60,135 matches
-
Și a doua zi: "Nu putem intra alături de o Rusie înfrîntă, spune Barbu. La întrebarea mea: "Brătianu rămîne la putere?", Barbu răspunde: Doar dacă Nicolae Filipescu nu răstoarnă guvernul pe baza faptului recent: Rusia înfrîntă. Cum asta? Da, dacă Italia pornește și dacă Rusia este într-adevăr bătută, guvernul va vrea să aștepte iar Nicolae Filipescu va vrea să pornească. Și tata (Ion Lahovary, n.m.) crede că trebuie să marșăm în același timp cu Italia. Nu ca Horații și Curiații. Mîine
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
putere?", Barbu răspunde: Doar dacă Nicolae Filipescu nu răstoarnă guvernul pe baza faptului recent: Rusia înfrîntă. Cum asta? Da, dacă Italia pornește și dacă Rusia este într-adevăr bătută, guvernul va vrea să aștepte iar Nicolae Filipescu va vrea să pornească. Și tata (Ion Lahovary, n.m.) crede că trebuie să marșăm în același timp cu Italia. Nu ca Horații și Curiații. Mîine dimineață voi vedea persoana care știe de unde și pînă unde se întinde înfrîngerea rușilor, care va sosi de la Marele
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au pornit de la zero, au trudit, au asudat, și-au mâncat nervii în discuții cu arhitecții (iar apoi cu consoarta), au șantajat proprietari de depozite și au făcut apel la vasta clientelă interlopă pe care-o păstoresc de atâta vreme. în plus
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
Gheorghe Grigurcu Pare că e un lucru foarte ușor să desprinzi din volumașul Pagini despre sufletul românesc al lui Constantin Noica, apărut prima oară în 1944 și întrunind cîteva eseuri circumscrise de titlul său, teza de căpetenie a filosofului. Pornind de la complexul "culturii minore" ("Noi știm că sîntem ceea ce se numește "o cultură minoră""), acesta schițează un gest de revoltă față de ruralitatea, patriarhalitatea, anistorismul patriei noastre, refuză "România eternă" a specificului ei stagnant, în favoarea unei Românii a actualității: "tocmai aceasta
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
cu toate acestea că, în viziunea lui, "învinge eternul". Sub incidența unui fervent homo religiosus, asistăm la un triumf al viziunii statice, al "eternității" noastre naționale: Minte luminată și caldă, tip de principe conștient de tot ce e putere lumească, pornit spre magnificență uneori, așa cum o dovedește Mînăstirea Curții de Argeș, al cărei ctitor este, Neagoe a trăit totuși prea mult în atmosfera religioasă a timpului și a țării sale, spre a nu ști că "și domnia lui se va risipi
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
spune că literatura este sau nu este autonomă? Într-un excepțional studiu care a fost tradus și în românește, Ficțiune și dicțiune, Gerard Genette propune o distincție între teorii literare (poetici le numește el) esențialiste și teorii constitutive. Prima categorie pornește de la premisa că există o calitate intrinsecă a textelor - așa-numita "literaturitate", adevărată Fata Morgana a structuralismului - în virtutea căreia un text este poezie, iar altul reclamă publicitară. A doua categorie oferă criterii mai laxe, asociate condițiilor de producere și receptare
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
că ascultă posturile cu pricina, dar nenumărați (ca să nu spun toți) o făceau. În filmul lui Nae Caranfil, E pericoloso sporgersi, la un moment dat în plină reprezentație a unei piese de teatru cu temă propagandistică, cînd personajele urmau să pornească un aparat de radio la care s-ar fi transmit "celebrul" comunicat al resurecției de la 23 august, în locul vocii care anunță eroica decizie a partidului comunist se aude genericul muzical al Europei Libere. Rumoarea din sală, panica actorilor arată clar
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
observații. Nu pretinse teme strict locale sînt rostul filosofiei (inclusiv ale celei românești), ci problematica general umană. De aici și numai de aici, din acest unghi de incidență, trebuie pornit cînd se examinează istoria cugetării filosofice românești. Dl Costică Brădățan pornește de la ideea, bine motivată, că la începuturi (dar numai la începuturi?) filosofia românească a fost una a problematicii culturale și istorice. Și privindu-i evoluția pe întregul ei traiect nu se poate să nu-i dai dreptate. Într-adevăr, problema
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Literatură și filosofie) în care se demonstrează că de un regim privilegiat au avut parte, la noi, (dar numai la noi?) acei cugetători care au fost și literați, ceilalți avînd parte de un statut de rang secund sau chiar obscur. Pornind de la ideea d-lui Ion Ianoși, dl Brădățan conchide: "Indiscutabil, o astfel de mentalitate n-ar fi cîtuși de puțin regretabilă dacă n-ar exista și fața sa agresiv-nocivă, dacă ea n-ar comporta cîteva consecințe psihologice dintre cele mai
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
schimb singura. După care ți-aș propune tot spațiul pentru un monolog, eventualele întrebări ulterioare rămînînd a fi subînțelese de cititor, eu mai punînd doar niște subtitluri inspirate de dumneata. Sper să fii de acord că ar fi nedrept să pornim discuția de la cronicile scrise pe marginea filmului cu care ai debutat, fiindcă la noi neexistînd nici o revistă de cinema - vorba ceea compromisă: în timp ce la bulgari, la albanezi etc... - critica de specialitate riscă să se confunde pe ici pe colo cu
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
mărfurilor de la magazinul en gros. Abia în ultimul cadru, în ultimele fotograme, după crima produsă în culise, Ovidiu al dumitale (de ce tocmai Ovidiu, cînd a mai fost unul tot acolo, la Constanța?) are o clipă dilatată de reflecție pre-post-monitorie. Să pornim însă de la o realitate filmografică incontestabilă, în care nu încape nici o bănuială de partizanat ori omisiune. E un fapt că - după întreruperea de un an și jumătate a premierelor cu filme românești și după ce am văzut ce-am văzut înaintea
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
ai brava neșansa istorică, "falimentul" și "moartea" filmului românesc? Filmul ca reportaj asupra autorului său Cristi Puiu: Nu știu nici eu dacă pot să-mi numerotez și să-mi dau seama cît contează ceea ce numiți "atu"-uri sau "pariuri". Aș porni de la lucrarea mea de diplomă de la L'école Supérieure d'Art Vizuel din Geneva. Am intitulat-o "Notes sur une poétique du cinéma réaliste", avînd ca repere în formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
s-au uitat la mine. Singur ați decis unde să mergeți? Păi, nu m-am dus nicăieri precis. Eu am hotărît doar că eu știu să fac să plouă. Splendid. Da, dar se-ntîmpla, mă! La patru ani, eu puteam să pornesc și să opresc ploaia. Nu glumeam. Aveam patru ani și mă jucam cu copiii. învățasem un cuvînt: furtuna. Das Gewitter, în nemțește. Era în timpul războiului, cînd nemții ocupaseră Bucureștiul, apoi, și după ce au trecut, după ce au plecat nemții, după ce murise
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
de stradă, era grădinar și avea un măgar și pleca cu măgarul dimineața să vîndă legumele. Și atunci rămînea acasă fiică-sa, care era de vîrsta noastră, adică de cinci-șase ani. Rămînea și nevasta lui Manole, care striga, cînd el pornea: Manoleee, să nu întîrzii prea mult, că te rup în bătaie! și, cum pleca el, apăream noi. Noi făceam dragoste cu fiica lui prin gard. Și aruncau oamenii apă pe noi, hi, hi, hi. Vă jucați... Nu ne jucam, făceam
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
au reușit să-l scoată din joc pe președintele ales, analiștii consideră că vinovat pentru situația de azi e și Andrei Marga, prin demisia lui. Iată însă că numeroase filiale ale partidului, grație cărora Marga a ajuns președinte, s-au pornit împotriva centrului, încît nu e deloc sigur că în PNȚCD s-au liniștit apele.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
și conotații ironice: o anumită detașare de ceea ce e anunțat cu prea multă ostentație, o oarecare neîncredere sau pur și simplu tendința de a adopta un ton nonșalant. Formula s-ar putea deci adăuga sutelor de exemple de parafraze produse pornind de la versuri clasice sau de la sloganuri publicitare, dacă n-ar avea ceva mai multă relevanță lingvistică. Nu e de obicei inclusă între tiparele repetiției, probabil pentru că apare ca un caz prea particular: care poate fi totuși pus în legătură cu o tendință
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
a investigațiilor regizorului pe două planuri: unul - al autorului, nu de mult Goga punînd în scenă o altă piesă, Tărîmul celălalt, la Galați; al doilea - al unei teme axate pe o anumită perioadă politică și istorică a țărilor fost-comuniste, demers pornit cu Portret de criminal, în stagiunea trecută, la Brașov. Lumea lui Kovacevic colcăie de tare, de obsesii ridicole, de miza mică a unei societăți închise, captivă a unei gîndiri dirijate ideologic. Mulți contemporani sînt de părere, astăzi, că trecutul nu
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
lui Goga de a face asta, contra curentului. Cei tineri, de seama lui, habar n-au și nici nu-i interesează ce au însemnat cu adevărat blestemul comunist, securitatea, turnătoria, iar părinții lor - unii vinovați, alții rușinați - nu vor să pornească pe drumul Damascului. Păstrînd și chiar punctînd limitele deriziunii unei situații aproape banale, ordinare, regizorul dezvoltă filonul demenței, al patologicului introdus de Kovacevic în piesă. Pendularea între normalitate și boală, deraierile schizoide din societatea comunistă, suspiciunile și ambiguitățile de tot
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind de la prejudecata pe care o citează în chiar prima pagină și care îi aparține lui Călinescu: "Ei (scriitorii evrei) sînt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască." O
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
sclavii. Dar nu tu hotărăști acest lucru! Noi trebuie s-o facem, altfel nu are nici un rost. - Ei bine, a spus stăpânul, hotărâți-vă. - Cum? au strigat din nou sclavii. Ne poruncești? Dar ce rost are să fim liberi? Discuția, care pornise pe o cale greșită, a ajuns repede la ceartă. A urmat un război îndelungat, care a ținut atât de mult încât cei care mai iau și astăzi parte la el au uitat de ce anume a început". Istorioara e specifică celor
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
fără costume, doar cu cele sosite de la croitorie. Mi s-a părut pe undeva o fractură între imagine - nu voluptoasă vizual ca în alte montări (costum, lumini) - și gîndul regizoral. Deși Puric a mai lucrat cu Irina Solomon. E drept, pornind invers, inventînd un spectacol pentru lumea costumelor. Apoi, găsesc că pe undeva Dan Puric se apropie de consumarea unei etape, unei stări pentru acest tip de teatru. Stilul înseamnă ceva, iar utilizarea acelorași modalități, aceleiași scheme înseamnă că trebuie căutate
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
un fel de a începe senin șirul celor 365 de zile care urmau. Om cu observație și pătrunzătoare și fină, Cosașu știa și știe ca puțini că anul nu se începe oricum. Oricît ai fi de paraponisit, se cuvine să pornești la drum dacă nu cu zîmbetul pe buze, cel puțin cu fața înseninată. Chiar dacă nu cred că ne așteaptă un an grozav, sper că vom găsi energie să ne întreținem speranțele și motive să ne inventăm altele noi. Poate că
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
destulă consecvență în titlu termenul de "inventare", își propun să demonteze mecanismele și stereotipurile ce se ascund în spatele diverselor constructe culturale. Dar contextul în care apare cartea lui Larry Wolf, profesor de istorie la Boston College, și de la care acesta pornește în mod explicit, mă obligă să o atribui unui alt domeniu - postcolonialismul. Jocul acesta, al plasării într-un domeniu sau altul nu e legat de succesiunea unor "mode" academice, ci de atitudinile diferite ale celor două discipline față de subiectul studiat
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
aceste pagini. O astfel de încercare de a face publicitate României (pentru că acesta e scopul declarat al antologiei) nu poate fi, astăzi, decît un eșec. Și, totuși, cartea mi se pare interesantă dintr-un anume punct de vedere: antologia aceasta pornește, fără a fi o reeditare, de la o mai veche selecție de texte pe aceeași temă, Les français et la Roumanie, apărută în Bucureștiul interbelic, în 1937. Autorii ei erau nu români, ci doi francezi, Paul Desfeuilles și Jaques Lassaigne, hotărîți
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Roxana Racaru Constituit ca replică (pregnant) românească în cadrul dezbaterii mai largi despre postcolonialism, postcomunism și discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (și colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est și vest-europene și a recompunerii dificile, deficitare a identităților naționale ale statelor foste comuniste. înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea și imaginea identității naționale imuabile cu politica
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]