KorAP: Find »[drukola/base=postmodernism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...183 >

4,565 matches

Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

Toma, București, Editura Univers, 1998. Derrida, Jacques, (Ex)poziții, Cluj, Editura Idea, 2001. Derrida, Jacques, Deconstrucția politicii, Cluj, Editura Idea, 2005. Derrida, Jacques, Despre gramatologie, traducere, comentarii și note, Bogdan Ghiu, Cluj-Napoca, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008. Devetak, Richard, Cap. 7. Postmodernismul, Strategii textuale ale postmodernismului, Deconstrucția, In Burchill, Scott, Linklater, Andrew, Teorii ale relațiilor internaționale, Traducere de Ivan Ruxandra, Iași, Editura Institutul European, 2008. Dimisianu, Gabriel, Sarcasm și melancolie, în "România literară", 25 (1998). Dimisianu, Gabriel, Despre vulnerabilitatea umană, în "România

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
1998. Derrida, Jacques, (Ex)poziții, Cluj, Editura Idea, 2001. Derrida, Jacques, Deconstrucția politicii, Cluj, Editura Idea, 2005. Derrida, Jacques, Despre gramatologie, traducere, comentarii și note, Bogdan Ghiu, Cluj-Napoca, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008. Devetak, Richard, Cap. 7. Postmodernismul, Strategii textuale ale postmodernismului, Deconstrucția, In Burchill, Scott, Linklater, Andrew, Teorii ale relațiilor internaționale, Traducere de Ivan Ruxandra, Iași, Editura Institutul European, 2008. Dimisianu, Gabriel, Sarcasm și melancolie, în "România literară", 25 (1998). Dimisianu, Gabriel, Despre vulnerabilitatea umană, în "România literară", 43 (2003). Dimisianu

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992). Ionescu, Radu, Despre postmodernism DUPĂ sau DINCOLO, în "Familia", 1 (1988). Iorgulescu, Mircea, Prin pustiul de vorbe, în "22", 681 (2003). Iorgulescu, Mircea, Proiecte de sine, în "22", 673 (2003). Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
1999. Ivănescu, Cezar, Timpul asasinilor, București, Editura Libra, 1997. Laurențiu, Dan, Eseuri asupra stării de grație, București, Cartea Românească, 1976. Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Lefter, Ion Bogdna, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Liiceanu, Gabriel, Ușa interzisă, București, Humanitas, 2002. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. I II, București, Editura Minerva, 1973. Leonte, Camelia, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (2005

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
A treia taină", în "România literară",15 ianuarie 1970. Micu, Dumitru, Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, Editura "Minerva", 1986. Micu, Dumitru, Limbaje lirice contemporane, București, Editura Minerva, 1988. Micu, Dumitru, Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, București, Editura Saeculum I. O., 2000. Miller, J. Hillis, Etica lecturii, București, Editura Art, 2007. Munteanu, Ștefan, Stil și expresivitate poetică, București, Editura Științifică, 1972. Munteanu, Ștefan, Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, Editura de Vest, 1995. Munteanu, Ștefan, Studii

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Ștefan, Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, Editura Pygmalion, 1997. Munteanu, Ștefan, Lingvistică și stilistică, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005. Nedelcu, Carmen, Dicționar de termeni literari, București, Editura All, 2007. Negruț, Dan, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011. Micu, Dumitru, Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, Editura Minerva, 1986. Mihăieș, Mircea, Cronică literară, în "Orizont", 22 (1988). Mihăilă, Ecaterina, Semiotica poeziei românești neomoderne, București, Editura Cartea Românească, 2003. Mihăilă, Ecaterina, Poezia

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească. Pitești, Editura Paralela 45, 2002. Mușina, Alexandru, Postmodernismul o frumoasă poveste, în "Astra", 4 (1988). Negoițescu, Ion, Alte însemnări critice, București, Editura Cartea Românească, 1980. Negoițescu, Ion, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994. Negrici, Eugen, Introducere în poezia contemporană, București, Editura Cartea Românească, 1985. Negrici, Eugen, Sistematica poeziei

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
1999. Pautrat, Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Pautrat, Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Editura Diadactică și Pedagogică, 1996. Petraș, Irina, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992. Petrescu, Ioana, Modernism-Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. Petrescu, Ioana, Studii de literatură română și comparată, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2005. Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. Petroveanu, Mihail, Traiectorii lirice, București, Editura Cartea Românească, 1974. Picon, Gaetan, Funcția literaturii, București, Editura Univers, 1982. Piru, Alexandru, Poezia românească contemporană 1950 1975, I, București, Editura Eminescu, 1975. Piru, Alexandru, Istoria literaturii române de la

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
2005. Ungureanu, Cornel, Istoria secretă a literaturii române, Timișoara, Editura Aula, 2007. Valentová, Libuše, Interviu cu Virgil Ierunca, în "România literară", 41 (2006). Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Eminescu, 1973. Voj, Elena, Contribuția Ioanei Em. Petrescu la studiul postmodernismului în teoria literară, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2006. Zubașcu, Ion, Interviu cu Ana Blandiana, în "Acolada", 10 (2008). ***, Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. A/B. C/D, Coordonator general: Eugen Simion. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004. ***, Dicționarul Scriitorilor

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
acesteia, Alina-Iuliana Popescu se referă, de fapt, la limbajul poetic în integralitatea lui. Ne readuce în perimetrul unei literaturi clasicizate, intrate de multă vreme în manuale. Generația '60 sau curentul neomodernist, ca etapă de tranziție între două paradigme, modernismul și postmodernismul, cum este definită, și-a pierdut fizic autorii, pe unii dintre ei, dar continuă să-i recupereze prin forța interpretărilor. Textele lor revin la suprafață ca repere, ca niște semne împotriva rătăcirilor, un fel de faruri luminoase, de geamanduri vizibile

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
n-am înțeles prea bine cum, la Ana Blandiana, o scriitoare neomodernistă, deconstrucția canonului ar funcționa. Doar avangardismul, prin avatarurile sale, mai precis, printr-o "aripă" lui, a constructivismului, sau prin falanga expresionistă, se preta la așa ceva și, prin extensie, postmodernismul, ca un continuator, din multiple puncte de vedere, al avangardismului. Apoi, Alina-Iuliana, prin îndârjirea cu care-și expunea ideile ori de câte ori avea ocazia, m-a făcut să înțeleg că, de fapt, noi ne îndreptam spre perceperea unor lucruri sensibil diferite, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
din exil nu captează atenția criticilor autohtoni în aceeași măsură. Valoarea lor e reevaluată în afara țării, cu alte instrumente de măsură, iar includerea lor în canon va avea, din acest motiv, de suferit. Ioana Em. Petrescu, care considera neomodernismul un postmodernism avant la lettre, va lega deconstrucția de postmodernitate, în spirit derridean. Alina-Iuliana Popescu extrapolează această idee și-o alipește tenace de modelul creator neomodern, ignorând, cu voie, conștientizat, faptul că între neomodernism și postmodernism distanța rămâne, cu toate încercările forțate

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Em. Petrescu, care considera neomodernismul un postmodernism avant la lettre, va lega deconstrucția de postmodernitate, în spirit derridean. Alina-Iuliana Popescu extrapolează această idee și-o alipește tenace de modelul creator neomodern, ignorând, cu voie, conștientizat, faptul că între neomodernism și postmodernism distanța rămâne, cu toate încercările forțate de apropiere, covârșitoare. Urmează, în ordinea propusă de autoare, deconstrucția canonului. Teoria pornește, cum era de așteptat, de la cărțile lui Derrida, pe care autoarea l-a citit temeinic, din scoarță-n scoarță, deși, la

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
mai ales, să înviu,/ Dar asta e, bineînțeles,/ Mult mai ușor." La un moment dat, autoarea afirmă că, în etapa poetică a demetaforizării, avem absența ritmicității, a rimei, a unei măsuri regulate, elemente care fac din aceste poeme precursoare ale postmodernismului. Chiar dacă versurile sunt albe, ele au un ritm al lor, o muzicalitate specifică întregii lirici a Anei Blandiana, elemente dominante, care, din păcate, infirmă o posibilă afinitate cu textele postmoderne. Îmi îngădui să adaug că versurile alese nu certifică absența

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
a poeților dintre cele două războaie mondiale, dar vor recupera și vor duce mai departe un spațiu al literarului care a stat vreme îndelungată strivit sub talpa interzisului. Dintre șaizeciștii atipici, care fac într-adevăr trecerea spre optzecism și spre postmodernism, aș menționa câteva nume: Daniel Turcea, Angela Marinescu, Virgil Mazilescu, Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru. Prin formulă poetică și prin faptul că stau la frontiera dintre două generații literare, ei se opun așa-zișilor tradiționaliști ai șaizecismului, din care

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
ideologic 34 1.1.2.3. Canonul textual-lingvistic 35 1.2. Deconstrucția canonului 38 1.2.1. Conceptul de deconstrucție 39 1.2.2. Deconstrucție și deconstructivism 42 1.2.3. Deconstrucția ca reconstrucție 46 1.2.4. Deconstructivism și postmodernism 52 2. Neomodernismul și Generația '60 61 2.1. Context ideologic și cultural. Repere teoretice 61 2.2. Ana Blandiana, în contextul Generației '60 77 2.3. Dosar de receptare critică 98 3. Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției 124

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
310 [ANEXA 2] Note biobliografice 318 Sigle și abrevieri 325 Bibliografie și abrevieri bibliografice 326 În colecția Efigii au apărut: 1 Regăsindu-și rădăcinile în neomodernism, în raport cu care manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în analiza textelor Anei Blandiana, dintr-o triplă perspectivă: "ca

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
În colecția Efigii au apărut: 1 Regăsindu-și rădăcinile în neomodernism, în raport cu care manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în analiza textelor Anei Blandiana, dintr-o triplă perspectivă: "ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat de Derrida, ca mod de lectură și ca

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
iunie 2009, deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală, în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. 65Ioana Bot, în Ioana Em. Petrescu și poetica postmodernismului, Prefața la Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 15. 66Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 40. 67Concepție formulată de Derrida, 1974 (capitolul La fin du

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. 65Ioana Bot, în Ioana Em. Petrescu și poetica postmodernismului, Prefața la Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 15. 66Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 40. 67Concepție formulată de Derrida, 1974 (capitolul La fin du livre et le commencement de l'écriture) și 1978 (Freud and the Scene of Writing ). 68Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
72Ibidem, p. 11. 73Andreea Deciu, Deconstructivismul un nod de legătură, în "România literară", nr. 16 (2001), disponibil online la: http://www.romlit.ro /deconstructivismul - un nod de legătură/accesat noiembrie 2010. 74Mircea V. Ciobanu, art. cit., p. 23. 75Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism/accesat iunie 2012. 76Dumitru, Micu, Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, București, Editura Saeculum I. O., 2000. 77Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 52. 78Irina Petraș, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992, p. 123. 79Relația modernitate postmodernitate a fost redată, explicată

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
nr. 16 (2001), disponibil online la: http://www.romlit.ro /deconstructivismul - un nod de legătură/accesat noiembrie 2010. 74Mircea V. Ciobanu, art. cit., p. 23. 75Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism/accesat iunie 2012. 76Dumitru, Micu, Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, București, Editura Saeculum I. O., 2000. 77Mircea Cărtărescu, op. cit., p. 52. 78Irina Petraș, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992, p. 123. 79Relația modernitate postmodernitate a fost redată, explicată și dezbătută în numeroase lucrări. Amintim câteva nume de referință, cum ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
52. 78Irina Petraș, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992, p. 123. 79Relația modernitate postmodernitate a fost redată, explicată și dezbătută în numeroase lucrări. Amintim câteva nume de referință, cum ar fi : Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]