2,965 matches
-
Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de pe țancul Măgurii. Ridicând ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei. Dar asta era o părere, căci sub soare lunecau pâlcuri de nouri alburii." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Testul nr. 23 1. Tipologia predicatelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română sinonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adjectivul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: bunăvoință, curajoasă, iau, dulăpior
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune. 113 În astfel de contexte, unui specialiști consideră că structura poate face reprezintă un predicat verbal compus, în care verbul a putea are valoare de verb semiauxiliar (cf. Dimitriu, 1999, p. 445; Iordan & Robu, 1978, p. 449 ș.u. etc.). 114 După Dimitriu, 1999, p. 696. Vezi și Gramatica I, 2005, p. 595. 115 Vezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi înlăturată orice parte de propoziție și chiar o propoziție întreagă, autorul dă exemple de dialog cum sunt cele care urmează (în paranteze rotunde se dau părțile de propoziție care au fost omise): Ce se întâmplă? Nimic [nu se întâmplă] (predicatul verbal); Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt cele care urmează (în paranteze rotunde se dau părțile de propoziție care au fost omise): Ce se întâmplă? Nimic [nu se întâmplă] (predicatul verbal); Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
părțile de propoziție care au fost omise): Ce se întâmplă? Nimic [nu se întâmplă] (predicatul verbal); Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întâmplă] (predicatul verbal); Unde ai pus caietul subțire? Pe raft [am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord" etc. ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
am pus caietul subțire] (subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord" etc. ca replici la îndemnuri ca "ia o prăjitură", respectiv la aserțiuni
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest poem într-un vers sunt două propoziții eliptice de predicat. Prezența subiectului zurgălăii în prima propoziție și a complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor două predicate, care pot fi: sună și am. Așa cum rezultă din exemplul dat, elipsa provocată din nevoia de concizie și din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest poem într-un vers sunt două propoziții eliptice de predicat. Prezența subiectului zurgălăii în prima propoziție și a complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor două predicate, care pot fi: sună și am. Așa cum rezultă din exemplul dat, elipsa provocată din nevoia de concizie și din dorința poetului de a obține un plus de expresivitate nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat. Elipsa este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat. Elipsa este identificată mai ușor la părțile principale tocmai datorită rolului important pe care acestea îl au în propoziție. Se poate adăuga la aceasta și legătura puternică ce există între subiect și predicat, în sensul că exprimarea unuia presupune pe a celuilalt". FCLR I, p. VII: "Fenomene care interesează formarea cuvintelor fără a fi procedee ale acesteia (...) sunt și elipsa legată de unele tipuri de compunere (Statu-Palmă-Barbă-Cot), de schimbarea valorii gramaticale (roșie subst.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu mai denumească cu adevărat niciunul. * Din definițiile, descrierile și exemplificările de mai sus rezultă că, în principiu, lingviștii atribuie termenului elipsă următoarele sensuri de bază: a) omiterea dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (subiect, predicat, atribut, complement etc., ba chiar și a unui segment cu rol de propoziție)17 care a fost deja sau urmează să fie exprimat în aceeași ori într-o altă propoziție sau frază (fenomen pe care alți lingviști îl numesc subînțelegere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
atât roșie, cuvânt nou creat prin substantivarea unui adjectiv, ca urmare a suprimării elementului determinat dintr-un grup nominal stabil (pătlăgea roșie), cât și n-are cum, expresie rezultată prin omiterea dintr-o frază a unei propoziții formate dintr-un predicat greu identificabil dacă nu avem în față contextul (n-are cum să facă ori să meargă ori să vadă ori să ceară etc.); pe de altă parte, omiterea tot a unui predicat incert, care ar putea fi mergi sau te
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o frază a unei propoziții formate dintr-un predicat greu identificabil dacă nu avem în față contextul (n-are cum să facă ori să meargă ori să vadă ori să ceară etc.); pe de altă parte, omiterea tot a unui predicat incert, care ar putea fi mergi sau te îndrepți sau zbori etc., din enunțul da-ncotro, flăcăule? este considerată, de data aceasta, elipsă gramaticală (vezi Dobridor, s.v. elipsă). De altfel, distincția menționată nu ni se pare prea relevantă: toate tipurile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lucruri, dintre care majoritatea nu au nimic a face cu ceea ce numim condensare, în afară de faptul că vizează o omisiune lingvistică oarecare. Dar una este să omitem dintr-un enunț anumite elemente sintactice pentru a evita repetarea lor, de exemplu subiectul, predicatul, o altă parte de propoziție sau chiar o propoziție întreagă ([Eu] am înțeles și ea [a înțeles] de asemenea; I-am spus, dar degeaba [i-am spus]); Eu cânt la pian cu o mână, iar ea [cântă la pian] cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a plecat!; Sunteți bucuroși de oaspeți?; La noi e liniște și pace). Spre deosebire de aceste exprimări comprimate cu valoare stilistică, există mai multe categorii de formații frazeologice stabile reduse din enunțuri mai lungi, din care au fost omise cuvinte de relație, predicate, complemente, alte părți de propoziție sau chiar propoziții întregi, care rămân neexprimate deoarece secvențele menținute și consacrate în aceste forme scurtate au preluat sensul întregului enunț originar, și anume: exclamații invariabile cu rol de salut, urare, ordin, comandă militară, rugăminte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
25. 9 Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am". Această elipsă "nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu, pp. 113, 121-124. 12 Die Ellipse in den neugermanischen Sprachen als lexikalisch-semantisches Problem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
roșu de la Cannes sau de la Hollywood, dar, dacă se va ajunge la rejudecare, s-ar putea să-i dea prin cap cuiva să-l aștearnă. Evident, de la vesela reuniune nu putea să lipsească, precum - vorba cuiva - virgula dintre subiect și predicat, o mână de fani. Care fani s-au luat la harță cu jandarmii, pe motiv de bannere. Am așteptat în zadar aparițiile spectaculoase ale unor cerșetori care să-i atace frontal pe cei doi patroni, precum și pe cele ale unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pe culoarul naționalist, deja ocupat de Vadim Tudor. Poate a sperat că e loc pentru amândoi, încercând mai degrabă să copieze modelul, decât să-l atace. A împrumutat retorica patriotardă fără să se mai încurce în acordul dintre subiect și predicat, ne-a vorbit solemn despre strămoși, Antonescu și Legiune. S-a revendicat de la valorile creștine și chiar a plusat peste dania vadimistă de tip „cina creștină“ la pungi de plastic, miluindu-i cu case pe sinistrații din Vadu Roșca. Iar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
elevii vor fi rugați să sublinieze într-o primă fază cuvântul sau cuvintele care alcătuiesc răspunsul. În exemplul de mai sus ei vor sublinia cuvintele la școală. Apoi, la răspunsul în propoziție elevii vor căuta prima dată subiectul și apoi predicatul din întrebarea pusă de profesor, urmând să alcătuiască propoziția de răspuns. Din exemplul nostru: „Unde a plecat Pinocchio?” - Pinocchio este subiectul și a plecat este predicatul. Prin urmare propoziția de răspuns va începe astfel: Pinocchio a plecat . Urmează apoi cuvintele
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
școală. Apoi, la răspunsul în propoziție elevii vor căuta prima dată subiectul și apoi predicatul din întrebarea pusă de profesor, urmând să alcătuiască propoziția de răspuns. Din exemplul nostru: „Unde a plecat Pinocchio?” - Pinocchio este subiectul și a plecat este predicatul. Prin urmare propoziția de răspuns va începe astfel: Pinocchio a plecat . Urmează apoi cuvintele subliniate anterior de elevi în text - la școală. Dacă acest procedeu este folosit constant, elevii vor reuși în timp să răspundă corect la întrebări fără a
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
apoi cuvintele subliniate anterior de elevi în text - la școală. Dacă acest procedeu este folosit constant, elevii vor reuși în timp să răspundă corect la întrebări fără a mai sublinia cuvintele de răspuns și fără a mai căuta subiectul și predicatul. 1. Experiment pe un fragment de text literar din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă 1.1. Metode și procedee utilizate • Filmul artistic - elevii au vizionat filmul „Amintiri din copilărie” și au avut apoi de povestit acțiunea filmului. De asemenea
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
cu lungime diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice); -cuvinte simple (bisilabice, trisilabice) cu silabe repetate/ diferite; -cuvinte paronime • Discriminarea propozițiilor -discriminarea propozițiilor cu număr de cuvinte diferit; -discriminarea propozițiilor simple cu același număr de cuvinte; -discriminarea propozițiilor în care se schimbă subiectul/predicatul/complementul III Identificarea. Identificarea presupune alegerea de către copil a unui stimul dintre 3-5-10-itemi (în funcție de vârstă) dintr-o listă închisă. Materialul verbal este format din vocale, foneme, onomatopee, cuvinte, propoziții care sunt prezentate în fața copilului. Pentru copiii preșcolari se utilizează imagini
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Identificarea vocalelor; • Identificarea onomatopeelor; • Identificarea cuvintelor cu conținut fonematic diver;. • Identificarea cuvintelor paronime; Identificarea propozițiilor simple; Identificarea prepozițiilor: pe, la, în, cu, sub, lângă, de la etc; Identificarea propozițiilor dezvoltate cu lungime diferită; Identificarea propozițiilor la care se schimbă doar subiectul/predicatul/ complementul; • Identificarea numerelor. IV. Înțelegerea presupune înțelegerea sensului stimulilor verbali, urmărindu-se răspunsurile copilului la comenzi, întrebări percepute auditiv. Înțelegerea auditivă se află în strânsă legătură cu dezvoltarea cognitivă a copilului. Pentru a oferi un răspuns corect unei comenzi sau
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]