13,684 matches
-
și foarte bogată; câteva pagini prezintă catalogul cărților care i-au aparținut filosofului; în sfârșit, maximele scrise la cererea lui Montaigne pe grinzile Turnului sunt prezentate în limba de origine, însoțite apoi de traducere și de referințe. Fiecare eseu este precedat de un mini... eseu care prezintă sintetic datările, condițiile în care s-au realizat inscripțiile, conținuturile, planurile, relații posibile cu celelalte capitole. Aparat critic și note remarcabile. Indexul numelor exhaustiv, valoros index tematic. De utilizat fără moderație - pretutindeni, în orice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al III-lea d.Hr., Diogene Laerțiu îa cărui lucrare se oprește exact la numele lui Epicur...) redactează Viețile, doctrinele și învățăturile filosofilor iluștri, el pare să utilizeze din plin munca gînditorului din Gadara, care consideră toate școlile ce au precedat epicurismul drept niște entități cărora încearcă să le pună în evidență coerența, evoluția, dinamica. Și chiar încărcătura polemică, îndeosebi în privința platonismului și a stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
are nimic în comun cu o revelație, configurația arheologică face această informație interesantă pentru cercetători, dar ea nu-l transforma pe discipolul târziu într-un gânditor distinct de maestrul său; un mic text dezbate pe scurt asupra efectelor care-și preced cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic cu adevărat revoluționar; niște considerații asupra cauzei căderilor de grindină vara, da, bine; dar nicio idee tranșantă sau care să merite semnătura lui Diogene. în afară de... în afară de un text de vreo cincisprezece rânduri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ed. Ousia, 2001. Despre hedonismul filosofului sofist, a se vedea capitolul V, primul paragraf: „Le plaisir, signe de la conformită de l’action avec la nature”, pp. 125-132. * ** Așadar, cirenaicii... Sunt cel mai slab ilustrați, nicio altă ediție în limba franceză neprecedând lucrarea pe care însumi am publicat-o în 2002 la Livre de Poche: L'Invention du plaisir. Fragments cyrănaiques. Italienii o aveau pe cea a lui Gabriele Giannantoni î1958), iar olandezii pe aceea a lui Erich Mannebach î1961). Asupra lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a impus în anii 1950, momentul nașterii putând fi considerat discursul de investire al președintelui Truman (SUA, 1949) care susținea „dezvoltarea și creșterea zonelor subdezvoltate” (Voicu, 2002, p. 259). Impunerea dezvoltării sociale ca principiu al programelor politice contemporane a fost precedată de o serie de abordări teoretice (List, Marx, Weber și Parsons, printre alții) care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori a fost stimulată ca urmare a activității unor comisii guvernamentale (Mărginean, 2002, p. 29). Raportul Recent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
metode. Dezvoltarea unei „matrici a evaluării, cu listarea întrebărilor de interes, a indicatorilor care vor fi folosiți pentru evaluarea rezultatelor, a variabilelor și a surselor de date pentru variabile” (Baker, 2000, p 30) este un exercițiu care ar trebui să preceadă derularea etapei de culegere a datelor, indiferent prin ce metode (calitative/cantitative) se realizează. Un al doilea aspect important în planificarea evaluării, cu consecințe asupra alegerii strategiei de culegere a datelor, este cel legat de tipul de informație dorit și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consultanți externi identifică, planifică și implementează măsuri de s.o.), s.o. fiind de domeniul exclusiv al managementului organizației, și schimbarea neplanificată. Lippitt, Watson și Westley (1958) plasează factorii schimbării neplanificate în afara organizației. Schimbarea planificată, în opinia acelorași autori, este precedată de o decizie în acest sens. Levy A. și Merry U. (1986) adaugă caracteristicilor schimbării și factorul declanșator care poate lua forma nevoii de schimbare, a crizelor, problemelor sau a oportunităților de schimbare disponibile. Schimbarea organizațională planificată Dezvoltarea organizațională - ca
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțională reprezintă, în acest caz, aplicarea legii. Orice lege care promovează o nouă structură a unui sistem implică, deci, în ea însăși, explicit sau implicit, o strategie de schimbare, o opțiune structurală. Promovarea unei legi structurale trebuie, deci, să fie precedată de discutarea și adoptarea unei strategii. De exemplu, restructurarea sistemului universitar a fost promovată printr-o lege adoptată în 1995. Această lege a fost precedată de elaborarea unei strategii de reformă a sistemului universitar, discutată în comunitatea academică și adoptată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o strategie de schimbare, o opțiune structurală. Promovarea unei legi structurale trebuie, deci, să fie precedată de discutarea și adoptarea unei strategii. De exemplu, restructurarea sistemului universitar a fost promovată printr-o lege adoptată în 1995. Această lege a fost precedată de elaborarea unei strategii de reformă a sistemului universitar, discutată în comunitatea academică și adoptată de către senatele universităților, de către Conferința rectorilor și de către Guvern. Strategia adoptată formal a fost implementată prin Legea învățământului, care cuprinde un capitol distinct referitor la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
executive, consiliile facultăților își pierd funcțiile, conducerea acestora este numită și controlată nu de către consiliile profesorale, ci de către conducerea universității. În cazul Marii Britanii, marile schimbări de structură sunt bazate pe o carte albă, care cuprinde strategia schimbării și care este precedată de o largă discuție publică. În concluzie, promovarea schimbării structurale printr-o lege, care nu este întemeiată pe o discuție publică asupra strategiei implicate în lege, este o procedură care ocolește substanța democrației. O astfel de schimbare printr-o lege
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
științele economice evoluționiste au conceptualizat schimbare economică din țările postcomuniste ca un proces gradual în care, deși rezultatul final desirabil era același cu cel prescris de neoliberali, crearea condițiilor instituționale pentru apariția și funcționarea piețelor este considerată mai importantă și precede simpla schimbare a caracteristicilor mediului economic. Schimbarea instituțională cere timp și presupune un grad înalt de experimentare și incertitudine. În aceste condiții, o parte din vechile instituții rămân necesare pentru menținerea unui grad suficient de coerență și predictibilitate a activităților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
autori care au realizat specificitatea domeniului, Edward Hallett Carr și Hans Morgenthau, au scris imediat înainte și după al doilea război mondial. Desigur, preocupările legate de natura relațiilor dintre state, cauzele războiului, problemele păcii, cooperării internaționale, recunoașterii actorilor internaționali au precedat cu milenii apariția domeniului academic. Istoricul Tucidide a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
analiști contemporani ai relațiilor internaționale susțin că presiunea demografică chineză asupra unor teritorii aflate în Orientul Extrem al Federației Ruse va duce în mod natural și la o politică a Republicii Populare Chineze bazată pe extinderea ei în spațiile siberiene. Precedând cu câteva decenii teoriile geopolitice germane, dar depășindu-le pe acestea prin perenitatea lor, avem reflecția geopolitică anglo-saxonă. Cheia de boltă a școlilor teoretice din spațiul american și britanic este următoarea afirmație: stăpânirea lumii nu se face prin deținerea de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că este imposibilă câștigarea unui război în absența dominației navale. Puterea navală în sine nu este un scop - ea este dezvoltarea militară naturală a comerțului maritim. Există o succesiune naturală în construcția instrumentului militar naval: flota maritimo-militară trebuie să fie precedată de existența unei flote comerciale puternice. Stăpânirea lumii este dată de stăpânirea comerțului mondial, pentru că în lumea lui Mahan (și realitățile nu sunt atât de diferite la începutul secolului XXI), cel mai ieftin mod de a transporta mărfurile rămâne cel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care tratează implicațiile teoriei constructiviste pentru practicile internaționale și pentru transformarea acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului este (re)descoperirea caracterului de „produs social” al lumii internaționale. Sistemul internațional anarhic nu este un fapt natural al vieții comunităților umane, precedând actorii internaționali și existând în afara interacțiunii umane, ci este un construct social validat și revalidat prin „reificarea” lui, prin prezentarea lui ca dat obiectiv. Ceea ce considerăm a fi realitatea internațională este produsul percepțiilor și identităților sedimentate de-a lungul timpului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
balanța de putere clasică a secolului al XVIII-lea nu avea mecanisme specifice de realizare. A doua etapă începe aproximativ în 1815 și se sfârșește în 1918, odată cu sfârșitul primului război mondial. Războaiele napoleoniene și Revoluția franceză care le-a precedat, au dat Europei și Marilor Puteri europene măsura gradului de risc pe care îl reprezenta ridicarea unui pol revizionist în sistem. Ca atare, la Congresul de la Viena (1815), Marile Puteri europene - Marea Britanie, Austria, Prusia și Rusia - stabilesc ca regulă principală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
semnului de avertizare. Durata semnului care însoțește programele TV (de tip AP, 12 sau 16) are o deosebită importanță, permițând identificarea categoriei programelor TV de către telespectatori (în cazul în care n-au putut viziona la timp anunțul de avertizare care precedă programele TV semnalizate). Pe ansamblul intervalului monitorizat, programele de tip 16 sunt cel mai corect semnalizate (85,39%), urmate de programele de tip AP (78,78%) și de programele de tip 12 (60,46%). În ceea ce privește erorile de semnalizare a programelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
comportamentelor vizate, care poate avea loc în diverse locuri - observația în laborator și observația în medii naturale - și implica diverse grade de participare din partea observatorului - observator extern sau co-participativ -, se ajunge la analiza și interpretarea datelor observate. Această etapă este precedată de codarea observațiilor în cazul în care acestea nu au fost făcute în timp real. Dintre metodele statistice cele mai întâlnite pentru a analiza comportamentele observate putem aminti coeficientul kappa, pentru a stabili gradul de concordanță dintre observațiile a două
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mult, trebuie să-i detecteze științific coordonatele determinante. Aceasta nu înseamnă că mentalitatea unei generații e totalmente unitară și totalmente opusă celei anterioare. Notele dominante ale unei generații se află într-o relație dialectică nu numai cu ceea ce a precedat-o, dar și cu ceea ce o însoțește. Generația mea, de pildă, a repudiat multe valori ce păreau incontestabile părinților noștri. Ei se formaseră în spiritul fin de siècle de după 1900, un spirit pe de o parte individualist, estet, hedonist, critic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reprezinte ultimul mare nume din istoria inteligenței europene. După cum se vede, Valéry nu se poate abține să nu Încheie cu maliție, formula entuziastă „ultimul mare nume din istoria inteligenței europene” nereușind decât cu greu să atenueze duritatea celei care o precedă și care Îl plasează binevoitor pe Bergson Într-o „vârstă revolută”. Ne putem teme, citind-o și cunoscând pasiunea lui Valéry pentru cărți, că acesta nu a luat act de faptul că opera filozofului e depășită În istoria ideilor decât
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Jorge („Cam așa”), care Îl Întreabă cum a putut să reconstituie un text care nu a avut cum să-i treacă vreodată prin mâini, Baskerville Îi explică că s-a inspirat din cercetările Întreprinse de Venanzio, călugărul ucis care Îl precedase În această anchetă și care lăsase niște indicii: Am fost ajutat de unele Însemnări lăsate de Venanzio. Nu Înțelegeam de la Început ce anume voia să spună. Dar erau unele aluzii la o piatră nerușinată care se rostogolește pe câmp, la
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
doar pe patul de suferință din spital; alții, În celula din Închisoare; unii, doar În confruntarea cu efectele dramatice ale unei nenorociri apărute pe neașteptate; alții, În timpul unei revelații religioase; iar unii, În sfârșit, doar În ultimele clipe care le precedă moartea. Μ Sunt unele acte atât de oribile, prin natura și absurdul lor, Încât este justificată presupunerea că ele sunt realizate nu atât ca urmare a unui proces de Învățare, cât mai degrabă ca expresie a morbidității (sau a pervertirii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau controlate. Dacă animalul trăiește În regatul automatismului natural, omul trăiește În cel al rigorismului moral (sau cum foarte frumos spune Emil Cioran: „Omul nu mai trăiește În existență, ci În teoria existenței”). Μ Creștinismul, ca ideologie religioasă, a fost precedat, se știe, de o conștiință făuritoare de zei atei, care nu erau obligați să se roage sau să postească... Dar, trebuie s-o spunem răspicat, nici să se mântuiască! Μ Un paradox al cunoașterii prin credință: ca să vezi cu adevărat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și până la Fanfani (care, de data asta, luând-o cu abilitate înaintea lui Andreotti, pune bazele unei abjurări teologice, care, chiar dacă e foarte prudentă, face în ciudă Vaticanului), când vorbesc despre avort, omit să rostească vreun cuvânt despre ceea ce-l precedă în mod logic, și anume copularea. Omisiune extrem de semnificativă. E limpede: copularea - cu toată permisivitatea din lume - continuă să rămână un subiect tabu. Dar în ceea ce-i privește pe radicali, lucrul nu se explică prin tabu, ci indică omisiunea unui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și a dat totul uitării. Faptul că o asemenea ipoteză are șanse serioase să fie cea justă poate fi demonstrat de faptul că Andreotti - către finalul intervenției sale -, în momentul cel mai delicat din punct de vedere retoric, cel care precedă perorația, a făcut o aluzie obscură la soarta lui Nixon. Sensul diplomatic al unei asemenea aluzii obscure este totuși clar, el fiind următorul: aici, în Italia, dragii mei, nu se poate face cum s-a făcut în America cu Nixon
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]