă, aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic! Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ori în viață. Mor o dată. ăsta a fost deviza mea. Or’ acum, or’ mai târziu, tot trebuie să mor o dată... Și-am bătut, domne. Vine iar Ștefan. Iar ne ia la-njurături: Ce mai vrei? Domnu’ locotenent, făceți-vă o pomană definitiv. Domne, am căpătat câte-o țigară fiecare. N-am fumat de doi ani, aproape. Dați-ne un foc, că io știu să fac foc, da’ nu vreau să vă deranjați, să vă creez probleme dumneavoastră aicea. Dați-ne un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al redresării lor morale. Articolul 2 Vagabonzii sînt persoanele care nu au domiciliul stabil și care, deși ar avea posibilitate, nu exercita în mod obișnuit o meserie sau profesiune. Cerșetorii sînt persoanele care, exploatand sentimentul de milă al publicului, cer pomană. Prostituate sînt femeile care în mod obișnuit își procura foloase materiale din raporturi sexuale, pe care le practică în acest scop, cu diferiți bărbați. Întreținuți sînt bărbați care în mod obișnuit își procura foloase din prostituarea uneia sau mai multor
DECRET nr. 351 din 18 august 1949 pentru reeducarea vagabonzilor, cersetorilor, prostituatelor şi intretinutilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128921_a_130250]
-
de soare". D. Manifestare cu caracter cultural-artistic și educativ 1. Concert de cântece și muzica culta 2. Spectacol cultural-artistic 3. Gală laureaților festivalurilor tematice desfășurate în cadrul programului. E. Ospeție tradițională locală 1. Aprinderea focurilor recunoștinței 2. Retragerea cu torțe 3. Pomană creștină pentru pelerinii și participanții la comemorare 4. Ospeție bucovineana pentru oficialități și invitați. Anexă 1b) DEVIZ ESTIMATIV al manifestărilor comemorative organizate la Suceava și Putna în perioada 2-4 iulie 2004 Anexă 2 COMITETUL DE ONOARE sub coordonarea căruia se
HOTĂRÂRE nr. 404 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea programului "Comemorare Ştefan cel Mare şi Sfant - 500 de ani". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149112_a_150441]
-
cunoaște categoria intensității 1. Prin conversiune, forma de masculin singular devine adverb, îndeplinind funcția de circumstanțial de mod: Pe când voi, cei care greșiți îndoit, întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative folosite adjectival apar cu precădere pe lângă substantive abstracte numărabile și nonnumărabile (efort, curaj, sumă, muncă, forță, putere, câștig, strădanie, răsplată etc.), iar folosite adverbial, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
ce-o mai fi nevoie și de ele. Într-o țară în care există respect pentru cultură, un contabil bun - cum se spune că ar fi domnul Stolojan - nu și-ar îngădui să afirme că nu le mai dă de pomană scriitorilor. Cărțile citite l-ar ajuta să găsească o formulă mai elegantă. Iar contabilitatea - care nu poate fi pusă mai presus de orice decât din ignoranță - l-ar ajuta să găsească totuși formula. Fiindcă așa nu se mai poate. P.S.
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
dolari, stimaților domni contabili, ajunși la cârma țării, când acesta a fost bugetul pentru un an al revistei Viața Românească?! Revistă pentru care după 86 de ani de la întemeiere suntem amenințați de dumneavoastră că nu ni se mai dă de pomană să mai apară. Vă reamintesc - deși am mai făcut-o - că atunci când a vrut să convingă Europa că suntem europeni, Brătianu nu s-a dus la Paris cu 10.000 de dolari luați din bugetul țării, ci cu Viața Românească
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
naturii lor". Apud Ernst Cassier, Eseu despre om.O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, București, 1994, p. 126. 184 Există încă popoare și populații în acest stadiu. 185 Există încă oameni în jurul nostru care spun: "am oferit de pomană cutare sau cutare lucru, pentru a fi liniștit". 186 Oamenii merg și azi la biserică cu vin, pâine, carne sau alte daruri. 187 Pentru o imagine completă asupra gândirii umane din epoca pe care o discutăm, vezi Claude Lévi-Strauss, Gândirea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acest subiect În felul omului robust, echilibrat „Moartea nu mă Îngrozește. Mă jignește.” Când tumora medulară de care suferea Îi alterase grav echilibrul static și mersul, mi-a spus Într-o zi În felul său degajat: „Acestă neputință este o pomană a Celui de Sus - ca să ajung cât mai greu În rai, În urma multora. Abia așa Îmi va ajunge timp să dăltuiesc Întro marmară rotundul țării.” Poezia Îi asigura o anumită pace intimă În condițiile dramatice În care se află. „Așa cum
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în Argentan, o terasă preferată unde beam, de fiecare dată, câte o bere (un "baron", adică un pahar de 500 de mililitri, că dacă ceri în Franța o bere ți se aduce un păhăruț, de parcă ți l-ar da de pomană). Altfel, pe calea către Dumnezeu, ne cam despărțim... V.P.: În revistele "Descoperă" și "Bucovina literară", ai vorbit admirabil despre învățătorul Ștefăniță Lechea, un om fabulous, un sihastru (locuind pe culmea Roșchila, la 1.011 m) cu 40.000 de cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a fost rostit, sicriul este ridicat de pe catafalc de ofițerii superiori și cortegiul pornește spre micul cavou din poiana de pe Măgura. O simplă cruce de lemn cu numele soldatului precede targa de lemn pe care sunt întinse pâinile și poamele pomenilor tradiționale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframă albă, alături de praporele bisericuței din sat, precedat de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineață, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor. Sicriul este însoțit de familia defunctului, M.S.Regele Mihai
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
al mâinii, care vorbea de la sine despre zgârcenia acelei femei ori chiar despre sufletul ei închistat, Mura s-a bucurat tare mult înțelegând că munca i-a fost răsplătită și nu că acel săpun i-ar fi fost dat de pomană. Ea nu observase admirația de moment din ochii femeii și nici lăcomia din privirea ațintită asupra ciorapilor „comandați”. Altfel s-ar fi întristat și ar suferit mult, mai ales că numai Mura a știut câtă durere au simțit multă vreme
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]