25,546 matches
-
-te, omule, calmează-te... Vreo fetișcană. Hai, omule, nu fi așa... Să nu fiu așa... să nu fiu așa... Și cum să fiu altfel decât cum m-ai făcut dumneata să fiu? Dar, hai, spune, ce faci? Este din cauza eșecului povestirii? Da, am fost dur, o recunosc, dar trebuie să ții cont... Nu, nu e asta. Ah, deja cad! Te-a lăsat cumva logodnica? și după o tăcere: Bah! Asta nu înseamnă nimic. Nu înseamnă nimic... nu înseamnă nimic... nu, pentru
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
asigur nemurirea; dar dacă este adevărat? Cine știe? Cine va ști? Mama crede în cealaltă viață și speră și suferă, suferă din cauza tatălui... crede în altă... Aceasta, care trece, de asemenea mă privește într-un fel special; sau a citit povestirea mea, ori o știe de la Clarita; dorea să mă cunoască sau să-l cunoască pe tatăl meu, și râde de mine, ca toți. Of, demisionez, demisionez!" Capitolul XIV Ieri a văzut-o pe Clarita de departe, la pas, și i
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
șapcă Apolodoro a aruncat o monedă, îi mulțumește cu cele mai profunde strâmbături, copilașii strigă: Du-te cu domnișorul! Domnișorule... plictisitorule... "Plictisitorule!" suprema insultă aici, printre copii, cel puțin când el era copil; până și copiii îl disprețuiesc. Știu despre povestire? O vor fi știind de la Clarita? Știu al cui copil este? Știu că îi strigau unui geniu? Și-și continuă drumul purtând cu el imaginea epilepticului, imagine care, fără să știe cum, îi aduce în minte o doctrină pe care
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
suflarea coroanei de semințe de păpădie care se împrăștie pe câmp. Într-o zi, mergând la cimitir să mediteze acolo, printre acele rânduri de nișe, i se întâmplă ceva anume. Dacă nu mă iubește Clarita și nu știu să scriu povestiri, pentru ce să mai trăiesc?" Moartea, la fel ca amorul îi spun: Fă copii! "Moartea e diferită de Amor? Pentru amibă a muri este a se reproduce." La picioarele sale, citește pe lespede: "Marquisita! Marquisita! Marquisita!" Iese din cimitir zicându
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
printre dinți: "Dar acest Apolo, acest Apolo, cine l-ar fi crezut...!" și în acea noapte ar fi șușotit mai mult cu soția sa, înainte de a adormi. De asemenea, pe toți îi mustră conștiința, pentru că toate persoanele care figurează în povestirea mea adevărată au, mai mult sau mai puțin, conștiință capabilă de remușcări. În ceea ce privește pe insondabilul don Fulgencio, cine este capabil să contabilizeze vârtejul de idei pe care catastrofalul său discipol i le-a cauzat? Știm că meditează mereu serios dacă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
visto en tal aprieto...31 Când voi termina acest epilog, în funcție de ceea ce îmi vor răspunde, îi voi pune la sfârșit al treilea vers din a doua strofă de trei a sonetului. De asemenea să ne amintim, de ce nu? acea drăgălașă povestire pe care, în "Prolog către cititor" din a doua parte a operei nemuritoare, ne-o povestește unicul și marele umorist al literaturii noastre, povestirea nebunului acela din Sevilia care vorbea de tema despre cum se prinde un câine de stradă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
a doua strofă de trei a sonetului. De asemenea să ne amintim, de ce nu? acea drăgălașă povestire pe care, în "Prolog către cititor" din a doua parte a operei nemuritoare, ne-o povestește unicul și marele umorist al literaturii noastre, povestirea nebunului acela din Sevilia care vorbea de tema despre cum se prinde un câine de stradă sau din oricare altă parte: "ridica cu piciorul său un picior al câinelui, un altul îl ridica cu mâna și începea să-l obișnuiască
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și mi-a zis: "Să trecem la altceva!", și expunându-i motivele logice care mă impulsionează a-l interoga despre acest atât de dureros punct, mi-a răspuns zicându-mi că lucrul se reglează mai bine dacă public în continuarea povestirii mele și a epilogului, ceva oarecare, de-al lui sau de-al meu, lucru conform tradiției și în obișnuința literaturii. Și scoțând din sertar un manuscris, îmi zice: Ai dumneata aici o operă din tinerețea mea, un mic dialog intitulat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cunoscute de toți, ceea ce asigură o bună înțelegere din partea publicului. În plus, ele înfățișează eroi în deplina lor măreție, ceea ce va emoționa pe spectatori. Materia împrumutată de tragedie de la epopee este mitul care, până în secolul al V-lea, desemnează o povestire, un discurs. Cu timpul, termenul ajunge să însemne o povestire 10 exemplară care se referă la un trecut îndepărtat. În Antichitate, miturile erau pe buzele tuturor în chip de parabole, pentru a prezenta și înțelege puterea zeilor și modul în
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
În plus, ele înfățișează eroi în deplina lor măreție, ceea ce va emoționa pe spectatori. Materia împrumutată de tragedie de la epopee este mitul care, până în secolul al V-lea, desemnează o povestire, un discurs. Cu timpul, termenul ajunge să însemne o povestire 10 exemplară care se referă la un trecut îndepărtat. În Antichitate, miturile erau pe buzele tuturor în chip de parabole, pentru a prezenta și înțelege puterea zeilor și modul în care aceștia interveneau în destinul uman. În etapa elaborării miturilor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
interveneau în destinul uman. În etapa elaborării miturilor, atunci când acestea erau „vii”, când erau „trăite”, după cum spunea Mircea Eliade 1, ele se defineau prin sacralitatea lor, participând la legătura omului cu divinitatea. Pentru societățile arhaice, mitul nu constituie o simplă povestire, o ficțiune, este realitatea însăși. Istoria culturii umane nu a conservat aceste mituri nescrise, ci pe cele „povestite” și, prin urmare, modificate grație geniului creator al lui Homer, Hesiod, Stesihoros, Solon, Simonide, al tragicilor greci. Erau mituri străvechi, din etapa
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
în secolul al V-lea, dar față de care cetățeanul începe să se distanțeze, relevându se astfel cu precădere latura sa artistică. Atunci când tragedia modifică mitul și îl reconstruiește, ea aduce inovații radicale, care schimbă în mod hotărâtor semnificația însăși a povestirii mitice, în măsura în care se face trecerea de la un fapt general, ce funcționează ca memoria colectivă, la o formă literară strict reglementată. În cadrul mitului, eroii apar drept puncte de referință, având valoare arhetipală. În cadrul tragediei, eroii nu mai au valoare absolută, ci
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
au ca subiect 12 isprăvile câtorva familii”1. De la aceste „nume transmise de tradiție” și, în primul rând, de Homer, pleacă tragicii greci. Vito Pandolfi observă că lumea religioasă își păstrează la Eschil „toată prospețimea inițială” și se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale”, în timp ce la Euripide reprezintă un simplu element convențional 2. Eschil aparține încă epocii mitice, stăpânite de conștiința soartei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se zbate între stări contradictorii, nu are îndoieli, știe care este calea de urmat. Se remarcă înlănțuirea precipitată a faptelor. Se cuvine remarcat faptul că discursul tragic se schimbă complet atunci când intervine un mesager, căci dialogul este înlocuit cu o povestire care îi permite publicului să-și imagineze sau să audă ceea ce nu poate vedea (în cazul nostru, modul în care Oreste și-a pierdut viața la Delfiă. Reiese din acest statut special al mesagerului că spusele sale sunt considerate de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pe canapea distrus, imediat Bunica aduce un tampon de vată, îl oblojește la ochi, toți îl înconjoară): Uf, ce mi-a făcut deșteptul ăsta de tata! SONIA: Ce ți-a făcut? EDUARD: Se pare că a scris o nuvelă, o povestire, naiba știe. BUNICA: Ce "se pare"? Chiar a scris. GETA: Așa-mi trebuie dacă m-am ținut de el să-și termine liceul. BUNICA (îngrijindu-și nepotul, mamei): Bine că l-ai forțat să se însoare cu tine. Că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu arăta rău deloc". (Celorlalți) Așa-i! N-arată rău. (Fiului) Șmechere! BUNICA: Da' tu de unde știi cum arată, că abia mai vezi? GETA: Și te-a bătut Pandele? EDUARD: Aoleu. Dacă nu fugeam, îmi rupea oasele. După ce a citit povestirea lu' tata, s-a făcut că pleacă după țigări Assos și s-a ascuns după colț, la cafeneaua lui nea Neluțu'. Cînd am venit eu, m-a luat ca din oală. SONIA: Dar nevastă-sa? EDUARD: Pe ea cred c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
luat ca din oală. SONIA: Dar nevastă-sa? EDUARD: Pe ea cred c-o mai bate și-acum. Se ridică) Mă duc să mă schimb, că mi-a rupt cămașa. Dacă-l vedeți pe tata ziceți-i să scrie numai povestiri SF, cu OZN-uri și marțieni, că ne omoară oamenii. (Iese) GETA: Ce facem cu scriitorul nostru? BUNICA: O să ne arate lumea cu degetul. BUNICUL: Ne punem toți veciniii în cap! Aha!! Să știi că pentru el era telefonul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
spectatorul este "surprins" suplimentar și silit să renunțe la asimilarea monotonă a anecdotelor dialogate. Cel mai bun "scenariu" pare a fi Pescărușul din livada de vișini. Grijei cu care se aplică procedeul tehnic i se alătură aici și atenția acordată "povestirii". Eroii din cele două piese ale lui Cehov cărora li se adaugă și unii din Hamlet și O scrisoare pierdută sînt surprinși de inundație, de acoperirea cu materie primordială ce conservă, izolează și unifică în același timp. Teatrul este pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
asta. Dar nu-i totuna să umilești o fată... Un băiat, mai treacă-meargă, te confrunți altfel cu el... — Sfatul meu e să lași timpul să Îți clarifice În minte evenimentul. Ai face bine, poate, să scrii despre asta. Scrie o povestire, o proză scurtă. Oricum, de poezie suntem sătui la cenaclu... Vă mulțumesc, tovarășul profesor. — Nu-mi mulțumi mie, Vasile, mulțumește-ți ție Însuți. Dacă nu ai fi fost atât de laș, te-ai fi umflat ca un păun În pene
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
adevărat faptul că, fiecare dintre noi putem schimba lumea în bine educându-ne copii după Morala creștin - ortodoxă. Mai bine decât nimeni altul, Vasile Militaru ilustrează importanța acestui act părintesc, în poezia sa publicată în volumul II de “Pilde și povestiri pentru copii”: Nu doar hrană se cuvine, Ca să crești copilul tău: Fă-l să-nvețe ce e bine Și să știe ce e rău! Dacă-l lași pe-ntinsul humii De-așa bunătăți flămând, Nu un om tu dărui lumii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sunt pensionari. Ce m-a impresionat a fost respectul, dragostea cu care vorbeau de ea. Mi-au spus că era poreclita „babă Cireașă” pentru că se înroșea ușor, dacă se emoționa, îi tremurau buzele și se îmbujora când le interpreta cărți, povestiri din programa și din lectură suplimentară și făcea că gramatică să fie o distracție, nu un chin. Era spirituală, făcea glume potrivite, îi antrena, făcea concurs între ei, un fel de cine știe câștiga, așa că participau cu plăcere la ore
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
etc. AL CUI? Că și George Bernard Show, care la finalul piesei, carte tipărită la Editură de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1956, se întinde de la 353-445, a scris un text de la paginile 445-458 în care, si citez: „Restul povestirii nu are nevoie să fie prezentat pe scenă și, într-adevăr, aproape nici n-ar mai fi nevoie să fie arătat, daca închipuirile noastre nu ar fi stricate de leneșa deprindere de a ne mulțumi cu formule gata făcute și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
mai fi nevoie să fie arătat, daca închipuirile noastre nu ar fi stricate de leneșa deprindere de a ne mulțumi cu formule gata făcute și cu vechiturile romanțioase ale bazarului de „spirituri cu bine”, care nu se potrivesc la nicio povestire”. Ce e scris în această carte este o consemnare a unui om care s-a născut cu 2 ani înainte de instaurarea comunismului și avea 44 de ani când s-a dat lovitura de stat. Eu am cunoscut și cunosc personal
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
B lipseau Ionel,Marga și Octavian.A continuat Titi.In cuvântul său de constructor a arătat faptul ca lucrează la Murgeni,că a adus „Ardealul” în Moldova.S-a casătorit cu o medicinistă din Ardeal. Și-a amintit de câteva povestiri picante de la lecțiile de geografie și limba româna.A menționat ca proiectantul îi dă bani puțini pentru execuție.Iulian II a devenit conductor arhitect.A urmat la Iași și la STACO. E căsătorit și lucrează la SPJ. Johnny l-a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
aceasta în deplina ațâțare a simțurilor, cu o sete pe măsura foamei cu care a fost scrisă. Prospețime, necomplezență și fugă din canon - aceasta ar fi formula prozelor lui Dan Alexe. Cele trei borne se găsesc, fără excepție, în fiecare povestire din Miros de roșcată amară. Indiferent dacă în centrul prozelor stau cupluri / triunghiuri amoroase sau personaje de subterană ori de periferie, indiferent dacă în conul de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]