5,162 matches
-
1995), Interpreting God and the Postmodern Self, T&T Clark, Edinburgh. Tilson, E. (1952), Should Christians Drink?, Abingdon Press, New York. Twerski, A.J. (1981), Caution: „Kindness” Can Be Dangerous to the Alcoholic, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Veithe, G.E.Jr (1994) (ed.), Postmodern Times, A Christian Guide to Contemporary Though and Culture, Wheaton, Crossway. Vingilis, E.; Blefgen, H.; Lei, H.; Sykora, K.; Mann, R. (1988), „An evaluation of the deterrent impact on Ontario’s 12-hour license suspension law”, în Accident Analysis and Prevention
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în lumea interlopă a anilor ‘20-’30, ajunge să-l predea FBI-ului pe celebrul „inamic public nr. 1 al Americii”, gangsterul John Dillinger. Realizând o interferență ironică între realitatea istorică și ficțiune, romanul este conceput într-un spirit tipic postmodern. Volumul Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir: Strategii de lectură (1998), la origine teza sa de doctorat, își propune o reabordare a unui autor considerat prioritar ca aparținând perioadei „vechi” a literaturii române, Dimitrie Cantemir, dintr-o perspectivă modernă (teoria textului, pragmatica
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
schimbare ce necesită o adaptare a individului la condiții de viață cu care nu este familiarizat. În ultimii 20 de ani, metodele de consiliere s-au extins pentru a răspunde unor categorii mai largi de populație, motiv pentru care societățile postmoderne pot beneficia de consiliere individuală, consiliere de familie, consiliere acordată grupurilor sau comunităților/organizațiilor, în vederea adaptării la schimbare, în mod special. Înainte de a defini termenul ca atare din diferite perspective teoretice care au determinat dezvoltarea diverselor modele de consiliere existente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
care trec prin anumite crize sau anticipează anumite crize și încearcă să le prevină); k) consilierea șomerilor - având mai mult o încărcătură ocupațională etc. Un ultim criteriu de definire a consilierii în mod categorial este modelul teoretic folosit. Astfel, societățile postmoderne au dezvoltat un grup de abordări teoretice, cunoscute sub denumirea de brief therapy sau modele centrate pe găsirea unor soluții. Termenul terapie, preluat din limba engleză, nu corespunde și nu trebuie confundat cu termenul psihoterapie, definit în paragrafele anterioare. Fiecare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de comunicare. Elementul autodeterminării este esențial, consilierea rămânând un serviciu oferit clienților voluntari. 5. Consilierea sporadică sau limitată la o singură sesiune reprezintă o formă de consiliere dezvoltată în contextul limitelor de timp și disponibilității limitate de deschidere a omului postmodern. Acest model de consiliere va fi centrat pe obiectul consilierii definit de client ca prioritate pentru situația sa. Având un conținut informațional crescut, consilierea sporadică sau limitată la o singură sesiune trebuie să ia în considerare toate riscurile potențiale, asigurând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
moment În care ochiul lui Milton umplea ecranul. Așa că acum, când Încerc rapid să-mi schițez anii de Început, ce-mi apare cel mai clar este exact asta: orbita Întunecată a ochiului somnoros, de urs, al tatălui meu. O notă postmodernă În cinematografia noastră domestică, indicând meșteșugul, atrăgând atenția la mecanică. (Și lăsându-mi mie moștenire estetica.) Ochiul lui Milton ne privea. Clipea. Un ochi mare cât al lui Hristos Pantocrator din biserică, mai bun decât orice mozaic. Era un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a celor dinăuntru atâta vreme cât simțeam tot ceea ce se întâmplă. Cunoșteam deja starea situației. Nimeni dinăuntrul școlii nu murise, perimetrul nostru nu fusese străpuns, afară era o mare de membre smulse și corpuri mutilate și totul părea a fi un tablou postmodern simbolist în tonuri de roșu. Gardienii se retraseră, cei care au mai rămas în viață. Câțiva elevi se duceau la infirmerie. Săriseră niște schije care trecuseră prin fantele tablelor și îi zgâriaseră. Nu faceți nimic acoperișului! Și transferul? Mai poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
invadată de teorii „post”, toți se sperie de esențialism, se sperie să pretindă că reprezintă ceva și pe cineva, să creadă în ceva. Și atunci critică ideea de reprezentativitate sau se cufundă în subiectele noi, atât de acute în societățile postmoderne: fertilizarea in vitro, clonarea, folosirea tehnologiilor invazive. M-am întunecat la față, dându-mi seama că am mers acolo după instrumente conceptuale rafinate pe care să le folosim apoi în cercetările despre femeile din România, mai ales și despre acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
acolo după instrumente conceptuale rafinate pe care să le folosim apoi în cercetările despre femeile din România, mai ales și despre acelea din mahalale și sate, despre femeile din comunitatea tradițională rroma. Și că nu am ce face cu teoriile postmoderne mai mult decât să le predau studenților mei sau să facem niște mici studii de caz asupra imaginii femeilor de tip reviste Cosmopolitan din România. Și că ele, cărțile noi, mă ajută prea puțin să înțeleg femeile între care conviețuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lui: Andrei vorbea cu mâna streașină deasupra gurii, mama curăța stereotip adesea fărâmituri imaginare de pe masă. Mama a rămas esențial un copil în veșnică mișcare și foarte instabil emoțional. Andrei suprapune încă maturizarea cu cinismul. Că este extrem de relativist și postmodern conversațional și prea alba-neagra atitudinal. Aseară mi s-a făcut tare dor de ei. Mi-a șiroit un lung șir de lacrimi amare și chiar am avut senzația că vreau să fug de aici, iar am privit nostalgic Shuttle pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu parlamentarii din Comisiile de sănătate, încercând să îi lămurească de faptul că „reproducere asistată” nu înseamnă să fii de față în timp ce doi cetățeni fac sex în scopuri reproductive. Sindromul „room-service”, cum îi spun eu. Să dai proiecte de legi postmoderne unor parlamentari adesea antediluvieni. Alternativa la stilul sobru al Sabinei poate avea varianta ludică a romanelor lui David Lodge. Vladimir Pasti și Cornel Codiță și cu mine. Kristina este medic și cercetătoare în microbiologie. O personalitate a domeniului ei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a cărui necuprindere nu am putut niciodată să o imaginez. Atunci o simțeam. Cucoanele literate de acum, știu, strâmbă din nas când dau de astfel de mărturisiri. Le fac să amușine savant din finele lor născioare: Pooof-pooof! Nu-i deloc postmodern! Auzi, țațo, metafizica grădinii de zarzavat! Chiar nu și-o fi dând seama amărâtul că-i uncool?! Acu’, când schimbarăm nu numai secolu’, dar și mileniu’, să mai mergi prin rouă??? Așa o fi. Doar că metafizicul din mine, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mine. Sunt astfel de clipe când te vezi din afară de tine și te simți solidar cu cel pe care-l vezi, ți-e milă de el și, în același timp, o silă grozavă de tine însuți îți umple sufletul. Proza postmodernă nu mai analizează astfel de procese. Nu o voi face nici eu. Voi cere doar chelnerului să-mi facă nota. Mă va invita să mai trec pe la ei. Voi pleca spre toaletă, trecând pe lângă postamentul unde, sub lumina reflectoarelor colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
evocare? Pentru a repune în lumină, pentru a ne învăța semnificativ ceea ce știm, suntem deja. Prea adesea ceea ce știm devine doar țărână pe care călcăm indiferent ca și cum noi am fi o generație spontanee - realitate semnalată de tânăra generație a tranziției postmoderne care își propune, se pare, să producă post-oameni. Apelul recurent al autorului e limpede: înapoi la copil, înapoi la firul de iarbă! În variate ipostaze suntem atenționați că lipsa semnificației este marea noastră suferință (Fr. Höderlin). Autorul identifică aici și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
la masă. Privind încăperea aceea în amănunt, am descoperit că era surprinzător de lipsită de orice strălucire. Deși exista posibilitatea ca decoratorul să fi folosit pereții de un galben lucios, specific instituțiilor de stat, într-un sens ironic cu tușe postmoderne. Și, desigur, linoleumul era din nou la modă. Deși dalele pardoselii arătau de parc-ar fi fost acolo de la începutul timpului. Am aruncat o privire rapidă celor de la masă. Erau în jur de douăzeci de „clienți“. Dintre care numai vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
îi sperie într-atât pe Kirkegaard, Kafka și pe Matei, încât, cel din urmè, ca o mèsurè de protecție suplimentarè și-a dezvoltat un sistem olfactiv de avertizare în caz de pericol, ci Matei, ca un reprezentant legitim al lumii postmoderne și, mai nou, virtuale, nu vede în cèsètorie decât o ficțiune lipsitè de manierè și de stil, o ficțiune care, nèscutè dintr-un joc caleidoscopic de reprezentèri, încearcè jalnic și fèrè rost sè prelungeascè durată unui vis scurt de iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Cine și de ce avea interesul să-l împiedice pe Cosmin să iasă din amnezia blestemată care-l ținea prizonier de doi ani de zile? LXIII A doua zi eram amândoi la Facultatea de Filosofie, la cursul de Teorii evoluționiste: abordări postmoderne. Beligrad venise într-un costum negru, impecabil. Se mișca nonșalant printre rândurile de bănci și perora cu emfază ușor ironică. Când un student îl întrerupea cu vreo întrebare impertinentă, se așeza comfortabil pe catedră și, fără să-și piardă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ționale”, mai tot ce mîncăm de obicei tinde să fie „tradițional”, de la bunica, de la bunicu’, al nostru, de aici, dintotdeauna. Dacă s-ar putea, tot ceea ce mîncăm ar fi cît mai „tradițional” ; dar noi am vrea să fim cît mai postmoderni (sau post-industriali, ca toată lumea bună). Este ceea ce se numește disonanță identitară. Sau, cum spune argoul, una vorbești și alta mănînci... Apoi, aceste produse tradiționale devin tot mai „locale”. Doar că, după vreun secol de identitate națională, sensul „localului” s-a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
semne și practici își predică valorile și normele și își impune constrîngerile instituționalizîndu-se în legi și organizații care au ca menire explicită să apere și să promo veze calea dreaptă a corpului perfect, singura cale disponibilă de mîntuire a individului postmodern. El este preluat de marile companii ca modalitate de mîntuire a salariaților și preia de la acestea un „vocabular provenit din cultura de întreprindere, de pildă din teoria dezvoltării personale, semn al vocației multora dintre aceste grupuri de a asigura fericirea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a semnificațiilor sale actuale ? Pentru un antropolog (fie el și român), răspunsul afirmativ este aproape evidența însăși. Pentru un „intelectual român” s-ar părea însă că o astfel de poziție epistemologică este vina însăși a antropologilor și a altor „relativiști postmoderni”. Există, desigur, o reținere întemeiată față de un asemenea demers într-o asemenea problemă : banalizarea răului, riscul de dizolvare a ororilor într-un mozaic de fapte mărunte și trivial-neutre. Desigur, acest risc există, dar el ține tot de o „manipulare” morală
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care sunt criteriile pe baza cărora se stabilește dacă o teorie este sau nu despre motivație. Aceste întrebări deschid o direcție de cercetare care nu pare să producă consecințe constructive sau cel puțin utile pentru dezvoltarea domeniului. Abordarea prin paradigmă postmodernă, atât pentru valorificarea "teoriilor" existente, dar mai ales pentru "inventarea" (nu "descoperirea") unora noi, apare ca o direcție mai bine calibrată la particularitățile domeniului. Deși cercetarea motivației în muncă este un demers multidisciplinar, psihologia industrială/organizațională a avut aportul cel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
existenței altora și a interacțiunii cu alții, Leather propune o abordare ontologico-dialectică centrată pe conceptul de dorință. Dorința este considerată elementul primordial de legătură între sine și alții, între individual și social, între inconștient și conștient. Și în viziunea sociologică postmodernă în concepția lui Bauman, de exemplu apare ideea substituirii conceptului de nevoie cu cel de dorință o dorință construită mediatic de mecanismele pieței de consum: Relația tradițională dintre nevoi și satisfacerea acestora s-a inversat: promisiunea și speranța satisfacerii preced
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
du présent. Pour une sociologie de la vie quotidienne (1979), La connaissance ordinaire. Précis de sociologie compréhensive (1985), Le temps des tribus. Le déclin de l'individualisme dans les sociétés de masse (1988), Le rythme de vie. Variations sur l'imaginaire postmoderne (2002). Revrăjirea lumii. O etică pentru timpurile noastre este prima traducere în limba română din opera autorului. Michel Maffesoli, Le Réenchantement du monde (c) 2007, Éditions de La Table Ronde (c) 2008, Institutul European Iași, INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
spune că suita completivă a lucrărilor sale este un model de gândire anti-sistem și de "relativism intelectual" în sensul pozitiv al termenului. Autorul este mereu atent să "simtă" (să înțeleagă) pulsațiile realității societale născânde în prezentul postmodernității, încât devenirea istoriei postmoderne și devenirea operei fac corp comun, integrându-se într-un "parcurs inițiatic" solidar, deopotrivă ontologic și epistemologic. Ceea ce înseamnă mai întâi că sociologia în viziunea sa necanonică nu se reduce la a reprezenta existența socială după modele prestabilite (cum este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sociologică), Michel Maffesoli identifică trei axe majore ale transmutației în ordinea morală a lumii: 1. relativismul generalizat (ca reacție la substanțialismul și "moralismul universal"); 2. parcursul inițiatic (ca trecere de la "individualizarea" modernă, înscrisă în activismul faustian sau prometeian, la "individuarea" postmodernă în fuziuni comunitare; și 3. ethosul comunitar, ca reînviere a arhetipurilor umanității toate conducând la/și fiind explicitate în ceea ce autorul numește "imoralismul etic" în gestație în societățile noastre postmoderne, ceea ce nu echivalează cu indiferența față de valori. Exigența unei "etici
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]