2,352 matches
-
perioada de instrucție. Evocând figura profesorului de limbă română, C. N. Iancu, Pană notează că "de la domnu Iancu am învățat multe lucruri bune...", deși profesorul era "foarte energic și aspru, nu ierta, nu tolera cea mai mică abatere. Pedepsele cădeau potop, de la lovirea cu cartea în cap până la eliminarea din școală..."116. Anii '30 sunt marcați de activitatea societății culturale "Gheorge Asachi" ce editează cele câteva numere ale revistei Licăriri. În sala de teatru "Unirea" au avut loc diferite reprezentații, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stejar Sophora japonica - salcâm japonez Tilia cordata - tei Tilia tomentosa - tei argintiu Lista monumentelor naturii din județul Iași (inventar 2006) Stejar (Quercus robur) 1 exemplar de 493 ani, proprietatea Ursache, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 444 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 434 ani, Primăria comunei Bârnova (Conac Inculeț) 1 exemplar de 391 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 388 ani, proprietatea Ichim (la marginea drumului), satul Hlincea, comuna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
robur) 1 exemplar de 493 ani, proprietatea Ursache, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 444 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 434 ani, Primăria comunei Bârnova (Conac Inculeț) 1 exemplar de 391 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 388 ani, proprietatea Ichim (la marginea drumului), satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 360 ani, proprietatea Balif, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 350 ani, Schitul lui Tărâță, comuna Bârnova
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văz suind un păstrov și lostrița căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de monotonie acustică) neliniștesc prin durată și imensitate: Și toamna și iarna Coboară amândouă; Și plouă și ninge Și ninge și plouă. * În parc ninsoarea cade rar... Ninge grozav pe câmp la abator... * Eu nu mă mai duc azi acasă - Potop e-napoi și-nainte, Te uită cum ninge decembre... Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme de comori uitate, S-ascund grămezi de lemne printre stânci. VIRGIL MOSCOVICI, D. N. TEODORESCU Simbolist în fond, Virgil Moscovici a evocat contemporan cu Ion Barbu marile forțe cosmice, Ghețarul, Caverna, Lava, Cascada, Potopul, Apele, nu fără vigoare. Poeziile lui D. N. Teodorescu sunt sentimentale și fără sânge. Sunt grațioase însă câteva creionări: "zmeul rupt", ca simbol al zădărnicirii aspirațiilor infantile, corăbiile de hârtie, modestă imagine pentru versurile cu care poetul înțelege să înfrunte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Isus Cristos, pe care evreii l-au răstignit iar netrebnicii romani au disprețuit cuvintele predicii rostite despre el: apropiați-vă de mine să ascultați cuvântul lui Dumnezeu, în numele aceluia care v-a creat și v-a salvat de apele potopului în arca lui Noe». Imediat, la cuvintele sale, toate acele păsări, apropiindu-se, l-au înconjurat și, fără niciun ciripit, timp de o jumătate de zi, atente la cuvintele omului lui Dumnezeu, au rămas liniștite admirând fața predicatorului. Cetățenii romani
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
putea fi transferați în crama veșniciei, după ce, asemenea focului, au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În această mică mitologie a erosului bolintinean sinului. El este pretutindeni evocat, la modul propriu și la modul figurat. Puținele metafore din poeme folosesc sinul ca element semnificam: „sînul tăcerii”, „sînul negrii nopți” etc. În erotica propriu-zisă, ne Întîmpină un potop de sînuri vergurale. SÎnul varsă lumină, varsă prefumuri, răsfață privirea, Îmbie ca două grădini bogate... Dulce și provocator, totodată, sînul este În mod sigur un element important În simbolistica erotică a lui Bolintineanu. Valoarea lui depășește sfera anatomiei. Este, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
18 la miezul nopții. De aceea cu ce plăcere stau În casă (s.n)!” În corespondența cu femeile, Alecsandri arată aceeași exagerată preocupare pentru starea vremii. „Afurisit timp” - scrie el Catincăi Negri, În 1881. Este iunie, a fost un adevărat potop și poetul face ca orice fermier socoteala pierderilor. S-ar putea crede că timpul rău urmărește pe Alecsandri, Îndeosebi după o anumită vîrstă. Ei bine, nu, poetul are obsesia frigului și, În genere, a vremii rele Încă de tînăr. La
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vîrtej, răpiți de vînt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pămînt. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimîntate, Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate, Și-n departe se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor s-a tocit, fiind adesea Întoarse spre sensuri umoristice. Alecsandri folosește În sprijinul unei unice idei o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor s-a tocit, fiind adesea Întoarse spre sensuri umoristice. Alecsandri folosește În sprijinul unei unice idei o figurație
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adevărat trebuie să fie auzul și obiceiul după care se vorbește” (s.n.) Se va vedea din versurile citate mai jos că auzul nu Înșală pe stihuitor, dar obiceiul limbii s-a schimbat Între timp. Rămîne simțirea (patima) nediminuată, neintimidată de potopul de nenorociri căzute pe capul ei. Ea inventează mereu poezia, Întemeiază ființa, provoacă scrisul. Scriitura nu este, la Conachi, gratuită, poetul nu scrie niciodată (cel puțin așa spune) pentru „pricini străine”. N-are spor, mîna se oțărăște, mintea se Îngreuiază
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
S’abîmer. Bouffée d’annéantissement qui vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul) nenorocirii, plăcerea de a trăi pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul) nenorocirii, plăcerea de a trăi pe buza prăpastiei. Toate versurile sînt jeluitoare, toate vorbesc de un „aht”, de un chin cotropitor, incit imaginea finală este aceea a unei existențe copleșite de o mare pasiune. O pasiune devastatoare care atinge toate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
4. Imaginea obiectului erotic la primii noștri poeți. Nurul și duhul „ibovnicii slăvite”. Moartea, un șantaj sentimental. 5. Lirismul corporal. Tirania ochilor În poezie. Răbdarea inimii. Dublul record al lui Conachi. Atributele feminității după Anton Pann. 6. Chinurile amorului. „Un potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de a boci. Petrecerea În suferință. Privirea, substanța, cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, suspin, leșin, afazie. 9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a unui text cunoscut ¾ Utilizarea noilor cuvinte și expresii în construcții proprii (activizarea vocabularului) Obiective operaționale: 1. Să citească în ritm propriu poezia „Graiul neamului” de George Coșbuc. 2. Să explice sensul cuvintelor și expresiilor: graiul neamului, vremuiască traiul, nestrămutați, potop, panda, vreme tulburata, vifor, ispitind, pierzare. 3. Să integreze noile cuvinte și expresii în construcții proprii, oral și în scris. 4. Să explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând expresiv. Obiective
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu arma-n mâini au stat: Ispitind puterea ta, Au văzut și munți de oase, Neam român! Cu ură mare Și de sânge râuri roșii, Vor câtă mereu dușmanii Dar din țara lor nu-i scoase Graiului român pierzare; Nici potop și nici furtună, Dar să piară ei cu toții: Graiul lor de voie bună Nu l-am dat, și nici nepoții Nu l-au dat! Nu-l vor da! -------------------------------------graiul neamului = limba română vremuiască traiul = (să) treacă viața nestrămutați = statornici potop
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
potop și nici furtună, Dar să piară ei cu toții: Graiul lor de voie bună Nu l-am dat, și nici nepoții Nu l-au dat! Nu-l vor da! -------------------------------------graiul neamului = limba română vremuiască traiul = (să) treacă viața nestrămutați = statornici potop = prăpăd, dezastru panda = observare directă dintr-un loc ascuns vreme tulburata = peridoadă grea, dificilă ziua deșteptării = (aici) momentul în care strămoșii se eliberează de sclavie vifor = viscol, ninsoare însoțită de vânt puternic ispita = (aici) a pune la încercare pierzare = pieire
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
corpul uman își mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. CONSTATĂRI, ÎNTÂMPLĂRI ȘI CREDINȚE SEISMOLOGICE * Cele mai vechi mențiuni privind cutremurele de pământ datează de peste 4000 de ani. * Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. * Confirmând Potopul menționat în Biblie, oamenii de știință au ajuns la concluzia că unul din cele mai puternice cutremure, numit Potopul cel Mare, a avut epicentrul în partea superioară a Golfului Piersic și în partea inferioară a Mesopotamiei. Cutremurul a avut faze
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
mai vechi mențiuni privind cutremurele de pământ datează de peste 4000 de ani. * Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. * Confirmând Potopul menționat în Biblie, oamenii de știință au ajuns la concluzia că unul din cele mai puternice cutremure, numit Potopul cel Mare, a avut epicentrul în partea superioară a Golfului Piersic și în partea inferioară a Mesopotamiei. Cutremurul a avut faze de paroxism, în care răvășirea pământului a fost așa de puternică, încât “toate apele adâncurilor au fost deschise... inundând
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și un taur mitologic. Analiza din carte se continuă cu cea a "păcurarului" și a "mării" din anumite cântece rituale românești, tot cu fundal marin. Ele ar fi, în opinia lui Adrian Poruciuc, mult mai vechi decât sofisticatele mitologii sumero-akkadiene. Potopul marin este văzut de Adrian Poruciuc nu doar ca proiecție arhetipal-mitologică sau ca pedepsă divină a unor strămoșești păcate, ci ca ,,amintire a unei experiențe traumatice colective pe care au avut-o îndepărtații strămoși sud-est europeni" (p. 76). În joc
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]