93,928 matches
-
față de lovitura dată artiștilor români". Totodată, Horia Roman Patapievici, a susținut că decizia de marți a Curții Constituționale a României privind ICR a fost luată cu o abatere de la procedură, întrucât Avocatul Poporului nu a fost prezent la ședință. ”Avocatul Poporului nu a fost prezent în persoană și nici nu a delegat pe cineva pentru a susține pe lângă Curtea Constituțională, marți, contestarea caracterului de urgență al ordonanței de urgență. Este o abatere de la procedură, care arată limpede motivele pentru care fostul
Patapievici deplânge viitorul ICR, locul în care și-a lăsat şapte ani şi jumătate din viaţă () [Corola-journal/Journalistic/22231_a_23556]
-
fost prezent în persoană și nici nu a delegat pe cineva pentru a susține pe lângă Curtea Constituțională, marți, contestarea caracterului de urgență al ordonanței de urgență. Este o abatere de la procedură, care arată limpede motivele pentru care fostul Avocat al Poporului a fost schimbat, cât și motivele pentru care prezentul a fost confirmat și anume să fie executate «întocmai și la timp» ordonanțele de urgență ale Guvernului”, a declarat Patapievici. Deși Ordonanța de urgență care prevede trecerea ICR din subordinea Președinției
Patapievici deplânge viitorul ICR, locul în care și-a lăsat şapte ani şi jumătate din viaţă () [Corola-journal/Journalistic/22231_a_23556]
-
a fost confirmat și anume să fie executate «întocmai și la timp» ordonanțele de urgență ale Guvernului”, a declarat Patapievici. Deși Ordonanța de urgență care prevede trecerea ICR din subordinea Președinției în cea a Senatului a fost contestată de către Avocatul Poporului, Patapievici a arătat că ”CCR a decis marți că era o situație de urgență, comparabilă cu calamitățile naturale și că trecerea în subordinea Senatului a ICR și modificarea misiunii lui sunt chestiuni urgente care pot justifica nesupunerea legii în baza
Patapievici deplânge viitorul ICR, locul în care și-a lăsat şapte ani şi jumătate din viaţă () [Corola-journal/Journalistic/22231_a_23556]
-
culturală o vocație pe măsura talentului său de istoric, dl. Bulei ne înfățișează un tablou terifiant. După întoarcerea în țară a primei serii de bursieri, în bună tradiție dâmbovițeană... fondurile pentru continuarea activității s-au epuizat! Pur și simplu, un popor de douăzeci și trei de milioane de oameni (conduși, ce e drept, de câteva sute de imbecili!) nu găsește resurse financiare pentru a continua o idee măreață născută în mintea unor "învățători ai neamului" precum Pârvan și Iorga! Dacă ar
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
a continua o idee măreață născută în mintea unor "învățători ai neamului" precum Pârvan și Iorga! Dacă ar fi vorba de Kurdistan sau de Berberia, n-aș avea nimic de zis. Dar e vorba de unul dintre cele mai naționaliste popoare ale Europei, care se mândrește cu performanțele sale mondiale și cu europenitatea sa înnăscută. îi cităm și ne închinăn în fața lui Pârvan și Iorga precum buddhiștii la trompa elefantului magic, dar o facem doar pentru a-i batjocori. Ne folosim
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
Autorul serialului intitulat „Acasă la Blaga” se referă la românul autobiografic „Luntrea lui Caron” care reconstituie etapele dramaticului destin al lui Blaga ce a încercat să reziste refugiindu-se în lumea lui interioară, precum și suferințele pe care le-a îndurat poporul român sacrificat la masa tratativelor dintre reprezentanții puterilor învingătoare în cel de al doilea Război Mondial, care au stabilit o nouă ordine mondială. Chiar și după trecerea în neființă a poetului, „Obectivul Blaga” era atât de important pentru stabilitatea societății
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Baranga i-o trimit lui Ceaușescu de ziua lui, în ianuarie 1972: "Adînc respectate, mult ilustre tovarășe Ceaușescu, Îngăduiți-ne ca de ziua dumneavoastră de naștere să vă urăm sănătate, viață lungă și împlinirea tuturor idealurilor, spre gloria și fericirea poporului român. Și, fiindcă în memorabila dumneavoastră cuvîntare pronunțată la plenara Comitetului Central din 3-5 noiembrie 1971 l-ați citat pe marele scriitor umanist Anatole France, dați-ne voie să asociem urărilor noastre fierbinți un mic dar simbolic: o pagină de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
sau măcar aproape...), în orizontul culturii. Creatorul a fost și este o insulă. Dar dintr-un război despre care, astăzi, poate, nu am mai ști absolut nimic, a rămas Iliada. Și ne întoarcem la Mircea Eliade: "Misiunea istorică a unui popor se judecă după creațiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existența și misiunea unui popor. Istoria nu ține seamă de popoarele sterile din fire". Gînd tonic: dacă Freud nu s-a lăsat niciodată psihanalizat, va trebui ca omul să accepte
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
un război despre care, astăzi, poate, nu am mai ști absolut nimic, a rămas Iliada. Și ne întoarcem la Mircea Eliade: "Misiunea istorică a unui popor se judecă după creațiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existența și misiunea unui popor. Istoria nu ține seamă de popoarele sterile din fire". Gînd tonic: dacă Freud nu s-a lăsat niciodată psihanalizat, va trebui ca omul să accepte culturalizarea. Alternativă nu există." etc. în numai cîteva rînduri autorul "aruncă" idei interesante (lumea fundamnetal
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
nu am mai ști absolut nimic, a rămas Iliada. Și ne întoarcem la Mircea Eliade: "Misiunea istorică a unui popor se judecă după creațiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existența și misiunea unui popor. Istoria nu ține seamă de popoarele sterile din fire". Gînd tonic: dacă Freud nu s-a lăsat niciodată psihanalizat, va trebui ca omul să accepte culturalizarea. Alternativă nu există." etc. în numai cîteva rînduri autorul "aruncă" idei interesante (lumea fundamnetal non-culturală) pe care le părăsește imediat
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
Irina Coroiu Declarînd la unison " Sîntem un popor de cineaști și cinefili", canadienii au decretat a 25-a ediție a Festivalului Internațional de la Toronto ca fiind "de argint", conferindu-i atributele prețiosului metal ce poate avea și strălucirea epatantă a modernității și patina nobilă a tradiției. Mai ales
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
socoteală aritmetică, din cele patru luni promise de trântă pe viață și pe moarte cu hidra corupției vreo două s-au scurs prin aeroporturi internaționale și pe la vilele de odihnă. Anticipam vizitele în Mexic și în Statele Unite, iată că alesul poporului n-a ratat nici Australia! Asta da luptă cu necazurile țării, ăsta da sacrificiu al conducătorilor! Că dl. Constantinescu avea chef de reformă cât Aghiuță de tămâie (să-mi ierte călugărul Vasile comparația!) o dovedește componența echipei de care s-
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
onoare a guvernanților de azi ar fi renunțarea de a participa la alegerile din noiembrie. Auto-sancționarea ar fi singura modalitate de a spăla rușinea în care s-au afundat, ca într-un mâl respingător, vreme de patru ani. Iar dacă poporul se va năpusti să-i voteze pe iliescieni, cu atât mai rău pentru popor!
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
noiembrie. Auto-sancționarea ar fi singura modalitate de a spăla rușinea în care s-au afundat, ca într-un mâl respingător, vreme de patru ani. Iar dacă poporul se va năpusti să-i voteze pe iliescieni, cu atât mai rău pentru popor!
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
politicianismului fără principii. A început prin a fi înainte de primul război conservator în gruparea radicală conservatoare a lui N. Filipescu. Încă în timpul războiului, la Iași și Odessa, se aliază cu generalul Averescu, închipuind, firește și cu alții, o Ligă a Poporului, o nouă grupare politică. În ianuarie-martie 1918 se formează chiar un guvern Averescu, Argetoianu ocupînd portofoliul Justiției, guvern ce avea misiunea ingrată să pregătească pacea cu inamicul care, va fi însă repede înlocuit cu un guvern Al. Marghiloman. Și în
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
kilometri ai Canalului Mînecii", primele audiții radiofonice, "despre care, într-o adunare a "Uniunii Intelectualilor", în casa Didinei Cantacuzino, onoratul comitet, toți granguri intelectuali, au început să rîdă prostește cînd le-am evocat însemnătatea viitoare a radiofoniei în relațiile dintre popoare". Sub unghi artistic, după stilul Secession și Moderne-Style, "conturat și tarabiscotat, de la 1900", după futurismul lui Marinetti, care a trimis Noii Reviste Române "o lungă și apologetică epistolă în chip de mesagiu, care însă n-a convins pe nimeni", după
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
pe care și le-au luat autori precum H. R. Patapievici, Sabin Gherman, Mihai Gălățanu sau Marius Ianuș - în clasa libertinajului politic primejdios ce ar face din promotorii lor "sabotori cerți ai statului național-unitar" (nu era mai bine "dușmani ai poporului"?)? "Sub masca "literaturii", s-ar putea ascunde infractori, nu-i așa?", încheiați dv., domnule Blaga, acest capitol al scrisorii. Iată-ne ajunși la semnalul din editorialul meu. Eu tocmai acest lucru voiam să-l previn: așezarea literaturii în perimetrul codului
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care au făcut istoria - în pulsiunile lor, numai blânde nu sunt. Cine n-a auzit de furia francese a celui mai rațional popor din lume, de brutalitatea neamțului, când i se comandă, de recea decizie a britanicului, când îi sunt
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care au făcut istoria - în pulsiunile lor, numai blânde nu sunt. Cine n-a auzit de furia francese a celui mai rațional popor din lume, de brutalitatea neamțului, când i se comandă, de recea decizie a britanicului, când îi sunt puse în joc interesele, de uzul armelor de foc la americanul între patru și nouăzeci și patru de ani? Suntem alții. Priviți costumația
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Prefer să nu văd în Marx nici o fantomă rotofeie, nici un spectru scheletic, dar un strigoi popular, unul din acei moroi care bîntuie prin noaptea rațiunii nu fiindcă le-ar sta în fire să revină veșnic, ci fiindcă (așa spune credința poporului) nu s-au făcut cele de cuviință mortului. Așadar de noi atîrnă să nu mai fim vizitați niciodată de strigoiul Karl Marx?
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
săptămînă, se înclină în fața tricolorului românesc mai mulți străini decît la toate summiturile la care a fost domnia-sa în 4 ani, președintele n-a avut decît a recunoaște valoarea unei înalte performanțe sportive, care înseamnă, de fapt, valoarea acestui popor amărît." Asta poate în mintea limitată a d-lui Mitroi și a celor care au dat drumul unui asemenea editorial insultător. Fiindcă valoarea României nu poate fi minimalizată la performanțele sportivilor ei. Iar dacă România în care trăiește dl Răzvan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
are în jur de patruzeci de ani!), româneasca suprarealistă a lui Ulm Spineanu și agresivitatea bolovănoasă a lui Ciumara sunt tot ce-mi evocă, în clipa de față, partidul lui Maniu și Mihalache. în jurul copacilor mari nu crește nimic, spune poporul. Zicala inutilă, din nefericire, nu pentru că în jurul țărăniștilor nu s-ar întinde o sahară deprimantă, ci pentru că ei nu sunt copaci. Nici măcar tufișuri nu sunt. Maximum un fel de iarbă târâtoare, un peisaj buruienos ce caută cu încăpățânare Nordul sinecurelor
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
sale atît de personale. Una dintre ele este absența de "vocație filosofică" a "cugetului românesc". "Poate pentru că nu avem o problematică a devenirii", explică Noica. Explicația ne îndrumă spre o a doua constantă și anume absența "vocației istorice" la un popor care a trăit dintotdeauna sub semnul eternității. Ambele idei sînt urmărite de Noica în scrieri mai vechi sau mai noi (de la învățăturile lui Neagoe, prin Cantemir la Blaga) sau în ziceri populare (cum ar fi " Ceasul umblă, lovește, și vremea
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
și întîmplat la 22 noiembrie). Se hotărăște redactarea unui nou memoriu către Antonescu. Cu memoriul pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe această temă fatală. Aici se declara: "Partidul Național Țărănesc, ca reprezentant al imensei majorități a poporului român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de dictatură, continuator al regimului de dictatură regală, care nu are aprobarea țării și ca atare actele d-voastră, ca și acelea ale regimului trecut, nu angajează
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
român, declară încă o dată că regimul d-voastră, domnule general, este un regim de dictatură, continuator al regimului de dictatură regală, care nu are aprobarea țării și ca atare actele d-voastră, ca și acelea ale regimului trecut, nu angajează poporul român, care rămîne sufletește alături de aliații ei firești și nu alături de aceia care ne-au impus odiosul dictat de la Viena și au consimțit printr-un acord secret cu Sovietele, să ocupe cu forța Basarabia și nordul Bucovinei." Se cerea, în
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]