2,756 matches
-
din nou la drum, cei doi rămîn pe loc, în clădirea care era mai mult o ruină. Din ce în ce mai violentă și mai lugubră, furtuna aruncă peste ea acoperișul de tablă al bisericii satului și o preface „într-un colos de movilă”. Povestitorul scapă cu viață, însă prietenul moare. „Și astăzi - notează el în finalul cu miros de „literatură” al schiței - ca semn că cineva e sub acea movilă, se vede crucea adusă de vînt odată cu acoperișul, înfiptă adînc în movila de cărămizi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
foiletoanele unor ziare (între care cel mai căutat era acela din „Universul”) s-au bazat toate marile succese de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Autorii lor au fost cîțiva reporteri travestiți în prozatori, emuli ai celebrului povestitor despre haiduci N. D. Popescu: Al. Antemireanu (Din vremea lui Căpitan Costache), Emil Triandafil-Nicolau (Incestul, Crima socială) și Panait Macri (Din fundul ocnelor, Tainele căsătoriei). Acestuia din urmă - se menționa în „Anuarul general al presei romîne pe 1907” - „numai romanul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
denotă că întreținea bune relații cu directorii revistei, foștii săi elevi Gr. Tabacaru și G. Bacovia. Amănunt interesant: pentru a figura în prima parte a sumarului, cred, schița sa „Extas”, în care descrie impresiile trăite la un concert de vioară (povestitorul - pe cele de sublim; în „contrapunct”, la final, o doamnă cu „glas dulce, dulce de tot”, complet neatentă la muzică, vorbind despre partida de cărți din seara precedentă), a apărut intercalată în poemele și proza lui Bacovia.9) Redacția i-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
decît de știință. De regulă, „vremea de beție” se declanșează spontan, cînd plouă (ploaie lungă, persistentă, cum e cea din poemul amintit: „Plouă, plouă, plouă”) sau e umezeală. O mărturisire prețioasă asupra epocii în care ea apare e cea a povestitorului din Craii de Curtea-Veche: „Era spre căderea iernii, o vreme de lacrimi. Deși nu plouase, tot era umed; jgheaburile plîngeau, ramurile copacilor desfrunziți picurau, pe tulpine și pe grilaje se prelingeau, ca o sudoare rece, stropi groși. Ăsta e timpul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a subiectivității, fie că era vorba de cea a jurnalistului, a cititorului sau cea a obiectului reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de a restabili ceea ce John Berger numea cu abilitate "relația dintre povestitor, ascultător (spectator) și protagonist" (Stories 286). Acesta e un alt motiv pentru dezvoltarea jurnalismului literar narativ la 1890. Nici o cauză nu trebuie să fie privilegiată față de alta. De fapt eu văd cele două cauze aflându-se într-o relație de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
89). În mod convențional vom numi aceste exemple de jurnalism de investigație "știri obiective" pentru că ele conving în virtutea prezentării de fapte, ori, așa cum scria Walter Benjamin, asemenea știri conving pentru că "informația... prezentă pretinde că poate fi verificată cu promptitudine" (Storyteller - Povestitorii, 88-89). Acest lucru este valabil și în cazul jurnalismului de senzație când stilul modelului de informație este mimat a fi discursiv. Un exemplu notoriu este reportajul incendiar din New York Journal al lui William Randolph Hearst despre scufundarea vaporului de război
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care vorbește acesta" (xvi). Am asistat în mod evident la declararea intențiilor autorului, și anume ca "cititorul să fie la fel de implicat ca autorul și persoanele despre care vorbește acesta". Încă o dată, scopul jurnalismului literar este de a împărți subiectivitățile între "povestitor, ascultător (spectator) și protagonist(i)" (Berger, Povestiri 286). Lucrarea Let Us Now Praise Famous Men a apărut în anul 1941 și în ea autorul își declară intențiile narative: să își destăinuie propria subiectivitate într-un efort de a înțelege subiectivitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
coste viața, astfel încât mi-e greu să găsesc tonul potrivit pentru a evoca acel moment pilduitor de neîmplinire. Există multe scenarii privitoare la căderea dictaturii din România. Există, de asemenea, mii de povești personale, de detalii importante doar pentru fiecare povestitor în parte, de fragmente de adevăr sparte și risipite în milioane de oglinzi, de piese disparate, unele sugestive, altele banale, din uriașul puzzle pe care istoria recentă l-a pus în evidență referitor la acel moment. Nu există consens asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la dorința de a mai ajunge Împărați. Prâslea, cel mai mic dintre frați, trăiește o adevărată dramă la cele Întâmplate, de aceea se retrage În grădină, și o noapte Întreagă a meditat pe seama a ceea ce ar dori să facă el. Povestitorul introduce fantasticul și așa are loc Întâlnirea dintre erou și Sfânta Duminică. Aceasta Îi călăuzește pașii, sfătuindu-l cum să facă. El se angajează să plece la Verde Împărat, dacă i se pune la dispoziție calul din tinerețele Craiului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca „Demonul tinereții”, „Împărăția apelor” și „O Întâmplare ciudată”. „Iapa lui Vodă” este prima povestire din cele nouă din volumul amintit. Ea aduce În memoria călătorilor de la Hanu Ancuței o Întâmplare hazlie, menită să pună În evidență talentul excepțional de povestitor al lui Mihail Sadoveanu, În care, deseori, Își află locul un umor popular robust, optimist și plin de haz. Trebuie să menționăm că lumea aceea din Întregul volum de povestiri este rodul fanteziei prozatorului, pasionat de vânătoare și pescuit. Faptele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
când oamenii au văzut balaur negru În nouri, deasupra puhoaielor Moldovei. În centrul atenției celor prezenți la han, se află comisul Ioniță, el Îi invită pe tovarășii săi de „pahar” să povestească ceva din viața lor, pentru mângâierea sufletelor. Fiecare „povestitor” are o istorie a devenirii lui, o faptă care pune În lumină o lume a trecutului, intrată, cum s-a mai spus, În legendă. La Hanu Ancuței, Sadoveanu pune În lumină o lume aflată undeva În afara timpului istoric, faptele și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sadoveanu pune În lumină o lume aflată undeva În afara timpului istoric, faptele și Întâmplările se Înscriu parcă În universul legendelor. Scriitorul ajunge la Hanu Ancuței În mijlocul unui univers uman trăind din amintiri. Fiecare participant la „petrecerea” de la han devine un povestitor, menit să pună În lumină o Întâmplare memorabilă. Spațiul evenimentelor povestite este delimitat, de la Început Între han, Țara de Sus, și Țara de Jos, cu podgorii care au dat În anul acela rod bogat la vița de vie, Încât „nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
satului, pe fiul lui Bălosu, Victor, un fel de aspirant la viața politică a vremii. Polina trebuie văzută dintr-o perspectivă antitetică rebreniană. Ea este opusul Anei din romanul „Ion” al scriitorului ardelean. În cea de a treia secvență narativă, povestitorul continuă să prezinte momente care pun În evidență imaginea lumii satului Siliștea Gumești, aflat În plin sezon agricol, secerișul și treieratul. O scenă memorabilă este cea din familia Boțoghină. Bărbatul, bolnav de tuberculoză, ca să ajungă la un sanatoriu, a fost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
întrucâtva. O singură clonă aș accepta oricând cu bucurie, atât în particular, cât și în general: clona Șeherezadei. Nu fiindcă ar fi arătoasă foarte, extrem de inteligentă ori iscusită, ci doar întrucât Șeherezada este cel mai adecvat și terapeutic prototip al povestitorului (sau povestitoarei - nu contează sexul în acest cază. Revrăjirea lumii noastre desvrăjite doar prin povești mai poate fi tămăduită: o nouă geneză, de fi-va să fie simbolic ori metaforic vorbind, doar astfel mi-o închipui, printr-o șehereziadă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
povești, pățănii, isprăvi. Am scris acum câțiva ani despre „grașii umpluți cu povești“, făpturi corpolente a căror burtă era un soi de tolbă umplută cu istorii și peripeții de viață: pentru că așa îmi explicam eu pântecul digestiv uriaș al respectivilor povestitori cotidieni - ca fiind umplut cu povești. Unii dintre ei s-au bosumflat, alții s-au simțit flatați. Eu am vrut să îi omagiez, în felul meu extravagant (ce să fac, asta este!Ă. Dar Șeherezada și eventuala ei influență tămăduitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
care pot fi individuale sau de grup; - stabilirea mijloacelor de exprimare a mesajelor: mimico-gesticular, pantomima, demonstrația profesorului, verbalizarea etc.; - procurarea sau alcătuirea, de către profesor sau chiar de către elevi a recuzitei: decorul, mijloacele, materiale necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a unor povestitori, a muzicii, a dansului, a luminilor, a costumelor etc. Copiii și tinerii deficienți de auz manifestă o înclinație deosebită pentru jocul epic și pentru jocul dramatic, lucru constatat mai ales cu prilejul serbărilor școlare. In timp ce jocul epic este
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu altele"36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relației spațiale dintre interlocutori asupra traiectoriei gesturilor. În primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau alături de el. În cel de-al doilea studiu (2002), povestitorul avea de îndeplinit aceeași sarcină unui singur interlocutor care era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2002), povestitorul avea de îndeplinit aceeași sarcină unui singur interlocutor care era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă" sau ,,în fața lui")58. O altă dimensiune care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul de timp care urmează până la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spus tânărului, care era George Sbârcea: „Darul poetului, mic sau mare, este de a-și presimți destinul. S-ar putea ca pe toți să ne aștepte odată, la mal, aceeași singurătate glacială, același astru mut și nepăsător”. În același loc, povestitorul avea să adauge propriile păreri despre persoana celui care îl primise: „Vasile Voiculescu a iubit tineretul și l-a ajutat, cu o totală dăruire de sine. Îl încuraja, îl sfătuia, îi cerea reportaje, cronici, fragmente de proză și poezie, ca să
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
noua sa pasiune. — După ce a ascultat bucățile Sezon mort și Alcyon sau diavolul alb, spune Dinu Pillat (V. Voiculescu la epoca genezei povestirilor, în România literară nr. 15, 9 aprilie, 1970), G. Călinescu s-a repezit să îl îmbrățișeze pe povestitor, cu o efuziune cu totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail Sadoveanu. Tot el spune că Voiculescu, interesat de reacția ascultătorilor la paginile citite de el, ca un copil, care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cu mult mai veche decât aceasta, este țara de dedesubt”. N. Manolescu se raporta și el la povestirile lui Voiculescu : « Povestirile lui V. Voiculescu sunt opera unui prozator perfect stăpân pe mijloacele sale și care nu datorează aproape nimic poetului... Povestitorul e un magician al ficțiunii. Asemenea călugărului Evtichie care, concentrându-și voința, topește cu privirea țurțurii de gheață, el concentrează capacitatea de invenție spre a ne iluziona. Actul însuși al povestirii nu este decât o verificare a acestei capacități inexplicabile
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
însă, de a le explora posibilitățile, în ce ne privește, să trecem în revistă și concluziile pe care William Lewis le extrage din analiza sa a retoricii președintelui american. Dacă îl privim pe Ronald Reagan din perspectiva paradigmei narative, ca povestitor care spune povestea Americii și o spune cu atâta măiestrie, din poziția sa de "figură majoră"620 a politicii americane devine evident motivul pentru care președintele a reușit, într-adevăr, să revigoreze națiunea într-un moment critic al istoriei sale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
era de branșă și ținea o tutungerie în strada Cuza Vodă, fosta Golia, peste drum de casa care a fost dărâmată pentru a se construi mărețul edificiu al Băncii Dacia, Zaheu Creangă mai vindea pe lângă produsele monopolului și operele popularului povestitor, ale fratelui său Ion Creangă, cu care semăna admirabil...” După atâta amar care ți-a umplut sufletul, iată că ți-a venit și matale apa la moară. Păi nu zice o vorbă că așa cum și-o face omul cu mâna
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
restul componentelor unui mesaj; la nivel funcțional, cuvântul îndeplinește un anumit rol în context. Conținutul este concretizat, în cazul cuvântului monosemantic, într-un singur sens (aspirină "nume dat acidului acetilsalicilic", teoremă "afirmație al cărei adevăr se demonstrează prin afirmație", narator "povestitor"34 etc.), iar în cazul celui polisemantic în mai multe sensuri care se diferențiază în context, de exemplu, a trece: Unchiul a trecut pe la noi. ("a venit") Dunărea trece prin România. ("are cursul prin...") A trecut examenul. ("a promovat") A
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]