118,155 matches
-
facă filozofie, se mulțumesc doar să vorbească despre ea. Aducând-o la dimensiunile lor, ei exercită totodată un fel de poliție metafizică - cu funcție de intimidare, dacă nu chiar de boicot și reprimare - asupra colegilor mai curajoși sau mai talentați în practica filozofării. Intriga cărții se țese între aceștia din urmă și profesorul de istoria logicii și metafizică de la Universitatea din București. El însuși se plasează într-o a treia categorie, a „robilor filozofiei“, adică cei care fac filozofie pentru că nu pot
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
un obiect al cunoașterii. E vorba de cu totul altceva. Marta Petreu a văzut că respectivul pasaj din Nae Ionescu începe cu afirmația - absolut banală și comună oricărei abordări a subiectului - că experiența mistică nu e o activitate teoretică, ci practică, la fel ca prima „regulă“ a lui Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și 3 (nu însă și 4). Underhill se străduiește să găsească patru caracteristici capabile să definească mistica și să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și 3 (nu însă și 4). Underhill se străduiește să găsească patru caracteristici capabile să definească mistica și să o distingă de alte activități spirituale (precum magia): aceasta e practică, scopul ei e exclusiv transcendent, metoda ei este iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească raportul dintre cunoaștere și iubire în cadrul activității mistice. Afirmațiile sale sunt trepte într-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a fariseului); problema identificării obiectului cu subiectul în cunoașterea obișnuită și în cunoașterea mistică, rolul harului și transfigurarea realității în obiectul cunoașterii mistice. El se menține și aici în plan metafizic, dar face - în mod explicit - și incursiuni în domeniul practicii mistice. Marta Petreu insistă însă să-l mențină până la urmă sub mantia autoarei engleze. În acest scop, ea afirmă că Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
orice caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel ca în cazul Misticii lui Underhill, Marta Petreu caută și în monografia lui Chevalier paralelisme cu orice preț, nu doar în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
salariatul); - latura subiectivă (vinovăția - intenția directă sau indirectă și culpa, ușurința sau nesocotința), se apreciază concret, În funcție de pregătirea profesională, capacitatea, aptitudinile și experiența salariatului respectiv. Fapta ilicită (abaterea) trebuie să se afle În legătură de cauzalitate cu rezultatul nociv. În practica judiciară s-a apreciat că nu poate fi considerată o ,,faptă În legătură cu munca’’ și nici săvârșită cu vinovăție, fapta salariatului de a afișa unele anunțuri de natură sindicală la avizierul unității, astfel că aceasta nu poate fi calificată abatere disciplinară
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fapt; - executarea ordinului de serviciu; - beția; - iresponsabilitatea. În literatura de specialitate se apreciază că și infirmitatea salariatului poate constitui o cauză de nerăspundere disciplinară 3.5. Cumulul răspunderii disciplinare cu alte forme ale răspunderii juridice. O astfel de problemă În practică poate apare atunci când un salariat prin fapta sa săvârșită cu vinovăție lezează În același timp relații sociale ocrotite de dreptul muncii (deci comite o abatere disciplinară) dar și relații sociale ocrotite de legea penală (când comite o infracțiune) ori sunt
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Într-o speță aplicabilă vechii legislații a muncii, „aceste termene constituie pe de o parte o măsură de protecție a salariaților față de aplicarea arbitrară a unui regim sancționatoriu, iar pe de altă parte ele asigură stabilitatea raporturilor juridice de muncă.“ Practica judiciară a statuat că termenul de 6 luni și termenul de 30 de zile sunt termene de prescripție a răspunderii disciplinare. 5.4. Decizia (ordinulă de sancționare. Spre deosebire de vechea reglementare a legislației muncii care nu cuprindea nici o prevedere expresă cu privire la
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
salariatului la convocarea făcută, subl. ns.) nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept În baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; e) termenul În care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată. În practica judecătorească anterioară apariției Codului muncii, s-a decis că neindicarea motivelor care au determinat sancționarea sau menționarea unor formulări cu totul generale și neverificabile atrage nulitatea deciziei de sancționare. Potrivit alin. 3 și 4 din art. 268 din Legea nr.
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
salariatului În cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării. Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, În caz de refuz, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta. Practica judiciară În materie a statuat că orice alt mod de comunicare, ca de exemplu printr-o adresă care nu poartă număr de Înregistrare, este nelegală. Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 268 alin. 2, (devenit art. 252 alin. 2 după
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
care angajatorul refuză să-l despăgubească, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente. Prin Legea nr. 40/2011 art. 254 a fost completat cu două noi alineate care reglementează recuperarea pagubelor , adică pe cale amiabilă și contractuală. De altfel, practica jurisdicțională a Curții Constituționale a reținut o astfel de posibiltate anterior modificărilor recente ale Codului muncii, statuând că,’’sesizarea referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 164 alin. (2) din Codul muncii este nefondată, Întrucât reținerile "cu titlu de daune" se referă
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
prime, combustibil, energie etc.; - normele de uzură la mijloacele fixe exprimată prin durata de serviciu normată a acestora; - limitele maxime de pierderi tehnologice adică limitele maxime de rebuturi sau produse declasate care sunt inerente tehnologiilor utilizate. De menționat că În practica judiciară s-a statuat faptul că producerea acestor riscuri este numai posibilă nu și necesară, pierderile se iau În considerare numai dacă sunt reale, adică dacă s-au produs efectiv și nu sunt determinate de Încălcarea cu vinovăție de către salariat
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Plata serviciilor la care nu era Îndreptățit salariatul poate avea În vedere pe cele referitoare la cazare gratuită sau la tarife inferioare (cheltuieli de Întreținere, apă, iluminat etc.), transport gratuit ori cu tarife reduse cu autovehiculele unității ori Închiriate. În practica judiciară s-a statuat că obligația de restituire În legătură cu contravaloarea bunurilor sau serviciilor necuvenite privește exclusiv bunurile predate și serviciile prestate de către angajator unui salariat al său, numai dacă o asemenea predare, respectiv prestare, era În legătură cu munca acelui salariat. Referindu
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
vinovății concurente În producerea prejudiciului unic. Măsura În care fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei este determinată atât de fapta ilicită În sine - examinată sub aspectul legăturii de cauzalitate cu prejudiciul- cât și de gradul de vinovăție’’ Întrucât, În practică, măsura În care s-a contribuit la producerea prejudiciului este greu de stabilit, legiutorul a recurs la criterii obiective cum ar fi salariul net al angajatului la data constatării pagubei și la timpul lucrat de acesta de la ultimul inventar. O
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
se face În colectiv de mai mulți angajați sau În schimburi succesive, fără predare de gestiune Între schimburi, despăgubirea se repartizează și proporțional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, În gestiunea În care s-a produs paguba.’’ Potrivit practicii judiciare În materie alături de gestionari răspund și alți angajați În măsura În care aceștia au folosit În procesul muncii bunurile constatate lipsă, iar activitatea se desfășura În schimburi, fără a se face predarea bunurilor pe bază de proces -verbal. 3.3. Răspunderea subsidiară
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
În condițiile angajării răspunderi salariaților pentru prejudiciile produse angjatorului din vina și În legătură cu munca lor. Pentru a exista o astfel de răspundere patrimonială În toate cazurile este necesară Întrunirea cumulativă a elementelor acesteia - fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate, vinovăția. Practica judiciară a statut că În lipsa vinovăției celui În cauză care, exercitându-și atribuțiile funcției În mod corect, răspunderea patrimonială este exclusă. CAPITOLUL III RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ 1. Generalități. Definiția răspunderii contravenționale. De la bun Început trebuie să menționăm faptul că printre noutățile
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
declarată autorităților publice’’; f) prestarea muncii de către o persoană fără Încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei. Această prevedere legală a fost introdusă prin Legea nr. 40/2011, având drept scop descurajarea practicilor de muncă nedecalrată de natură a afecta atât bugetul statului prin neplata impozitelor aferente cât și situația salariților care necontribuind la fondul de pensii publice nu vor putea avea dretul la pensie sau pensia acestora va fi sub minimul stabilit
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
contract individual de muncă’’. Aceste prevederi legale au fost introduse În Codul muncii pentru a sancționa mult mai sever fapte de natura celor de mai sus, care anterior incriminării aveau o frecvență crescută . Sunt măsuri prin care se urmărește descurajarea practicilor care Încurajau ,,munca la negru’’, evaziunea fiscală și afectarea drepturilor de pensie În viitor al salariaților. Conținutul art. 265 din Codul muncii, republicat, a fost modificat esențial prin Legea nr. 40/2011, inclusiv prin introducerea alin. 2- 6. Potrivit prevederilor
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată În condițiile Codului muncii; Angajatorul este parte În conflict numai dacă are sau a avut calitatea de contratcant, deci se află sau s-a aflat În raport de muncă cu acel salariat. Practica judiciară a reținut că, În situația În care se solicită anularea unei clauze din contractul colectiv de muncă Încheiat la nivel de unitate, calitatea procesuală pasivă o are angajatorul -persoană juridică și nu o sucursală a acestuia. 3.3.Sindicatele
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
3.5. Elementele de etnografie Fiecare popor posedă un patrimoniu material și spiritual, strâns legat de mediul geografic în care se află și stadiul de evoluție. Transformarea continuă a spațiului rural în arii urbanizate și industrializate, a îndepărtat populația de practicile și obiceiurile tradiționale și a redus zestrea etnografică. Între elementele de etnografie cu importanță turistică ce se păstrează încă, putem menționa: ocupațiile, meșteșugurile, instalațiile tehnice, arhitectura construcțiilor, obiceiurile, portul și cântecele tradiționale. 1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
să treacă, prin procese similare la economia de piață, problemele regimului juridic al investițiilor străine se studiază în plan comparat cu procesele ce au avut loc în economiile altor țări, pentru a ține cont de soluțiile cele mai reușite din practica lor și de a le propune la realizarea proceselor de tranziție din țara noastră. Problematica investițiilor străine este mai profund tratată în literatura economică, decât în cea juridică unde este tratată fragmentar, tangențial cu alte probleme ale dreptului comercial atât
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
străine este mai profund tratată în literatura economică, decât în cea juridică unde este tratată fragmentar, tangențial cu alte probleme ale dreptului comercial atât intern cât și internațional, în dreptul civil și în statutul juridic al persoanelor juridice. Ținând cont de practica altor țări, tranziția la economia de piață necesită în mod deosebit investiții mari cu destinație specială, tehnică nouă, tehnologii moderne și transformări radicale în relațiile de proprietate. Scopul lucrării este cercetarea și analiza în detaliu a doctrinei juridice naționale și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
lucrării este cercetarea și analiza în detaliu a doctrinei juridice naționale și internaționale cu privire la regimul juridic al investițiilor străine prin prisma rolului lor în economia de tranziție și al statutului juridic al societăților comerciale cu investiții străine. Analizând legislația și practica judiciară precum și făcând comparație cu legislația, doctrina și practica judiciară a altor state, la elaborarea prezentei lucrări mi-am propus mai multe obiective, detaliate în cuprinsul ei. Natura științifică a rezultatelor obținute constă în aceea că regimul juridic al investițiilor
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
juridice naționale și internaționale cu privire la regimul juridic al investițiilor străine prin prisma rolului lor în economia de tranziție și al statutului juridic al societăților comerciale cu investiții străine. Analizând legislația și practica judiciară precum și făcând comparație cu legislația, doctrina și practica judiciară a altor state, la elaborarea prezentei lucrări mi-am propus mai multe obiective, detaliate în cuprinsul ei. Natura științifică a rezultatelor obținute constă în aceea că regimul juridic al investițiilor străine se cercetează pentru prima dată în dreptul complex al
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Chiar în condițiile funcționării perfecte a piețelor cu rate diferite ale dobânzilor, caracterul eronat al teoriei bazată pe asimilarea investițiilor directe cu investițiile de portofoliu, este ușor de sesizat. În astfel de condiții este mai simplu să se achiziționeze tehnologia, practicile manageriale și organizaționale de la firmele transnaționale și să se organizeze producția în acest fel. Firmele transnaționale nu ar mai avea interes să investească pe alte piețe, investițiile de portofoliu fiind, în aceste condiții mult mai avantajoase. În ultimii ani, investițiile
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]